1,227 matches
-
satiriasisul, exhibiționismul și fetișismul, sadismul și masochismul, homosexualitatea feminină (lesbianismul) și masculină (pederastia), bestialitatea șl necrofilia, gerontofilia și pedofilia etc. Se poate observa din cele de mai sus că tulburările vieții instinctuale reprezintă un domeniu extrem de larg și de o nuanțare complexă a sferei psihopatologiei. Aceste tulburări sunt întâlnite destul de frecvent și ele însoțesc multe afecțiuni psihiatrice. Un loc predilect îl ocupă prezența tulburărilor instinctuale în sfera psihopatiilor, la oligofreni și demenți. Tulburările de comportament alimentar În această clasă de tulburări
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un comentariu al lui. Desigur, o altă limbă (limba-scop) nu poate oferi decît uneori condiții de a respecta același statut pentru termenii din limba-sursă cu un anumit model structural sau cu anumi-te posibilități de relaționare (pe baza radicalului), care determină nuanțarea sau structurarea conținutului. Numărul unor astfel de termeni nu este însă foarte mare, dacă limba-scop se caracterizează printr-un nivel ridicat de dezvoltare și de cultivare. Pe de altă parte, în unele lucrări nu apar inovații conceptuale și terminologice marcante
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
termenii filozofiei au un conținut relativ stabil în elementele lor de bază (corespunzătoare notelor din noțiunile denumite) și pot rămîne aceleași în mai multe sisteme filozofice. Totuși, și în acest caz, diferă de obicei ierarhia atribuită elementelor de conținut sau nuanțarea dată de relațiile dintre noțiuni. Pe de altă parte, întrucît de obicei obiectul reflecției filozofice este diferit de la un cugetător la altul și tot diferit este unghiul din care este privită realitatea, mulți dintre termenii filozofici nici nu sînt vehiculați
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
momentul în care propriile resurse ale limbii sînt puse la contribuție, fără ca limba să fie nevoită să primească elemente prin influența altor limbi, oricît de benefică ar fi o asemenea influență 371. Fiind dominată de efortul perfecționării expresiei și al nuanțării ei, orientarea eminesciană deschidea posibilități de captare a mijloacelor lexicale care, deși nu erau inedite din punctul de vedere al istoriei limbii române literare, creau impresia de noutate, prin neobișnuit, pentru cei care foloseau limba literară la sfîrșitul secolului al
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cele două cuvinte existînd o diferență sesizabilă de orizont cultural integrat 382. Din acest motiv, dorul nu poate lipsi (fiind "organic") din caracterizarea "spațiului mioritic", generator al categoriilor abisale ce marchează construcția culturală a românului, devenind unul dintre elementele de nuanțare într-un spațiu semantic acoperit de noțiunile afine "dorul", "jalea", "urîtul"383. După Blaga, niciunul dintre cuvintele care desemnează aceste noțiuni nu este traductibil în altă limbă, ele reprezentînd, prin frecvența mare în poezia populară, embleme incontestabile ale sufletului național
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
promisiunea, sfatul și interdicția, răsplata și pedeapsa și-ar pierde utilitatea și sensul, omul ar fi anulat ca ființă morală. Admiterea liberului arbitru constituie o necesitate pentru gândirea teologică, care a construit un sistem complex de argumente bazat pe multiple nuanțări și soluții ingenioase. Libertatea acordată omului de divinitate nu se află în contradicție cu atotputernicia divină, conform gândirii teologice din două motive: deși Dumnezeu acordă omului libertatea de a alege, el împiedică într-un oarecare fel faptele acestuia când este
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
termenii de portofoliu și proiect, în sensul că ambele urmăresc o activitate amplă (ce se derulează și în afara clasei), ce presupune investigarea unui anumit domeniu tematic, utilizarea unei bibliografii de referință în toate etapele de documentare, aceste aspecte necesitând o nuanțare și o evaluare complexă a învățării. Trebuie precizat faptul că portofoliul poate include proiectul ca metodă și instrument de evaluare. Portofoliul tematic constituie o metodă complementară de evaluare ce vizează respectarea anumitor cerințe, acestea necesitând să fie corect formulate și
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Anca Iuliana Şipoteanu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_886]
-
I. L. Caragiale (I-III, 1989-2001). Autorul reia, aici, documentația, procedând la o reconstituire meticuloasă, organizată cronologic, a existenței scriitorului, considerată o altă operă a celui care a trăit-o. Cartea rămâne un instrument de referință în caragialeologie, aducând numeroase adaosuri, nuanțări și rectificări în domeniu. Din vasta documentație aferentă monografiei se desprinde și un corpus de Restituiri (1986), cuprinzând texte atribuite (câteva cu certitudine) lui Caragiale. De asemenea, în seria eseurilor, Lucian Blaga. Dor și eternitate nu rămâne singular. Criticul abordează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
al Biografiei..., M. se ocupă de veacurile al XVIII-lea și al XIX-lea. În veacul luminilor matricea literaturii suportă presiunea unei tensiuni progresive între sensibilitate și cunoaștere. Pe fundalul unui proces de stabilizare, de extensie în suprafață și de nuanțare a ideii de literatură, tensiunea se adâncește și capătă aspecte multiple. Printre ele, opozițiile dintre civilizație și poezie sau dintre literă și spirit evoluează semnificativ. Luminile sunt, pe de o parte, epoca enciclopedismului triumfal, a erudiției, a scientismului, iar pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
o asemenea teză, câtă vreme ea lucrează cu generalitățile. Întotdeauna va exista o excepție care se va sustrage realității și regulii instituite de către aceasta. Deși evidența aserțiunii lui Stone pare a se impune de la sine, la o a doua privire nuanțările devin nu doar necesare, ci și obligatorii. Și asta nu doar pentru că jurnalul intim (ca subspecie a autobiograficului) rezumă o viață, ci pentru că este un caz particular al acesteia. E un fel de a spune, pentru că viața devine, aici, un
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sinuciderea drept singura problemă veritabilă a filozofiei, până la Jankélévitch și ale sale marginalii În care nostalgia, ireversibilul, imprecizia „nu-știu-ce”-ului se amalgamează insesizabil, s-a deschis un evantai policrom. Pozițiile acestea, deși contrare, reușesc să evite extremismele: În procesul analizei, nuanțările alterează inevitabil rigiditatea ipotezelor. Însuși faptul că această chestiune e discutată, interpretată, supusă - măcar din rațiuni de „tehnică a demonstrației” - dubiului arată că implicațiile ei nu au Încetat să seducă nici moraliștii, nici teologii și nici pe simplii analiști ai
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
zicând „În practică”, de la modalitatea soft a sticluței cu cianură, la aceea hard a spânzurării, a Împușcării, defenestrării - ca să nu menționăm formele extreme asiatice (harakiri, sepuku etc.) -, sinuciderea conotează animus-ul, principiul masculin, activ și, În cele din urmă, forța. Oricâte nuanțări am aduce acestui fapt, jurnalul intim rămâne, totuși, o terapeutică - cel puțin În măsura În care, obligând la autoanaliză și introspecție, ar trebui să Îndepărteze de act, și nu să-l amplifice. Din acest punct de vedere, jurnalele sinucigașilor au ceva pe cât de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mizeriei. Nici albedo, nici nigredo Cum se raportează scriitorul la astfel de considerații? Sunt, măcar parțial, valabile În cazul său regulile stabilite de sociologie? Fără Îndoială, dar mai importante decât asemănările sunt deosebirile și mai relevante decât gesturile ferme sunt nuanțările. În afara unor cazuri clinice, pentru scriitor autoanaliza sinuciderii face parte din procesul creator. El detaliază etapele unei acțiuni care, În datele ei intime, nu diferă de cele ale actului creației. Subiectivitatea inițială a percepției este Înlocuită treptat de procesul obiectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
faustic, În schimbul căruia ucenicul nu cere Însă nimic, e de o cruzime fără precedent și, ca În puține cazuri, el e dus la Îndeplinire. Drieu detesta bătrânețea cu un soi de oroare metafizică, fără explicații și fără a accepta vreo nuanțare. Iluminarea avută Încă de la șapte ani Îi furnizează, poate, cel mai puternic alibi pentru a Împiedica orice modificare a deznodământului funest. Notațiile sale se Încarcă, desigur, cu o aură de tragism, validând retrospectiv ceea ce, la cei mai mulți dintre scriitori, e simplă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
așadar, jurnale ale „fericirii” (carnetele lui N. Steinhardt sunt astfel numite doar prin antifrază) fără considerabilul risc de a le vedea transformate Într-o Însăilare kitsch, plutind În impasibila și indiferenta consemnare a stărilor de grație. Complexitatea, ca formă a nuanțării tensiunii și expresivitatea ca modalitate a eliberării acestei tensiuni provin din componenta intimă a jurnalului. Intimul alcătuiește suportul obligatoriu al discursului nevrotic din care se modelează Întreaga forță de comunicare a confesiunii. El e un accelerator de particule, menit să
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
propria existență! Jurnale deghizate După părerea Barbarei Johnson, intersecția ficțiune/realitate este deosebit de productivă În trei Împrejurări, care sunt și trei obsesii ale literaturii actuale: „Problema maternității, problema femeii-scriitor și problema autobiografiei”16. Vom observa, mai Întâi, ușoara tautologie a nuanțărilor Barbarei Johnson. Într-un fel sau altul, pe segmente mai mari sau mai mici, toate aceste trei teme se Întâlnesc Într-una singură: În aceea a confesiunii. Tema maternității, așa cum e ea descrisă de obicei În literatura de specialitate, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Biblie activează mai mult sau mai puțin explicit succesiunea de funcții sintactice pe care Propp le-a luat în seamă. O "gramatică generativă" de tip chomskyan pentru care înșelăciunea (minciuna) constituie punct de referință ar putea fi astfel evidențiată, cu nuanțările cuvenite, de cercetătorul interesat să o facă. * Recapitulînd, din această analitică "punere pe coloane"18 ar rezulta că scenariul biblic definește: arhetipul pe fundamentul căruia s-a construit, într-o manieră inconștientă probabil (ignorînd matricea originară), structura naratologică a oricărui
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
superlativ (minim, maxim, suprem, extrem), respectiv adjectivele care exprimă însușiri ce nu pot fi puse într-o relație comparativă: perfect, colosal, etern, unic, triunghiular etc. cf. Gramatica I, 2005, pp. 164-165; Iordan & Robu, 1978, p. 405 etc. 97 Vezi, pentru nuanțări, Dimitriu, 1999, pp. 222-223. 98 Cf. Dimitriu, 1999. 99 După Gramatica I, 2005, p. 182 (ca "proforme"); Dimitriu, 1999, p. 224; Iordan & Robu, 1978, p. 409 etc. 100 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 191-194; Dimitriu, 1999, pp. 235-303; Iordan & Robu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Robu, 1978, pp. 553-558; Dimitriu, 2002, p. 1122 ș.u.; Gramatica II, 2005, pp. 16-24; Tamba Dănilă, 2004, pp. 99-103; Timofte, 2005, pp. 68-70 etc. 134 Cf. Dimitriu, 2002, p. 1341. 135 Cf. Dimitriu, 2002, p. 1375. 136 Vezi, pentru nuanțări în cazul acestui raport sintactic: Timofte, 2005; Tamba Dănilă, 2004; Dimitriu, 2002; Dănilă, 2011 etc. 137 Cf. Dimitriu, 2002, p. 1243 ș.u.; Iordan & Robu, 1978, p. 572 ș.u.; Gramatica II, 2005, p. 238 ș.u. etc. 138 Pentru
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
proces și o practică politică ce variază și poate fi identificată prin anumite strategii de cercetare; de exemplu, analiza procesului de securizare, detaliată de Buzan și Wæver, și o abordare istorică și de lungă durată. De asemenea este de reținut nuanțarea lui Mathias Albert, și anume că securitatea se referă la capacitatea unui sistem de a procesa elementele de diferență cu alte sisteme și În acest sens are legătură cu identitatea sa politică, socială și militară. Securitatea va fi Întotdeauna legată
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
liber. Astfel, în legătură cu toți itemii legați de muncă din tabelul de mai jos, opinia majoritară conduce la ideea că aceasta este importantă și că este valorizată într-un mod consistent, mai ales de către subiecții din rural. Desigur că există și nuanțări ale acestei opinii, caracteristice anumitor categorii sociodemografice (vezi tabelul de mai jos; în tabel au fost trecute doar categoriile sociodemografice ce au avut valori reziduale ajustate semnificative). Concluzionând, România este puțin înclinată să îmbrățișeze valori de tip hedonist. În ce privește dezvoltarea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai sus au un nivel suficient de ridicat pentru a putea vorbi despre comunități puternice. Analizând viața comunitară sub aspectul celei de-a doua dimensiuni, cea a acțiunii colective (realizarea de proiecte comunitare și implicarea în problemele comunității) remarcăm o nuanțare a rezultatelor. Toate analizele arată așteptările ridicate pe care le au oamenii de la instituțiile statului și ale administrației locale și implicarea scăzută a membrilor comunității. Astfel, oamenii cu inițiativă în satul românesc rămân, în cea mai mare parte a cazurilor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este limitat. Un poem simfonic are de obicei cel mult cinci teme. Funcțiile narative din poemele lui Liszt corespund, în accepția lui Tarasti, mai degrabă transformărilor pe care le traversează temele muzicale și felului în care sunt nuanțate orchestral. Asemenea nuanțări pot fi asociate unui erou mitic sau vicisitudinilor pe care le traversează eroul sau pot fi asociate unor aspecte procesuale ca începutul, mijlocul sau încheierea narațiunii melodice. În poemul Tasso,care are patru teme Lamento, Strepitoso, Tasso, PastoraleTarasti crede că
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
demonstrează că prin dezvoltarea, în naratologie, ca și în alte discipline din științele fizicii și științele sociale, a patru concepte inspirate de programarea informatică respectiv virtualitate, recursivitate, fereastră și morphing gândirea analogică devine o forță care deschide perspective inedite. În nuanțarea acestei idei Ryan pleacă de la sciziunea care a însoțit încă de la începuturile ei, naratologia, plasată la granița dintre artă și știință, critică literară și analiza discursului, interpretare și de scriere. Unul din aspectele care accentuează această fractură este oportunitatea utilizării
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
decât neagă logica bivalentă”, ceea ce-l va face pe Bunge să exploreze <<o teorie cromatică (multivalentă) a adevărului, combinată cu o logică - în - alb - și - negru >>”. (P. Ioan, 1983:45). Prin urmare, avem de-a face mai curând cu o nuanțare și specializare a bivalenței și nu cu o trecere la polivalență, cu o completare a raporturilor generice (de tip gen- specie) cu raporturi partitive (întreg-părți) sau vagi. „Adevărul - va spune P. Botezatu - este evaluarea gradului de corespondență dintre mulțimea constructelor
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]