1,788 matches
-
mai calmă decât fusese în ultimele șaptezeci și două de ore. Am spus că mă despart de Russell. Unde ești? întrebă Emmy. — Emmy, sunt bine. Îți mulțumesc pentru— — Unde dracului ești? strigă ea atât de tare că Leigh se văzu nevoită să depărteze telefonul de ureche. — Tocmai intru în apartamentul lui. Încă n-a ajuns acasă, dar comand ceva pentru cină și atunci am să-i spun. Emmy, știu că probabil te întrebi ce mi-a venit, dar— Vocea i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
dezvolte un apetit pentru management și științe economice Încă de la liceu. Starea de amărăciune În care se afla tatăl ei din cauza problemelor cu banii și incidentul cu cardul Ikea au făcut-o să se hotărască să nu fie În veci nevoită să mai trebuiască să se confrunte cu nesiguranța financiară. Chiar și În timpul vacanțelor de la facultate, ea se ocupa de prima ei afacere. Deși nu avea talentul artistic al părinților ei, moștenise totuși o parte din creativitatea lor. Avea un ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
era imposibil. După cum ghicise deja Ruby, ea se dovedi obsedată aproape patologic de ideea de a ține frâiele afacerii și insistă să Îi fie cerută părerea la fiecare pas. Oricât de enervante i se păreau toate acestea, Ruby fu totuși nevoită să recunoască că dacă ar fi investit atât de mulți bani ca Stella În Les Sprogs, probabil că ar fi devenit și ea obsedată să țină frâiele În mână În mod de-a dreptul patologic. Cu mult Înainte de chestiunea Chanel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
o dactilografă foarte bună, mulțumită socrului meu, care insistase ca amândouă fiicele sale să aibă și o meserie practică din care să poată scoate ceva bani în cazul în care soarta le dădea o lovitură neașteptată și vor fi vreodată nevoite să își câștige singure existența. Îi invidiam definiția unei lovituri neașteptate. M-am dus sus ca să le urez fiicelor mele noapte bună. Madeleine probabil că era atât de absorbită de ceea ce făcea încât pierduse noțiunea timpului. Fetele deja dormeau. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
numai povestirea, ci și explicația erau foarte nostime. Încântat să-l vadă râzând În hohote, tatăl decise să-l mai delecteze cu o poveste legată de călătoriile cu trenul - de astă dată despre o pereche aflată În voiaj de nuntă, nevoită să solicite sprijinul controlorului. —Și Îți dai seama, Efraim, care este aici adevărata poantă? Nu comportamentul miresei, ci stupiditatea mirelui. Era un adevărat shlemazel. Fima repetă În gând cuvintele doctorului Eitan: „I-aș spânzura pe-amândoi“. Dar care e diferența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
cinci secunde să-mi dau și cu niște cremă care să-mi facă fața să nu lucească (nu știu sigur de ce asta ar fi o problemă, dar este un mod de a o face pe Lisa fericită fără să fiu nevoită să port o bluză strâmtă) și încă zece secunde cât mă dau cu o chestie scârboasă rozalie de consistența vaselinei pe care Maria mi-a cumpărat-o drept compromis, la refuzul meu de a mă da cu ruj. Douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
cât de tare o dureau picioarele. Pe mine mă dureau de muream și eu eram obișnuită să merg pe jos pe astfel de distanțe, ce-i drept, nu desculță. Din păcate, eu eram cea vinovată de data asta, așa că eram nevoită să îndur până când ea avea să ne scutească de tortură. Londra nu este un oraș liniștit la nici o oră, nici chiar într-o seară răcoroasă, la o oră înaintată cum era atunci. Dar amândouă am început să fim deranjate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
să te iau dimineață, la 8. Asta însemna că trebuia să ies în fața casei la 7:30 ca să nu afle că Mark locuiește cu mine. Desigur că aveam de gând să-i spun lui Ed despre Mark. Doar dacă eram nevoită. —Și ce o să faci în continuare? mă întrebă Alfie. Mă invitase în cafeneaua lui preferată la o masă cu tot felul de mâncăruri prăjite. Spusese că sunt slabă, dar cred că de fapt îi lipseau discuțiile noastre. Mă luase cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
acum este între spatele meu și o sticlă cu apă caldă. Îmi pare rău. Ed porni mașina. Știu să manevrez o sticlă cu apă caldă și o să mă duc chiar și la Blockbuster să închiriez o casetă ca să nu fii nevoită să faci conversație, dacă vrei. M-am uitat la el să mă asigur că mă tachina doar. Gropițele mici din obraji, pe care nu le mai remarcasem până atunci, îl dădură de gol. După douăzeci de minute, opri în parcarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
când am ajuns acasă. Eram epuizată, mă durea peste tot și mi-era foarte foame. Așa că nu-mi doream decât să comand ceva de mâncare, să mă prăbușesc pe canapea și să mă uit la un film fără să fiu nevoită să vorbesc cu Mark. El va înțelege că sunt obosită, îmi va mângâia degețelul, îmi va face o ciocolată caldă și mă va trimite la culcare devreme. Dar când l-am văzut, avea din nou acea privire, privirea întrebătoare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
toate șansele ca totul să se sfârșească, trebuia să se sfârșească, exact ca-n scena finală din Butch Cassidy and the Sundance Kid. Fără să moară cineva, speram eu. Eram hotărâtă să plec cu Ed. Dacă nu o făceam, eram nevoită să amân și apoi să trec din nou prin toate astea. Nici nu se punea problema să renunț la idee pur și simplu, să-l sun și să-i explic că sunt din nou fericită cu soțul meu și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
nu ale sale, din fericire, ci ale altora - păru să Îl Înghită În noul an. Asupra Londrei se abătu o epidemie de gripă, căreia În căzu pradă familia Smith, și, timp de o săptămână sau chiar mai mult, se văzu nevoit să mănânce la club sau, alteori, să scotocească patetic prin bucătăria din De Vere Gardens. Mama și sora lui Carrie Balestier se Îmbolnăviră, lipsind astfel de la nunta cu Kipling, deși acesta nu era motiv de prea mare regret, pentru că făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
manuscriselor dramatice, dar pentru a trimite ciornele scrise de mână de la Paris drei Gregory, În Hampstead, pentru a le primi Înapoi spre corectură - și, inevitabil, ireversibil, Îmbunătățire - și pentru a le retrimite la redactilografiere era nevoie de timp. Se văzu nevoit să amâne de câteva ori expedierea promisului act Întâi către familia Compton. Începea cu eroul, Guy Domville, tutore al fiului unei tinere și atrăgătoare văduve, dna Peverel (rol rocmai potrivit pentru dna Compton), pregătindu-se să plece a doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
las păgubaș de acest experiment intolerabil și să revin pe un teren mai elevat și mai independent.“ Încă un an. PARTEA A TREIA 1 „Încă un an.“ Nu uitase Înțelegerea făcută cu soarta la sfârșitul lui 1893, dar se văzu nevoit, În cele din urmă, să mai aștepte puțin - până În cea de-a cincea zi a lui 1895 - pentru a afla dacă a izbândit sau nu ca dramaturg. Subestimase (deși nu ar fi trebuit, dată fiind experiența pe care o avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
investigații, Îi porunci lui Tito să folosească vâsla pentru a Împinge obiectele de Îmbrăcăminte În adâncurile mării, sarcină destul de grea, căci catifelele și mătăsurile se agățau de lamă ca și cum ar fi implorat pe mutește să fie salvate, și se văzu nevoit să pună și el mâna pe o cange, să Îi sară În ajutor. Ceea ce se născuse ca un adio tandru și poetic spus unei prietene se transformă Într-o mascaradă grotescă, sugerând o conștiință Încărcată, care Încearcă să ascundă urmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
-mi aduc aminte de pildă dacă puful meu de puștan trebuia bărbierit deja în perioada lagărului și dacă în general rămâne incert din ce moment am avut la îndemână pămătuf și un aparat de bărbierit propriu, nu sunt în schimb nevoit să recurg la nici unul din mijloacele mele ajutătoare pentru a vedea înaintea ochilor încăperea aporape goală a fostului punct veterinar. Pe pereți are faianță albă până la înălțimea unui stat de om. Sus, aceasta e mărginită de o bordură albastră. La fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
În materie de ospitalitate, a acceptat o havană Corona extralungă și, Între două trâmbe de fum și-un banc, a grăit precum oracolul un ciubăr de vorbe, astfel Încât, cu inima grea și tare cătrănit, Ricardo al nostru s-a văzut nevoit să se Întoarcă În Castellammare, neputând goni cu mai mare sprinteneală nici dacă i-ar fi luat urma cei mai sluți douăzeci de mii de paracleți. Întunecate antecamere ale demenței, săli de așteptare ale sinuciderii: În noaptea aceea, Ricardo nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
-mi pun capac cu două, dar desăvârșit de Înțelepte: una impunătoare, a doctorului Montenegro, și una pe măsura marsuinului, a domniei voastre. Cu toate sălile de studiu și bibiliotecile care-i stăteau la dispoziție, Însuși Împăratul Galben s-a văzut nevoit să accepte că, fără ocean, cu greu atinge un besugo etatea Înaintată la care se poate bucura de venerația nepoților. Dar eu nu-s nici pe departe un bătrân besugo, căci abia de sunt un tânăr bărbat. Ce mai pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
seamă că nu șase ore, socoti el cu amărăciune. — Îmi pare rău, Norman. Dar trebuie să Înțelegi că, atât timp cât ești conștient, eu sunt În pericol. „Măcar o oră“, Își spuse el. „Poate rezist măcar o oră.“ — Regret, Norman, dar sunt nevoită să procedez astfel. Auzi un șuierat ușor. Alarma din senzorul de la piept Începu să semnalizeze. Se uită În jos, spre senzor. Chiar și În Întuneric observă că devenise cenușiu. Își dădu seama imediat ce se Întâmplase: Beth Îi Închisese alimentarea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Aveam cele mai sincere intenții de a mă îmbrăca cum trebuie. Numai că lăsam chestia asta pe mai târziu. Îmi spuneam că mă îmbrac imediat după ce-o hrăneam pe Kate. Dar după asta eram așa de epuizată încât eram nevoită să mă întind nițel și să citesc câteva rânduri dintr-un articol din Hello. Faptul că luam în considerare ideea de a locui într-o casă în care exista un exemplar din Hello era o indicație clară a gradului meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
discuții. Laura l-a întrebat cum de mă cunoaște, iar el a răspuns: —Sunt la facultate cu Helen. Laura mi-a aruncat o privire care spunea foarte multe. Ceva de genul „Of, Doamne, nu, un nenorocit de student! O să fim nevoite să ne prefacem interesate de orice subiect plictisitor pe care-l studiază acum“. Numai că Adam i-a stricat scenariul. Se părea că chestia asta era un obicei al lui. —E în regulă, i-a zâmbit el Laurei. Nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
de James, și să faci o pasiune pentru un altul, în cazul de față Adam. Să faci o pasiune pentru cineva nu e așa o nenorocire. Ceea ce nu însemna că eram o persoană schimbătoare. Îmi făcea bine. Pentru că nu eram nevoită să acționez în funcție de pasiunea respectivă. Și chiar dacă, Doamne ferește, aș fi acționat pe baza ei, ei bine, doar nu era sfârșitul lumii, nu? Deși da, dacă Helen afla de chestia asta, atunci ar fi fost ca și cum ar fi venit sfârșitul lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pui, descoperi că erecția a dispărut. Numai că a lui Adam n-a făcut chestia asta. Adică n-a dispărut. Slavă Domnului! Mă tem că din punctul ăsta o să trebuiască să devin ceva mai vagă. Îmi pare rău că sunt nevoită să vă dezamăgesc, dar n-o să vă dau nici o descriere tehnică a experiențelor sexuale pe care le-am avut cu Adam. (Da, sper că ați sesizat pluralul.) Sigur că aș putea să vă fac o descriere care să sune mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Încalecă pe Răzvan, Însă imaginea asta am mai văzut-o, sînt sîni de-atunci, te ia cu melancolie, cu o notă specială a juriului, care e obligat să sublinieze că aceeași actriță joacă extraordinar, indiferent de film. Totuși mă văd nevoit să nu Înțeleg de ce scenele cu nuduri, de la care aștepți cel mai mult, sînt Îmbibate fără excepție la Pintilie de promiscuitate, gîndaci, ligheane, nu mai lipsea aici decît Maia Morgenstern, În negru sfîșiat. În altă ordine cinematografică, fiindcă nici măcar gîfÎitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Loretta Downey și cinci alte nume - trei cu „Dna și Dl“, o femeie și un bărbat. Jack Își notă toate numele, apoi o porni pe Wilshire și găsi un telefon public. Sună la Cazier Judiciar și la Circulație. Se văzu nevoit să aștepte În ambele locuri. Nici unul dintre chiriași nu avea cazier penal. Unul dintre ei apăru În evidențe la Circulație: Christine Bergeron, „domnișoară“ după cele scrise pe cutia poștală, avea patru condamnări pentru neglijență la volan, dar fără să i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]