2,626 matches
-
realizând dispoziția în „cuiburi” a majorității neuronilor. Fiecare neuron este înconjurat de o matrice intercelulară de colagen cu puține fibroblaste și vase capilare. Celule gliale satelite încapsulează corpul neuronal și prelungirile sale dendritice, protejându-le de contactul cu matricea extracelulară. Neuronii multipolari prezintă o mare varietate a dendritelor (cel puțin 13 dendrite pe celulă la cobai), ramificarea acestor dendrite în spațiul capsular din perfection fiind importantă la om. S-au observat chiar și structuri de tip glomerular, în care la microscopul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din perfection fiind importantă la om. S-au observat chiar și structuri de tip glomerular, în care la microscopul electronic s-au evidențiat aglomerări granulare și vezicule mici, dispersate în pericarion și dendrite. Majoritatea articulațiilor sinaptice dintre fibrele preganglionare și neuronii postsinaptici sunt de tip axo-dendritic. Fiecare fibră preganglionară formează sinapse cu mai multe dendrite, asigurând diseminarea semnalelor în teritoriul postsinaptic. În afara fibrelor axonale presinaptice și a prelungirilor dendritice postsinaptice, ganglionii simpatici conțin celule interneuronale mici SIF (small intensely fluorescent), cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
asigurând diseminarea semnalelor în teritoriul postsinaptic. În afara fibrelor axonale presinaptice și a prelungirilor dendritice postsinaptice, ganglionii simpatici conțin celule interneuronale mici SIF (small intensely fluorescent), cu fluorescentă redusă (Williams și Palay, 1969). Acestea eliberează dopamină producătoare de efecte hiperpolarizante asupra neuronilor ganglionari, utilizând AMP ciclic, ca mesager secund. După Williams (1975), ganglionii simpatici ai unor specii ar conține două tipuri de celule SIF: unele cu rol de interneuroni (tip I) și altele neurosecretoare în vasele sanguine locale (tip II). Se admite
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ai unor specii ar conține două tipuri de celule SIF: unele cu rol de interneuroni (tip I) și altele neurosecretoare în vasele sanguine locale (tip II). Se admite că granulele secretorii ale celulelor de tip I pot acționa direct asupra neuronilor ganglionari, în timp ce celulele de tip II ar secreta în vasele sanguine locale, cu efecte la distanță. La rândul lor, axonii principalilor neuroni postganglionari sunt lungi și se distribuie la organele efectoare în diverse moduri. Ei pot ajunge ca ramură principală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sanguine locale (tip II). Se admite că granulele secretorii ale celulelor de tip I pot acționa direct asupra neuronilor ganglionari, în timp ce celulele de tip II ar secreta în vasele sanguine locale, cu efecte la distanță. La rândul lor, axonii principalilor neuroni postganglionari sunt lungi și se distribuie la organele efectoare în diverse moduri. Ei pot ajunge ca ramură principală la organul sau țesutul efector, se pot atașa prin ramurile comunicante cenușii la nervii spinali pentru a fi distribuiți vaselor, glandelor sudoripare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la mare distanță de corpul neuronal. Ganglionii cranieni parasimpatici sunt traversați de fibre aferente, fibre simpatice postganglionare și, în cel otic, chiar de către fibre eferente, dar nici una din acestea nu fac sinapsă în ganglionii respectivi. Spre deosebire de fibrele postganglionare simpatice, fibrele neuronilor postganglionari parasimpatici, având sediul ganglionar previsceral sau chiar intravisceral, sunt nemielinizate, scurte și cantonate la organul respectiv efector. La nivelul atriilor, de exemplu, fibrele postganglionare vagale se distribuie fie independent, fie împreună cu vasele sanguine la țesutul septal și celulele musculare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sediul ganglionar previsceral sau chiar intravisceral, sunt nemielinizate, scurte și cantonate la organul respectiv efector. La nivelul atriilor, de exemplu, fibrele postganglionare vagale se distribuie fie independent, fie împreună cu vasele sanguine la țesutul septal și celulele musculare. La om există neuroni intrinseci cardiaci limitați la atrii și la septul interatrial, fiind mai numeroși în țesutul conjunctiv subepicardic, în vecinătatea nodulilor sinoatrial și atrioventricular. I.4.5.4. Sinapse centrale La nivelul sistemului nervos central impulsul nervos este transmis electrochimic sub forma
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
atrii și la septul interatrial, fiind mai numeroși în țesutul conjunctiv subepicardic, în vecinătatea nodulilor sinoatrial și atrioventricular. I.4.5.4. Sinapse centrale La nivelul sistemului nervos central impulsul nervos este transmis electrochimic sub forma potențialelor de acțiune prin neuroni succesivi. Fiecare impuls poate fi blocat, modulat sau transformat în salve repetitive cu ajutorul neurotransmițătorilor specifici, impulsuri integrate cu ale altor neuroni pentru a genera reacții complexe polineuronale. În funcție de conexiunile axonului unic presinaptic cu componentele structurale ale neuronilor postsinaptici, la nivel
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
4. Sinapse centrale La nivelul sistemului nervos central impulsul nervos este transmis electrochimic sub forma potențialelor de acțiune prin neuroni succesivi. Fiecare impuls poate fi blocat, modulat sau transformat în salve repetitive cu ajutorul neurotransmițătorilor specifici, impulsuri integrate cu ale altor neuroni pentru a genera reacții complexe polineuronale. În funcție de conexiunile axonului unic presinaptic cu componentele structurale ale neuronilor postsinaptici, la nivel cortico-subcortico-spinal predomină două tipuri de sinapse chimice centrale: simetrice și asimetrice. Spre deosebire de sinapsele simetrice bogate în vezicule presinaptice și lipsite de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de acțiune prin neuroni succesivi. Fiecare impuls poate fi blocat, modulat sau transformat în salve repetitive cu ajutorul neurotransmițătorilor specifici, impulsuri integrate cu ale altor neuroni pentru a genera reacții complexe polineuronale. În funcție de conexiunile axonului unic presinaptic cu componentele structurale ale neuronilor postsinaptici, la nivel cortico-subcortico-spinal predomină două tipuri de sinapse chimice centrale: simetrice și asimetrice. Spre deosebire de sinapsele simetrice bogate în vezicule presinaptice și lipsite de material dens la nivelul fantei sinaptice, sinapsele asimetrice sunt bogate în corpi denși postjoncționali la nivelul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neuroimun (Vinogradova, 2000). I.4.5.5. Sinapsele asimetrice Spre deosebire de sinapsele simetrice care sunt în majoritatea cazurilor de tip axo-somatic, sinapsele asimetrice realizează conexiuni funcționale multiple atât ale terminației axonului, cât și a dendritelor presinaptice cu diversele componente structurale ale neuronilor postsinaptici. În general, sinapsele asimetrice se găsesc la oarecare distanță de corpul celular neuronal acolo unde apar majoritatea spinilor dendritici. Sinapsele asimetrice sunt mai numeroase în cortexul cerebral la nivelul spinilor dendritici ai celulelor piramidale și nepiramidale. Fiecare spin dendritic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ce prezintă puțini spini sau sunt lipsite de spini, este diferită de aceea a celulelor piramidale și a celulelor stelate cu spini dendritici, deoarece primele tipuri de celule prezintă sinapse axo-somatice atât simetrice, cât și asimetrice. Și la nivelul acestor neuroni s-a constatat o distribuție similară a sinapselor simetrice față de cele asimetrice, de-a lungul dendritelor netede sau cu puțini spini, primele tipuri de sinapse (cele simetrice) predominând în porțiunea proximală. În schimb, segmentele inițiale ale axonului, prezintă puține sinapse
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stresante normale sau patologice (Haddad, 2008) I.4.6. RELAȚIILE COMPLEXELOR SINAPTICE CU CELULELE GLIALE Complexele sinaptice prezintă relații cu celulele gliale. Prin studii de microscopie electronică a fost demonstrată prezența unor procese astrocitare, care izolau fie suprafețele sinaptice ale neuronilor, fie grupări de procese neuronale. Lamele gliale subțiri de 500 Å înconjoară atât procesele pre-, cât și pe cele postsinaptice, separându-le de elementele neuronale de vecinătate. S-au observat chiar apoziții strânse între lamele adiacente. În talamus, aglomerări de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
apoziții strânse între lamele adiacente. În talamus, aglomerări de procese pre- și postsinaptice sunt astfel izolate și realizează structuri de tip „glomeruli”. După Kuffler și Nicholls (1966) unele celule gliale au un potențial de repaus ceva mai mare decât în neuroni, putând prezenta o depolarizare ușoară, concomitent cu spike-ul activității neuronale locale. Ele sunt selectiv permeabile pentru potasiu, acționând ca electrozi de potasiu. Se știe că potasiul extracelular intervine în activitatea sinaptică. Îndepărtarea experimentală a unor teci gliale permite difuziunea excesului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fost descrise sinapse electrice excitatorii, care transmit informația cu viteză mare fără întârziere și sinapse inhibitorii, la care excitabilitatea postsinaptică este diminuată ca urmare a cuplajului anodic. În ambele cazuri, transmiterea impulsului nervos se realizează prin mișcarea ionică de la un neuron la altul. Sinapsele mixte În numeroase sinapse electrice au fost identificate vezicule clare sau cu centrul dens, unele rotunde, altele elipsoide. Aceste vezicule apar aglomerate în vecinătatea membranei, dar nu și în zonele de strânsă apoziție (gap). Identificarea veziculelor la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
postsinaptici (fig. 32). Mediatorul chimic asigură apariția potențialului de acțiune postsinaptic, de tip excitator sau inhibitor, urmată de răspunsul specific al formațiunilor respective (neuronale, musculare, glandulare etc.). În linii mari, etapele transmiterii sinaptice neuronale sunt următoarele: Potențial de acțiune a neuronului presinaptic ß Depolarizarea membranei plasmatice a terminației axonului presinaptic ß Intrarea calciului în terminația presinaptică ß Eliberarea cuantală a transmițătorului din butonul terminației presinaptice ß Difuziunea și fixarea transmițătorului pe receptorii specifici aflați la nivelul membranei plasmatice a celulei postsinaptice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la nivelul butonilor terminali, influxul nervos determină eliberarea unor cantități suficiente de substanță mediatoare, care depolarizând sau hiperpolarizând suprafața membranei postsinaptice, dă naștere potențialului postsinaptic excitator sau inhibitor. Ca principală formă de manifestare a transmiterii excitației la teritoriul postsinaptic subordonat neuronului respectiv, fenomenele electrochimice membranare realizează activarea receptorului și trecerea mesajului neuronal în teritoriul postsinaptic. Ansamblul fenomenelor chimice de formare, stocare, eliberare și activare a receptorului postsinaptic sunt schematizate în fig. 37. Mecanismul prin care potențialele de acțiune presinaptice realizează eliberarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
plasarea sinapsei active. PPSE nu declanșează un PA decât dacă reușește să determine o depolarizare supraliminară a somei neuronale. Datorită distanței mari la care se află, sinapsele axo-dendritice nu sunt capabile să inducă izolat PA (să pună în activitate întregul neuron). Ele pot modifica, prin propagare electrotonică, potențialul de membrană din zonele alăturate, mărind astfel excitabilitatea la nivelul altor sinapse mai mult sau mai puțin apropiate. Excepție fac sinapsele de pe porțiunea inițială a dendritei. Sinapsele axo-somatice, ca și cele axo-axonice, sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
interacțiunea receptor-mediator, are loc o creștere exclusivă a permeabilității postsinaptice pentru K+ și Cl-, în timp ce permeabilitatea la Na+ rămâne nemodificată. În acest mod apare o hiperpolarizare tranzitorie. Prin propagarea electrotonică, PPSI deprimă excitabilitatea zonelor din jur sau chiar a întregului neuron, împiedicând apariția PA sub efectul unor stimuli excitatori. Astfel de conexiuni reprezintă adevărate filtre ce modulează transmiterea în lanțurile neuronale; c) inhibiția presinaptică: în cazul unor sinapse axo-axonice excitatoare, depolarizarea sinaptică se propagă electrotonic până la nivelul butonului terminal al axonului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sau a unui axon similar. Acești axoni stabilesc contacte sinaptice cu interneuronul inhibitor pe care îl pun în acțiune. În acest mod se realizează bucle de tipul conexiunii inverse ce controlează funcții nervoase importante (vezi datele privind circuitul stabilit prin neuronii Renshaw). I.5.2. REACȚII VEGETATIVE ALE MUSCULATURII NETEDE Mușchii netezi sunt formați din fibre mici de 2-5 m diametru și 50-20 m lungime, uninucleate, cu o organizare a aparatului contractil foarte diferită de cea a mușchiului striat. Deși mușchii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cea a mușchiului striat. Deși mușchii netezi au particularități morfo-funcționale ce diferă de la un organ la altul, ei pot fi în general clasificați în două categorii principale: mușchii netezi multiunitari și mușchii netezi unitari. Plexurile nervoase ale mușchilor unitari au neuroni aferenți senzoriali implicați în reacțiile reflexe locale. Mușchii netezi multiunitari realizează joncțiuni comparabile cu cele neuromusculare scheletice. Sunt joncțiuni de contact cu spațiul sinaptic și răspuns limitat. Mușchii netezi unitari formează sinciții funcționale, fibrele musculare fiind unite în fascicule sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
defosforilat). În unele miocite netede, fosforilarea lanțului ușor al miozinei este menținută la un anumit nivel chiar în absența unor stimuli externi, rezultând un tonus muscular bazal intrinsec. I.6. MEDIAȚIA CHIMICĂ ORGANO-VEGETATIVĂ Ion HAULICĂ Transmiterea influxului nervos de la un neuron la altul sau de la celula nervoasă la organul efector se realizează în majoritatea cazurilor cu participarea obligatorie a mediatorilor chimici. Ca purtători umorali de informații nervoase specifice, mediatorii chimici sunt substanțe bioactive, cu greutate moleculară mică, ce asigură transferul mesajelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
căruia acționează. Criteriile pe care o substanță oarecare trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi considerată mediator chimic sunt următoarele: - substanța trebuie să fie prezentă în terminația presinaptică; - teritoriul presinaptic să conțină precursorii și enzimele necesare sintezei mediatorului; - stimularea neuronului presinaptic să determine eliberarea mediatorului chimic; - să existe receptori postsinaptici cu afinitate pentru substanța mediatoare; - aplicarea substanței respective în teritoriul postsinaptic să antreneze același efect ca stimularea directă a acestuia; - să existe mecanismul enzimatic de inactivare rapidă a neurotransmițătorului în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu una din enkefaline, în locus coeruleus și ganglionii simpatici noradrenalina se găsește împreună cu neuropeptidul NPY, în timp ce GABA din talamus și cortexul cerebral folosește drept cotransmițător fie colecistokinina, fie somatostatinul. Recent s-a demonstrat că unele celule gliale interacționează cu neuronii, contribuind la reglarea neurotransmiterii sinaptice. Celulele gliale răspund la activitatea neuronală intensă cu o creștere a concentrației calciului necesar eliberării mediatorului chimic din butonul sinaptic. Ca parteneri activi ai sinapsei, astrocitele și celulele Schwann primesc semnale de la nivelul neuronului presinaptic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu neuronii, contribuind la reglarea neurotransmiterii sinaptice. Celulele gliale răspund la activitatea neuronală intensă cu o creștere a concentrației calciului necesar eliberării mediatorului chimic din butonul sinaptic. Ca parteneri activi ai sinapsei, astrocitele și celulele Schwann primesc semnale de la nivelul neuronului presinaptic și răspund prin eliberare crescută de calciu, realizând un adevărat mecanism de feedback la nivelul tripletei glie - buton presinaptic - membrană postsinaptică. În cele ce urmează, vor fi prezentate principalele substanțe biologic active cu statut de mediator chimic sau de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]