1,528 matches
-
Stai omule, cum să pleci acum, doar n-au intrat zilele în sac, odihnește- te în odaia mare din față, și dimineață, odihnit, o vei lua din loc.“ El, nu și nu, că vrea să ajungă acasă mai repede. Obosit, nițel băut, cred c-a adormit în căruță. După o vreme, caii nemaisimțind hățurile întinse, se opriră să pască pe un tăpșan cu iarba deasă. Păscând, stăteau firesc, cu capetele aplecate, iar opritorile de pe gât alunecară până căzură. Când musafirul meu
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
cu pașii lungimea și lățimea încăperii. - Îți voi da cai, să-ți transporți tunurile și muniția până în spatele Grupării Tactice de Nord. Apropo’, mon cher, mai știi să stai călare? Se-ntoarse brusc spre el și-l sfredeli cu privirea. Nițel încurcat, fiindcă în copilărie călărise pe păr, adică fără șea, gândea rapid: “M-a întrebat dacă știu să stau călare, nu dacă știu să călăresc. Este o diferență între una și cealaltă dar, cum să spun eu, ofițer și învățător
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
lu Ocky, carei mielușel și cocoșat de tot. — Ai face bine să răspunzi când ți se vorbește-n morții mătii că dacă nu te aranjez io chiar acu’! Ai priceput! Puțoiul ăsta nenorocit se uită la el, Încercând să afișeze nițică sfidare. — AM ÎNTREBAT AI PRICEPUT ÎN MORȚII MĂTII! zbiară Ray, iar Ocky se cocoșează și mai tare. — Mda... calmează-te băi, n-am făcut nimic acu... scâncește el. — Ai Încurcat-o rău de tot frățâne, zice Ray, Închizând ușa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
masoni. Cobor repede și pun echipamentul pe bancheta din spate a Volvo-ului. Trebuie s-o iau pe Claire de la Fish Factory Înainte să mă duc la Penicuik pentru filmări. Apoi trebuie să mă duc În viteză acasă și să fac nițică ordine că acolo o s-o fut pe Bunty În după-amiaza asta. O s-o fut pe biata ticăloasă de-o să-i meargă fulgii. Totu-i marfă! Din fericire străzile nu sunt prea aglomerate. O iau cu mașina pe Walk și parchez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
tocmai datorită lucrurilor pe care le au în comun. Membrii formației de Fanfară de la Cozmești 1. Constandache Maricel organizatorul fanfarei bas 2. Oprică Sinel dirijor și maestru de sunet trompetă 3. Oprică Maricel clarinet 4. Oprică P. Maricel clarinet 5. Nițică Ștefan clarinet 6. Holeră M. Aurel trompetă 7. Bălan Visarion trompetă 8. Antohi Florian trompetă 9. Ramon Emil trompetă 10. Chiriac Fernando trompetă 11. Chiriac Costică ifon 12. Stoian Viorel ifon 13. Roman Lozic ifon 14. Holeră P. Aurel bas
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
de toamnă, ironia poemului crește pentru că, În acest fel, supărările pe care ni le aduce vîntul toamnei sînt compensate de poznele cu care ne gratulează. Spiritul haiku-ului se resimte În exprimarea nepretențioasă, concisă, ușor reticentă, abia Însăilată și mereu nițel ambiguă, prin surdina decenței pusă pe un text care refuză accentele prea ascuțite și efuziunile În exces. Imprimat pe chimonouri Chiar să fi fost taifun? oaspeți În chimonouri și aromă de ceai Nicolae Tomescu Autorul vrea să contrapuună, după cum spune
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a lucrării. Referindu-ne deocamdată la descendenții posibili, recrutați din contingentul optzeciștilor, pornim de la un articol al lui Sorin Preda în care descifrăm o dare de seamă a moștenirii caragialiene în privința coordonatelor de pe axa expresiei artistice din paradigma caragialismului: Forțând nițel zicala memorabilă, am putea spune că prozatorii tineri din "Căldura" cea mare a lui Caragiale se trag. Oralismul, concizia, atenția îndreptată spre categorii sociale nou apărute, spre lumea intermediară ce desparte satul de oraș, umorul, ironia, refuzul literaturizării, transparența textuală
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
oglinzile fumurii, că avea trăsături accentuate, ceea ce însemna cu siguranță că nu era frumoasă. Chiar în tinerețe, până să-și fi retezat buclele aurii, nu fusese cu adevărat frumoasă, doar o fetiță obișnuită, cu ochii albaștri scânteietori și un nas nițel cam prea mare pentru chipul său. Nu se schimbase de fapt foarte mult. Se mulțumea cu acest statut de femeie obișnuită. Nu-și făcuse nimic la nas, iar părul încă era dificil de aranjat. Acum îl purta într-o tunsoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de ea. Spera că și el încerca aceleași sentimente. Când era cu el, nu avea îndoieli. De-abia-și mai putea lua mâinile de pe ea, și nu se simțea câtuși de puțin jenată de talia ei ușor pufoasă sau de posteriorul ei nițel cam lăsat. Cu toate acestea, lucrurile nu se reduceau doar la sex. De fapt, totul conta. Inclusiv faptul că era mândru de capacitățile ei și că nu o făcea niciodată să se simtă mai isteață decât i-ar sta bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
și Buerckel să le urăm noroc și casă de piatră. Mi s-a părut destul de ciudat că Buerckel a ales acel moment pentru a menționa dosarul meu de război. — Dagmarr zice că ați fost pe front În Turcia. Oare era nițel Îngrijorat de plecarea În Spania? m-am Întrebat În sinea mea. — Și că ați fost decorat cu „Crucea de Fier“. Am ridicat din umeri: — Doar o medalie clasa a II-a. Deci asta e, mi-am spus, aviatorul e Însetat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
pun la cale, pentru ca apoi să le spuneți nevestelor lor. Cazurile de divorț sunt de fapt cam singurul gen de afacere de care nu mă ocup. — Chiar așa? zise ea zâmbind ușor, ca pentru sine. Zâmbetul ăla mă cam enervă nițel; În parte, pentru că aveam senzația că mă lua de sus, dar și pentru că Îmi doream cu disperare să-l fac să dispară cu un sărut, iar În caz că nu se putea așa, cu un dos de palmă. Ia spune-mi, Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
perdea de proastă calitate. Tot ce se zărea prin deschizătura ei erau vârfurile ascuțite ale dinților săi ca de rozătoare și priveliștea ocazională a limbii sale ca o stridie aspră, de culoare gri-alburie. Uite ce e, Tesmer, știu că pare nițel cam uzat, dar crede-mă pe cuvânt, e cât se poate de demn de Încredere. Nu tot ce strălucește e și de valoare. — Atunci Încearcă și tu să mai ștergi praful de pe el din când În când. Ce știi despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Ce anume? — Știu unde se pitește un evreu U-Boat, zâmbi el plin de sine. — Neumann, doar știi că nu mă interesează așa ceva. În timp ce vorbeam, Însă, mi-am adus aminte de Frau Heine, clienta mea, și de fiul ei. — Ia stai nițel, cum Îl cheamă pe evreu? Neumann Îmi spuse numele și rânji, oferindu-mi o priveliște dezgustătoare: făcea parte dintr-un ordin de animale nu cu mult deasupra buretelui de calcar. Mi-am Îndreptat degetul fix spre nasul lui: — Dacă aflu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
dă-mi pace o dată. — Asta Înseamnă de două ori Într-o săptămână. — Rămân dator. — Să știi că da, al naibii de dator. — Deci, care-i povestea? Stahlecker Își coborî glasul: — Ai auzit vreodată de Walther Funk? — Funk? Nu, nu cred... Ia stai nițel, nu e un mahăr din lumea afacerilor? — A fost cândva consilierul economic al lui Hitler. Acum e vicepreședinte la Camera de Cultură a Reichului. S-ar părea că el și Von Greis se plăceau cam prea mult. Von Greis era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
-mă de gât cu amândouă mâinile. — Hristoase, cu ce m-ai pocnit? Cu o bucată de șină de tren? — Îmi pare rău, zise atacatorul meu, dar când am văzut că te duci spre sabia aia am hotărât să-ți Încetinesc nițel avântul. — Bănuiesc că ar trebui să mă consider norocos că nu ai hotărât să mă dobori, că altfel... Am dat din cap spre actele mele pe care le ținea În labele lui mari: — Se pare că tu știi cine-s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
mi l-am Închipuit dându-se la ea. Poate că, În timp, o să fac și eu asta. — O să-l rog să mă ducă la un spectacol, zise ea trezindu-mă din reveria mea erotică. Poate că o să-l și Îmbăt nițel. — Asta era și ideea, am aprobat eu. Și dacă asta dă greș, oferă-i nenorocitului niște bani și gata. 11 Închisoarea Tegal este situată la nord-vest de Berlin și se Învecinează cu un mic lac și cu proprietatea companiei Borsig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
acolo unde Îl lăsasem. M-am dat jos din mașină și l-am târât până la un zid un pic mai sus pe alee, unde l-am prins cu cătușele de niște drugi de fier care protejau o fereastră. A gemut nițel când l-am mișcat, așa că am știut că nu-l omorâsem. M-am Întors la Bugatti și am pus la loc În torpedou arma Roșcovanului. În același timp, m-am autoservit cu câteva hârtii din alea cu pudră albă. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ezitați să mă contactați. Nu m-am apucat de meseria asta ca să arunc În gura lupului pe nimeni. — Nu mi-am Închipuit c-ai fi genul cavaleresc, zise Inge când ne-am aflat din nou afară. — Cine, eu? Ia stai nițel. Păi eu am fost la Școala de Detectivi Don Quijote, dacă vrei să știi, și am luat nota 9 plus la Sentimente Nobile. Foarte rău pentru tine că nu ai luat unul și la Interogatoriu, zise ea. Știi, a devenit foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Îngrijorat pentru ea, mai ales că pare să fi dispărut. Bănuiesc că voi nu știți nimic despre asta, nu? Eva pufni În râs. — Du-te dracu’, zise Haupthändler. — Pe de altă parte, am spus eu, hotărându-mă să-i sperii nițel, crima cu premeditare e o infracțiune capitală. Aproape sigur atunci când la mijloc sunt și foarte mulți bani. Am văzut cândva un bărbat decapitat - la Închisoarea de la lacul Ploetzen. Goelpl, gâdele, poartă chiar și mănuși albe și frac atunci când Își face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
nu sânt una peste alta, aliniate la muchie, borcanul de nes la locul lui pe tavă, cu cuțitul și lingurița, patul făcut și pantofii așezați la linia covorului. Am de gând să ies, ca să iau aer și să-mi scutur nițică zăpadă în păr, într-un scurt urcuș prin pădure. Zăpada trebuie să fie acum cristalină și să 43 picure apa din ea, pentru că e un soare orbitor afară...) într-adevăr a fost minunat. Nevroza mea adâncă, durerile hemicraniene pe care
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
lucrurile să fi stat altfel. Să fi fost într-un alt moment. Jane zâmbi și oftă. — Bucky, asta-i tot ce-mi poți oferi? Am oftat și eu. Cred că asta-i ceea ce ți-ar putea oferi oricine. — Știi, ești nițel cam voyeur. — Iar tu un pic clevetitoare. — Touché. Haide, te conduc. În drum spre ușă ne-am ținut de mână. În holul de la intrare clovnul cu gura crestată îmi atrase din nou atenția. I-am făcut semn spre el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Corpul care plutea În port! Cel fără genunchi! După ce Insch Îl făcuse bucățele fiindcă vorbise cu presa, nu mai luase legătura cu inspectorul care se ocupa de caz. Fusese prea ocupat să stea bosumflat. — OK, păi du-te și vorbește nițel cu inspectorul tău și Îți voi spune unde am aflat a fost văzut ultima oară George Stephenson. Ți se pare corect? Scoase o carte de vizită proaspăt tipărită din portofel și o puse pe masă. — Ai timp până la patru. „Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
poate vine cineva. Cineva În uniformă. Agenta Watson. Oricine. Te rog, Doamne, dă să vină cineva! — De asta... De asta ai omorât-o pe Geordie Stephenson? Doug râse. — Ce-i asta? Crezi c-o să ne apucăm să stăm de povești nițel, si-o să recunosc eu tot? Ține-l de vorbă pe boșorog până varsă tot ce-are pe suflet? Scutură din cap. Te uiți prea mult la televizor, domnule Porc. De vărsat, o să te vărs doar pe tine. Agită În aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
tramvaiul era În stație. M-o fi văzut cineva? Ei, și? Azi am fost la sfatul popular, cu grupa, la căsătoria colegului nostru Ogășanu. A fost frumos, ea era atât de liniștită În privința lui, atât de emoționată... M-am pilit nițel, după băutura de aseară. Am spus niște vorbe pe care le consider totuși bine spuse. Am atacat-o pe Magda, actuala țintă a lui Vasile. Am făcut pe geloasa! Ce idee! Ce fantezie! Distracție ca la nuntă! 16 aprilie 1963
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
dat un impuls În plus pentru scris. Tu ai În tine o doză slabă de timiditate. Când ești singur, ești altul decât În grup. Pentru asta, o să te ridici și tu la poezie, doar ești În stare! Vreau să discutăm nițel câteva poezii ale tale și, dacă vrei, și de-ale mele. Pentru asta, putem să ne Întâlnim odată, În prezența Lorei. Aici tu hotărăști, căci poeziile se pot discuta și prin corespondență. Eu am o idee și o supun la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]