1,137 matches
-
model scalar. Structura listelor pune pe primul loc grupul zeităților solare, urmat de zeii furtunii, de zeii protectori, apoi de un grup compozit de divinități hitite, hatice și hurrite; urmează grupul de zei războinici, de zeițe regine, de zeii populațiilor nomade, de zeii lumii de „dincolo”; elementele naturale divinizate completează această listă. Această ierarhie pare să-și limiteze valabilitatea doar la listele divine ale tratatelor, pentru care a și fost creată, În scopuri evident politice; trebuie să observăm că, Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fiind de fapt vorba de o ucidere ritualică excepțională pentru rezolvarea unei situații de criză și pentru a recâștiga protecția lui Kemosh. 3. Edomițiitc "3. Edomiții" Edomiții locuiau În podișul Seir, din sudul Iordaniei, populat de diferite triburi de păstori nomazi care au devenit sedentare Între sfârșitul epocii bronzului și Începutul epocii fierului. Independenți până la cucerirea lui David, aceștia au făcut multă vreme parte din teritoriul israelit. Independenți din nou sub regele Ioram, edomiții au fost apoi supuși asirienilor, babilonienilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
părinților” (vezi Gn 26,24; 28,13; 31,53; 32,10; 46,1; Ex 3,6). Spre deosebire de divinitățile cananeenilor, legate de locuri și temple, Dumnezeul patriarhilor ar fi atașat în special de persoane. Acest fel de religie ar fi tipic nomazilor. Teoria a fost însă contestată. Textele biblice și paralelismele extrabiblice sunt recente. Cât privește textele biblice, scopul lor este întâi de toate să dovedească continuitatea dintre Dumnezeul celor trei patriarhi și Dumnezeul exodului. Aceste texte sunt în mare parte redactate
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
destulă exactitate și dieta patriarhilor: carnea era rezervată în ocazii excepționale, era mâncată cu lipie coaptă pe piatră și beau în general lapte (Gn 18,6-8). Vinul apare numai în dieta celor sedentari (Gn 14,18). Acest tip de cultură nomadă a durat de-a lungul mileniilor. Beduinii de astăzi în deșert trăiesc mai mult sau mai puțin ca patriarhii biblici. Nu este așadar posibil să individualizăm cu certitudine epoca patriarhală doar pe baza unor obiceiuri sau a unui anumit stil
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
4, sau textelor din psalmi și profeți, această putere se arată în cele din urmă foarte fragilă. VI. Șederea în pustiu 1. Cei patruzeci de ani Cei patruzeci de ani de ședere în pustiu creează multe probleme exegezei. Cu privire la trecutul nomad al lui Israel, trebuie să repetăm ceea ce am remarcat mai înainte cu privire la patriarhi: acest mod de a trăi durează de milenii. Și astăzi, grupurile de beduini trăiesc în Negheb și în pustiul Sinai cu turmele lor într-o manieră ce
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
ne imaginăm ca o astfel de teologie să fi fost elaborată în timp ce Israel trăia în țara sa, condus de regii săi și oferind cult Dumnezeului său în templul din Ierusalim sau în alte sanctuare. Capitolul 5 Cucerirea țării, sedentarizarea păstorilor nomazi, răscoală țărănească sau evoluție socială? I. Cartea lui Iosue și arheologia Cartea lui Iosue descrie cu abundență de detalii două mari bătălii pentru cucerirea țării făgăduite: asediul cetății Ierihon (Ios 6) și bătălia împotriva cetății Ai (Ios 7-8). Restul cuceririi
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
că profesorii lui fuseseră Xenopol, Monod, Bémont, precum și o serie de profesori germani, și că nu exista nici un motiv de contestare a competenței acestora. Iorga considera drept o insultă afirmația lui Dománovszky cum că urmașii Regelui Decebal au fost "ciobani nomazi" și încheia (ca de obicei) declarînd că este vorba despre o "agresiune științifică ungurească!"188 Să aruncăm mai întîi o privire asupra evoluției relațiilor ungaro-române în perioada interbelică și a soartei minorităților maghiare. Adevărata problemă din spatele acestei dezbateri istorico-științifice era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu are alte surse credibile la dispoziție. Cercetătorii istorici maghiari susțin că atunci cînd ungurii au ajuns în bazinul carpatic, Transilvania era aproape nelocuită și că românii nu se aflau acolo, ei infiltrîndu-se în Transilvania din Balcani ca păstori valahi nomazi începînd cu secolul al XIII-lea, infiltrație care a căpătat caracter permanent. Ei au avut condiții să se înmulțească pentru că ungurii s-au deplasat spre Apus ca să-l apere de tătari și după aceea de hoardele turcești. Ungurii au fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
reprezentau pentru ei aceste ținuturi încît au venit într-un număr atît de mare? Ele nu constituiau Pămîntul Făgăduinței, acolo așteptîndu-i iobăgia. Dacă românii au intrat în Transilvania numai în secolele al XII-lea și al XIII-lea ca păstori nomazi migratori, "cum poate fi explicat misterul", așa cum întreabă ironic arheologul român Vasile Pârvan, că "românii s-au întors în aceleași locuri de unde fuseseră goniți cu o mie de ani în urmă?" "Nu poți să nu te întrebi, continuă el, cum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Această nouă diferență de clasă internațională, care Începea să eclipseze vechile contraste naționale, prezenta două excepții notabile. Pentru meseriașii și muncitorii din Europa de Est, oportunitățile de lucru În Londra, Hamburg sau Barcelona erau continuarea firească a unei tradiții mai vechi: munca nomadă și slujbele sezoniere În străinătate. Dintotdeauna existaseră oameni (bărbați, În cea mai mare parte) care călătoreau În țări Îndepărtate pentru a căuta de lucru: fără habar de limbi străine, priviți cu suspiciune și ostilitate de localnici și, În orice caz
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
statele moderne consideră că nomadismul este un lucru „suspect” (Scott, 1998), care pune probleme legate de taxare (mobilitatea o face mai greoaie), ignoră granițele naționale și transportă bunuri ce nu sunt impozitate. Mai mult, guvernele care încearcă să elimine pastoralismul nomad susțin că serviciile guvernamentale ar fi mai costisitor de oferit acestor populații. În acest context, guvernul saudit a început construirea unor orașe noi în deșert. Unul dintre acestea era proiectul „Regele Faisal”, care acoperea 4 000 de hectare (cam suprafața
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sensul că toată istoria acestei populații o prezintă ca intermediară între diferite zone geografice și populații diferite, mai degrabă decât comunități izolate. Aceste recomandări nu țineau cont de pierderile cauzate de lipsa exploatării zonelor folosite de obicei de acești păstori nomazi. Un alt factor ignorat era faptul că, pentru a deveni fertil și rentabil, pământul trebuia lucrat câțiva ani, ceea ce producea nesiguranță legată de subzistență pe termen scurt. Mai mult, nu exista nici un motiv pentru care nu se puteau imagina soluții
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]