1,324 matches
-
lui Topîrceanu, ca agenți ai schimbării ori ca semne ale unor emoții mai adînci: „Dar ce fior prin noapte trece./ Șoptesc copacii îngroziți./ Un tainic murmur, - ca o apă/ Coboară-n codrii adormiți.// Vin freamăte nelămurite,/ Prevestitoare de furtună,/ Și nouri vineți colo-n zare,/ Deasupra munților s adună...” 10) Cuvîntul e prezent, de asemenea, la prozatorii epocii: la Sadoveanu, care publică o povestire cu titlul „Fiorul”11), la Hortensia Papadat Bengescu 12), la Gala Galaction 13). Tot acum îl utilizează
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
autorul „Antichită ților iudaice”, cu secta essenienilor din Palestina, prin organizare strictă și austeră , că rora creștinismul primitiv le datorează atât de mult. Clasa preoțească se bucura la geto-daci de un respect deosebit, poporul îi numea „evlavioși” și „călători prin nouri” și ținuți la mare cinste, însă, asemenea druizilor, n-au folosit scrierea, n-au creat o scriere proprie, poate și din cauză că aveau la îndemână scrierea greacă și romană, așa că nu avem știri directe, ci intermediate de scriitorii greci și latini
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
dragostea. Nu lipsește din lirica poetului o faună romantică: calul, cerbul, vulturul, corbul, rândunica, lebăda, codobatura, pitpalacul, fluturii, albina, greierul, păianjenul, cariul etc. E prezent de asemenea cosmicul: miezul nopții, ornicul, ceasornicul, orologiul alături de astrele cerești: luna, soarele, luceafărul, stelele, nourii etc. Nu reprezintă o noutate afirmația că oricare creator, indiferent de domeniul creației, are un univers al său propriu. Se știe că În literatura română mulți scriitori s-au impus printr-o direcție tematică raportată la locurile de proveniență. Vasile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
visezi, bătrâne, câți În cale ni s-au pus! Toată floarea cea vestită a Întregului Apus, Tot ce stă În umbra crucii, Împărați și regi s-adună, Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună...” (M. Eminescu) „Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă Prin care trece albă, regina nopții moartă...” idem. - metonimie - (Înrudită cu metafora) Înlocuirea unui nume cu altul, ori un obiect se numește cu numele altuia, se pune efectul În locul cauzei, opera În locul autorului, ori
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Hanu Ancuței”, se petrec „Într-o toamna aurie”, „Într-o depărtată vreme de demult”, cu rod bogat În podgorii, pe vremea poveștilor și petrecerilor de la Hanu Ancuței. Căzuseră „ploi naprasnice” de Sf. Ilie, când oamenii au văzut balaur negru În nouri, deasupra puhoaielor Moldovei. În centrul atenției celor prezenți la han, se află comisul Ioniță, el Îi invită pe tovarășii săi de „pahar” să povestească ceva din viața lor, pentru mângâierea sufletelor. Fiecare „povestitor” are o istorie a devenirii lui, o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fantomatice de aburi, fruntariile pierdute în zări, într-un nețărmurit geografic greu de închipuit, în care crânguri de cerbi, oameni, herghelii de cai petrec și cutreieră nemărginiri de spații, viscolite de arșițe și zăpezi, înecate în ierburi și fum de nouri. E un univers halucinant, o Dacie Felix strămutată într-un ev mediu permanent, o lume a etnografului pur și a psihologiei abisale. Lumea lui Voiculescu e premergătoare lumii sadoveniene, cu mult mai veche decât aceasta, este țara de dedesubt”. N.
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
-i ceru îngăduință să pornească în lume pentru a găsi apa vieții, căci, spuse el, numai ea o să-l înzdrăvenească din nou pe împărat." (Frații Grimm, Apa vieții) (b) " Spre apusul de jăratic / Cu livezi scăldate-n aur, / Trece-un nour singuratic / Alb și mare cât un taur." (George Topârceanu, Aeroplanul) (c) "Uriașul se întoarse cu dispreț spre croitoraș și n-avu decât un singur răspuns: Ți-ai și găsit cu cine să mă-nsoțesc! C-un țâști-bâști, c-un coate-goale!..." (Frații
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
oi putea; să n-am de a face cu dânșii nici în clin, nici în mînecă; și dacă n-ai fi spân, bucuros te-aș tocmi." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (b) "N-a mai mers mult până ce și văzu nourii din țara sa, simți suflarea vânturilor de acasă și zări din depărtare pe ici colea câte un munte de pe marginile țării... Petru stete în loc ca să vadă mai bine, că-i părea că nu e adevărat ce-i părea." (Ioan Slavici
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-i da voie să meargă și el la bătaie." (Petre Ispirescu, Făt-Frumos cu părul de aur) (d) "Săturați de harță, norii încetul cu încetul s-au domolit și s-au pus pe făcut fulgi. Numai că nu aveau sită. Atunci nourul cel de-a vorbit a prins a-i cerne prin barba lui, că era bună pentru treaba aceasta." (Spiridon Vangheli, Hora albă) Formulați enunțuri în care complementul direct să fie exprimat prin: (a) pronume negativ; (b) verb la modul infinitiv
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
g) să existe un atribut interjecțional; (h) verbul a părea să aibă valoare copulativă. 4. Transcrieți subiectele, predicatele și atributele din text și precizați părțile de vorbire valorificate: Pe drum horea și doinea, iar buzduganul și-l arunca să spintece nourii, de cădea departe tot cale de-o zi. Văile și munții se uimeau auzindu-i cântecele, apele-și ridicau valurile mai sus ca să-l asculte, izvoarele își turburau adâncul, ca să-și azvârle afară undele lor, pentru ca fiecare din unde să
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
asfințit o revărsare de ape. [...] Soarele bătea de cătră amiază de pe țancul Măgurii. Ridicând ochii și clipind, Vitoriei i se păru că brazii sunt mai negri decât de obicei. Dar asta era o părere, căci sub soare lunecau pâlcuri de nouri alburii." (Mihail Sadoveanu, Baltagul) Testul nr. 23 1. Tipologia predicatelor prezentare, exemplificare (după un criteriu) 2. Relații semantice în limba română sinonimia (ilustrare cu definire, tipologie după un criteriu, exemplificare) 3. Adjectivul clasificare după un criteriu, exemplificare 4. Identificați și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și poetă; femeie înainte de toate, care pare să vorbească despre sine atunci când spune: "Sunt femei a căror puritate și demnitate îți evocă grațioasa apariție a lebedei: ai avut norocul de a le atinge, le vei vedea îndepărtându-se, într-un nour de pene înfiorate, pentru a-și căuta în tăcere scăparea, în mijlocul valurilor". Majestatea Voastră să nu se îndepărteze, Doamnă, iar penele dumneavoastră albe să nu se teamă de atingeri. Ceea ce ele au scris cu atâta gingășie, ceea ce minunatul dumneavoastră spirit
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ar fi recrutat, ricană gazda, mai curând dl general Aupick, de la care micul Charles aflase că „Ceux-là dont les désirs ont la forme de nues,/ăEt quiț rêvent ainsi qu’un conscrit le canon... “ — „Aceia cu dorințe de forma unui nour,/Visând, precum visează recrutul tunul său... “, se trezi Vasile Elisav că tălmăcește în română... Sau, mai inexact, dar mai poetic: „Aceia cu dorințe ca nourul de fum,/Visând, precum visează recrutu’ tunu’ său... “. — Tutunu’ său? făcu pe surda, Carmen Carpen
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
ăEt quiț rêvent ainsi qu’un conscrit le canon... “ — „Aceia cu dorințe de forma unui nour,/Visând, precum visează recrutul tunul său... “, se trezi Vasile Elisav că tălmăcește în română... Sau, mai inexact, dar mai poetic: „Aceia cu dorințe ca nourul de fum,/Visând, precum visează recrutu’ tunu’ său... “. — Tutunu’ său? făcu pe surda, Carmen Carpen. — Tutunul e, și el, un opium, un adjuvant al reveriei, scumpă Carmen. Unul care, din păcate, dragă Nora, având mai toate neajunsurile, scumpă Carpen, ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
de la granițele noastre, României - mărită prin recucerirea Basarabiei - îi rămân larg deschise toate posibilitățile pentru viitorul nostru național”. Împreună cu Stere, la „Viața românească” s-au situat pe aceeași poziție Radu Rosetti, s-au situat pe aceeași poziție Andrei Corteanu, Alexis Nour, Axente Frunză ș.a. Colaborator al revistei și exponent al poporanismului, Radu Rosetti - boier de viță veche, din marea familie a Rosetteștilor, cum remarcă G. Călinescu în a sa Istorie a literaturii române - era cunoscut atunci pentru articolele din „Revista nouă
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
lui Lipan calea întoarsă, vremea s-a zbârlit. S-a răsucit vântul și a prins abate de cătră miezul nopții. Dezghețurile au stat, lumina a slăbit în dosul pâclelor. Cu această suflare rece în spate și pe sub fuga aceasta de nouri subțiri, cei doi călători au umblat în tăcere ca printr-o țară nouă”. Dramatismul este susținut în film de elemente originale (deși în roman este mult mai bine sugerat): Sfânta Ana seamănă cu sora cârciumarului, personajul feminin care ajută la
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
polare", „boitele de smarald ale palatului", „portalele înalte de la hale / Cu lungi coloane de zăpadă, cu arcuri de nea argintie" și „lampe mari ca niște albe lune" fascinează prin „infinitatea de cuburi de cristal" . „împărăția fascinanului Odin", descrisă în Toma Nour sau Odin și poetul exprimă astfel „un sentiment dominant de evaziune ", iar eroul, <citation author="M. Eminescu">„cuprins de brațele albe ale zeului nordic, are sentimentul de a frânge condiția efemeră, atingând eternitatea prin integrarea în inerția polară " . </citation> Acest
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
și parcă-s rușinat Că singur eu lumina o întunec.” (Frământare intimă) Meșter al cuvântului și bun cunoscător al limbii vorbite, poetul utilizează cu iscusință posibilitățile ei expresive, împrumutând și prelucrând numeroase expresii pline de savoare și de pitoresc: „Porțile nourilor s-au dezlegat, Plouă cu cofa pe munți și pe sat. Mătcile seci și închise-acum fierb.” (După secetă) El folosește locuțiuni verbale și nominale determinative, clișee uzuale de limbă, formulări familiare, sintagme, toate considerate fapte de limbă cu valoare stilistică
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
cu ochii deschiși, Era o apă de cleștar și de stele Peștii alburii, palpitând ca-ntr-un vis, Lunecau lângă genele mele. Ori prin munți cu iarba-ntomnată pe creastă, Ascultam țârâitul unui greier bolnav; Gonind pe-un cer de-ntunecare vastă, Nourii scămoși în spinări purtau frigul jilav.” (Începutul) Nicolae Labiș ascultă muzica universului, observă trecerea materiei prin regnuri ca prin vene: „...zumzet febril se aude în noi și-n afară, Neliniști de înalte cascade și zbucium de ploi. Din seve ce
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
făcută, după cum vedem, în spirit sadovenian. Într-o evocare a lui Sadoveanu, elementul biografic propriu absorbției motivului mioritic se arată ridicat deodată în zările unei conștiințe mitologice: „Mi-au mai rămas în minte frânturi din timpuri duse? Treceam tăcut sub nouri în umbra unor oi. Ce-am mai păstrat din raza privirilor senine, din sufletul copilului vioi? Era flămând copilul, și oile flămânde, dar florile și pomii luceau în fel și chip... În jurul lui, pădurea vuia amețitoare și gâzele prin ierburi
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
cu ochi ca mura, tras ca prin inel, El, cu plete negre-n vânturi scuturate, N-are să mai poată mândrul ciobănel Înaintea ta să se arate...” În finalul creației, imaginea mamei se proiectează pe fundalul unui cer sumbru, unde rostogolirea nourilor închipuie trecerea turmelor la iernat, iar mioara cu glas tragic se topește sub zările depărtării: „Ostenești... O clipă numai să te-oprești, Odihnește-ți ochii în afund de zare... Vai, pe zare-s nouri, - turmele cerești Ș-auzi glasul tragicei
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
fundalul unui cer sumbru, unde rostogolirea nourilor închipuie trecerea turmelor la iernat, iar mioara cu glas tragic se topește sub zările depărtării: „Ostenești... O clipă numai să te-oprești, Odihnește-ți ochii în afund de zare... Vai, pe zare-s nouri, - turmele cerești Ș-auzi glasul tragicei mioare... De ce fugi pe câmpuri, după ce chemări? Despletit ți-i părul , - albă vâlvătaie... Vezi, de vânturi dusă, s-a topit sub zări Miorița laie, bucălaie...” Un amănunt demn de subliniat ni se pare acela
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
ograda, cum se fac vărzările din foi subțiri uscate sau moi, cu varză, cartofi, bostan, bune în posturi, de ce podul are forma sa și câte altele. Aici am învățat cum se țese, cum se coase. Aici am învățat stelele și nourii cum se numesc, florile și pomii și toate câte le-a făcut Dumnezeu. Aici ne-au învățat părinții și bunicii să dăm „bună-ziua și bună- seara”, să vorbim cu cei cunoscuți, întâlniți pe drum. Aici am mers cu lumină acasă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
afară păgânul? Totul acoperit de o mantie de omăt, totul alb-alb, ca laptele de vacă. Se frecă la ochi, nevenindu-i a crede, în noaptea aceea, a nașterii lui Iisus, îngerii din ceruri au țesut sus, sus o perdea de nouri, pe care au dănțuit cu bucurie, până au căzut steluțe albe. De-atunci e iarna plină de zăpadă. Crăciun e uimit, fugind în odaie. Privindu-se în oglindă, constată că a albit deodată, la cap și la barbă, precum omătul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
trebui să cânți, cu steaua, nașterea băiatului meu Iisus Christos... Auzind toate acestea, Crăciun cel rău și-a îmbunat sufletul și, pe dată a devenit un bun creștin. I-a mulțumit Maicii Domnului, a săturat picioarele Domnului Christos, din iesle. Nourii de ninsoare s-au risipit, cerul s-a deschis și strălucea în lumina dumnezeiască. La poartă băteau trei crai călători. - Mă rog, aicea s-a născut astă-nopate un prunc? - Aici, aici! Se grăbi să le deschidă gospodarul. Cine sunteți? Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]