2,448 matches
-
scăderea insulinemiei. La nivelul mușchilor activi, tendința concentrației de potasiu intracelular este de a scădea cu aproximativ 5-20% față de concentrația inițială. De asemenea, la nivelul eritrocitului, exercițiul fizic provoacă o reducere semnificativă a concentrației de potasiu. În timpul procesului de refacere, normalizarea acidozei și creșterea insulinei tind să reintroducă potasiul în celule, la câteva zeci de minute după terminarea exercițiului fizic. Pierderea de potasiu, chiar și modestă, din timpul competiției, fie prin urină sau prin transpirație, trebuie suplinită în perioada de refacere
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
megalimfatice trunchiurile sunt avalvulate. Tabloul clinic Limfedemele sunt reprezentate de anomalii ale sistemului limfatic și se deosebesc de edemele de altă etiologie. În limfedem bolnavul acuză oboseală și greutatea gambelor, volumul membrului crește în timpul zilei și se reduce, dar fără normalizare peste noapte. La inspecție volumul membrului este crescut, aspectul cilindric. Edemele sunt în general nedurerose și pacientul este afectat la început mai ales de aspectul piciorului. Limfedemul membrului inferior apare inițial la antepicior sau la mână apoi progresează treptat afectând
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
aderente de pericard), inițiază eliberarea prin disecție, urmând fața anterioară a ventriculului stâng, ventriculului drept, apexul, fața diafragmatică a ventriculului drept, atriile, vena cavă inferioară și superioară și la sfârșit venele pulmonare. Mortalitatea după pericardectomie este între 6-12% cu o normalizare hemodinamică postoperatorie în 60% din cazuri. Principalele cauze ale mortalității și morbidității postpericardectomie sunt determinate de necunoașterea anterioară a prezenței atrofiei sau a fibrozei miocardice [35]. Principalele complicații ale pericardectomiei sunt reprezentate de efracții miocardice sau a vaselor coronare, sindromul
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
insuficiență cardiacă congestivă sunt complexe [3-5]: - modificări hemodinamice acute, care au drept urmare creșterea eficacității ventriculului stâng, - ameliorarea/dispariția dissincronismului intraventricular, - ameliorarea/dispariția dissincronismului interventricular, - ameliorarea dissincronismului „intraparietal”, - remodelarea favorabilă a ventriculului stâng, - reducerea regurgitării mitrale, - remodelarea favorabilă a atriului stâng, - normalizarea factorilor neurohormonali, - ameliorarea controlului autonom cardio-vascular. CRT poate reduce dissincronismul mecanic interventricular, care poate fi indus de orice tulburare a conducerii interventriculare. Deși de cele mai multe ori discutăm despre blocul major de ram stâng, relativ puținele date existente în prezent apreciază
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
intervențiile destinate comorbidităților, schimbarea stilului de viață, cu dietă, sport, controlul obezității, slăbire, având ca țintă un indice de masă corporală normal, au demonstrat un efect de ameliorare a NASH. O scădere din greutate cu 5-10% poate fi suficientă pentru normalizarea transaminazelor, a inflamației și a steatozei, dar nu și a fibrozei. În stadiul de ciroză, pacienții sunt monitorizați pentru CHC [49,51,76-80]. Transplantul hepatic reprezintă o posibilitate de tratament a afecțiunii hepatice, grevat de comorbiditățile posibile și de riscul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gelu Osian () [Corola-publishinghouse/Science/92147_a_92642]
-
despicătura buzei, cu mult înainte. După cum reiese din graficul 1, momentul intervenției chirurgicale, cum e și firesc, nu schimbă mersul dezvoltării limbajului, dar prin crearea premiselor pentru o dezvoltare fono-articulatorie corespunzătoare etapelor, contribuie prin intermediul indicațiilor terapeutice la grăbirea procesului de normalizare. Este de fapt argumentul care ne face să opiniem că cea mai bună indicație chirurgicală de suturare a bolții și a vălului palatin este la vârsta de 23-24 de luni, indicație pe care Școala românească de stomatologie și-a însușit
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
se datorează particularităților psiho-individuale precum și elementelor de hazard. - Subiecții care se bucură de transferul afectiv echilibrat al părinților și de sprijinul acordat în efectuarea exercițiilor de antrenament muscular respirator și fono-articulator au de 4,2 ori mai multe șanse de normalizare a vorbirii, în timp ce riscul de a păstra defectele inițiale este de 10,4 ori mai mare, pentru cei care nu se bucură de interesul și sprijinul afectiv al familiei, ceea ce evidențiază importanța antrenării mamei în activitatea de corectare a vorbirii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pacientul uremic [Kassab et al., 2002]. Conform legii lui Laplace, hipertrofia peretelui arterial poate fi considerată un răspuns adaptativ față de stresul tensional crescut; o dată cu creșterea presiunii arteriale, indiferent de mărimea radius-ului intern, raportul perete/lumen trebuie să crească în vederea normalizarii stresului tensional [Nichols și ORourke, 1998]. Această creștere a fost observată la subiecții non-renali, nu și la cei uremici. La aceștia din urmă, raportul perete/diametru în arterele mari, de conductanță, nu se relaționează cu modificările presionale [GuØrin et al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
elite intelectuale interbelice grupate în jurul unor personalități precum Nae Ionescu, Nichifor Crainic ș.a. care să revitalizeze spațiul teologic românesc, anchilozat într-un veritabil tradiționalism de nuanță neosemănătoristă și să refacă legătura dintre laicat și Ecclesia reprezenta un prim semn de normalizare a culturii române. Tabloul presei religioase din perioada interbelică confirma o gravă dezorientare a celor chemați să gestioneze problemele bisericești. Lipsa unui îndreptar dogmatic normativ, bunul plac configurau acest trist tablou. Excepție făceau ziarul "Cuvântul", revistele "Gândirea", "Predania" etc. Acțiunea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prea ascuțită supără urechea ascultătorului. Important este însă să știi că vocea poate fi coborâtă până la o tonalitate normală, dacă exersezi acest lucru mult timp. Dacă este necesar, discută cu specialiști care pot să te învețe exerciții și tehnici de normalizare a tonului. 5. Fă cât mai multe exerciții de dicție. Citește totul cu glas tare: ziarele, știrile, pasajele din cărți, prospectele de medicamente. Cu cât citești mai mult, cu atât înveți mai repede să accentuezi corect. Citind cu voce tare
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
America Latină, și, mai ales, la Cono Sur, prezintă următoarele caracteristici: 1) baza socială a regimului este constituită din înalta burghezie oligopolistă și transnațională; 2) regimul este susținut de coaliția dintre militari, specialiști ai coerciției, și tehnocrați, al căror scop este "normalizarea" economică; 3) straturile populare, inițial mobilizate, sunt excluse din politică prin diferitele forme de represiune; 4) excluderea este politică sau economică: transnaționalizarea sporită a economiei favorizează doar capitalul privat și câteva instituții de stat. Dacă se încearcă evaluarea modelului O
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
schimbări, problematica incluziunii/integrării școlare a copiilor cu cerințe speciale sau provenind din medii socioculturale precare a devenit un domeniu prioritar de acțiune și pentru specialiștii din sistemul nostru de învățământ, în contextul promovării principiilor educației pentru toți și al normalizării vieții persoanelor cu cerințe speciale. În anul 2001, Editura Polirom a publicat sub semnătura mea volumul cu titlul Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii de educație integrată, la acea vreme constituind un reper important pentru specialiștii din serviciile educaționale care
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
atitudini umanitare sau de politici educaționale și sociale cu caracter propagandistic , ci este un act responsabil, asumat de personalul școlii, de comunitate, de familie și nu trebuie perceput ca un proces de "subminare" a școlilor obișnuite, ci ca unul de normalizare a vieții persoanelor aflate în dificultate și ca o măsură de conștientizare a rolului de instituție publică a școlii, la care toți au acces în calitate de cetățeni cu drepturi egale ai comunității. Chiar și în aceste condiții, partizanii învățământului elitist, care
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în acord cu Rezoluția ONU nr. 48/96 din 1993: -asigurării condițiilor unei vieți normale pentru persoanele cu cerințe speciale, în așa fel încât acestea să se ridice la standardele după care trăiesc majoritatea membrilor comunității. B. Nirje (1985) definea normalizarea ca fiind "procesul prin care se asigură accesul la tiparele existențiale și la condiții de viață cotidiană cât mai apropiate de caracteristicile vieții obișnuite pentru toate categoriile de persoane". Acest principiu a apărut ca urmare a teoriilor lansate de specialiștii
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
apărut ca urmare a teoriilor lansate de specialiștii din țările scandinave la începutul anilor '70 și reprezintă orientarea către o masivă și intensă manipulare a condițiilor de mediu în scopul realizării obiectivelor educaționale, cu precădere pentru elevii cu nevoi speciale. Normalizarea se bazează pe formula școlii active learning by doing (a învăța făcând tu însuți) și consideră dobândirea competenței sociale ca fiind cel mai important scop al demersului educativ adresat copiilor cu cerințe speciale; principiul drepturilor egale reglementează accesul efectiv al
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
observabile, iar șansele de integrare ulterioară în viața școlară sunt mult mai mari pentru copiii care au acces la învățământul preșcolar alături de copiii obișnuiți; principiul cooperării și parteneriatului are în vedere experiența practică unde s-a observat că integrarea și normalizarea se pot realiza dacă există o colaborare permanentă între partenerii implicați: elevi, profesori, părinți, organizații neguvernamentale, consilieri etc. în domeniul învățământului de tip incluziv și al educației integrate, cooperarea, atât între copii în procesul de învățare, cât și între cadrele
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
dizabilități să atingă cel mai înalt grad posibil de autonomie și independență. Având în vedere aceste premise, ideea integrării copiilor cu dizabilități în școala publică a apărut ca o reacție necesară și firească a societății la obligația de a asigura normalizarea și reformarea condițiilor de educație pentru persoanele cu cerințe educative speciale. Conform principiilor promovate în materie de educație de organismele internaționale, precum și prevederilor incluse în Declarația drepturilor persoanelor cu dizabilități, persoanele/elevii cu diferite tipuri de deficiențe au aceleași drepturi
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
structuri care să îmbine flexibil și eficient demersurile din toate domeniile, proces care implică formarea unei atitudini pozitive față de integrare și, într-o perspectivă cât mai apropiată, față de incluziune. Această atitudine manifestată la nivelul întregii societăți trebuie să respecte principiul normalizării, adică asigurarea accesului, pentru toate categoriile de persoane, la tiparele existențiale și la condițiile de viață cotidiană, cât mai apropiate de normele considerate firești pentru o viață obișnuită. Educația pentru toți a fost definită ca acces la educație și la
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
înseamnă de fapt învățare: însușirea unor noi moduri de gândire și comportament; schimbarea reprezintă un proces, nu un eveniment: parcurgerea unor operațiuni succesive în vederea adoptării unor modalități diferite de organizare a activităților în școală și în clasă, pornind de la principiul normalizării vieții școlare pentru elevii cu cerințe speciale; schimbarea cere timp: orice proces de schimbare la nivelul școlii are loc în timp și orice presiune creată de anumite termene-limită nerealiste produce stres, neliniște, disconfort și reacții negative la noile idei sau
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
diagnoza copiilor cu cerințe speciale devin un proces complex, unitar, dinamic și de durată, care are drept finalitate facilitarea elaborării și aplicării demersului terapeutic compensator și recuperator, orientarea școlară a copilului în condiții optime, favorizarea integrării școlare și sociale și normalizarea vieții copilului. Nu în ultimul rând, evaluarea are la bază următoarele criterii: criterii specifice fiecărui domeniu în parte (medicale, psihologice, educaționale și sociale); criterii specifice încadrării într-un grad de deficiență/dizabilitate; criterii specifice orientării școlare și profesionale. Toate aceste
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
ori de politici educaționale și sociale cu caracter propagandistic; educația incluzivă este un act responsabil, asumat de personalul școlii, de comunitate, de familie, și nu trebuie perceput ca un proces de "subminare" a școlilor obișnuite, ci ca un proces de normalizare a vieții persoanelor aflate în dificultate (ajunse în această situație/stare ca urmare a unor evenimente independente de voința lor) și ca o măsură de conștientizare a rolului de instituție publică a școlii, la care toți au dreptul să aibă
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
acordarea unor atribute/apelative în rândul populațiilor/comunităților umane, ca urmare a unor criterii formale; principiul nonsegregării presupune evitarea cu orice preț a practicii de separare, izolare, sub orice motiv, a unor grupuri minoritare, de către marea majoritate a celorlalți; principiul normalizării presupune asigurarea unei existențe cât mai normale, într-o viață cotidiană și unică pentru toți oamenii, fie ei normali sau cu cerințe speciale; principiul dezinstituționalizării presupune extragerea persoanelor cu cerințe speciale din cadrul unor medii formale special destinate și dispersarea lor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
zi cu zi al persoanei cu cerințe speciale, chiar și mult după ce aceasta a părăsit sfera formală a educației integrate/incluzive; principiul demnității riscului se referă la faptul că educabilii cu cerințe speciale au dreptul, în evoluția lor spre autonomie, normalizare, responsabilitate, libertate și, în ultimă instanță, spre demnitate, la situații de viață și activitate care implică și un risc minim acceptat ca strict necesar. Notă Principiile enumerate anterior menționează că persoanele cu cerințe speciale au aceleași drepturi fundamentale ca și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
practici incluzive în abordarea copiilor). Educația integrată și cea incluzivă nu se confundă cu educația interculturală, specializată sau integrativă, deși, în fond, nu este nici incompatibilă, nici net separată de acestea, presupunându le și asumându-și-le în mod implicit. Normalizarea se referă, în principal, la asigurarea unor condiții de viață corespunzătoare pentru persoanele cu cerințe speciale, acceptarea acestora în cadrul societății sau comunității din care fac parte, fiindu-le asigurate aceleași drepturi, responsabilități și posibilități de acces la serviciile comunitare (medicale
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
asigurate aceleași drepturi, responsabilități și posibilități de acces la serviciile comunitare (medicale, publice, educaționale, profesionale, de timp liber etc.) ca și celorlalți membri ai societății, în scopul dezvoltării și valorificării optime a potențialului de care dispun aceste persoane. Altfel spus, normalizarea se referă la sprijinul oferit persoanelor cu cerințe speciale de către componentele sistemului social pentru a permite acestora un mod de viață similar sau apropiat cu al celorlalți membri ai societății; consecințele practice ale normalizării sunt programele și acțiunile bazate pe
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]