2,081 matches
-
arie curriculară anume, între el și acești elevi. Ca lider el își dobândește statutul prin participare activă și prin demonstrarea capacităților sale de a realiza sarcini în urma cooperării cu ceilalți. Profesorul este, așadar, un actor aflat în ipostaze multiple și nuanțate: sursă de informație, sau mai degrabă de organizator al surselor de informare abordabile în contextul unui conținut anume, este evaluator, facilitator, animator, consilier și în consecință, formator. 2.2. Formal - informal în managementul instituțiilor școlare preuniversitare Una dintre cele mai
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
după receptarea mesajului informațiile se transformă în date ce sunt stocate în vederea unor prelucrări ulterioare. Variate și în număr ridicat, informațiile care asigură raționalitatea și operativitatea sistemului pot fi clasificate după: Criteriu Tipuri. Caracteristici. modul de exprimare: - orale - ieftine, rapide, nuanțate, necontrolabile, interpretabile; - scrise - formale, lente, controlabile, stocabile, relativ ieftine; - audio-vizuale - formale, rapide, sugestive, nuanțate, înalt stocabile, costisitoare; gradul de prelucrare: - primare — stadii incipiente de prelucrare, analitice, diversificate, extinse la nivelul executanților, frecvență mare de colectare; - intermediare — parțial prelucrate, prezente la
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
ulterioare. Variate și în număr ridicat, informațiile care asigură raționalitatea și operativitatea sistemului pot fi clasificate după: Criteriu Tipuri. Caracteristici. modul de exprimare: - orale - ieftine, rapide, nuanțate, necontrolabile, interpretabile; - scrise - formale, lente, controlabile, stocabile, relativ ieftine; - audio-vizuale - formale, rapide, sugestive, nuanțate, înalt stocabile, costisitoare; gradul de prelucrare: - primare — stadii incipiente de prelucrare, analitice, diversificate, extinse la nivelul executanților, frecvență mare de colectare; - intermediare — parțial prelucrate, prezente la nivelul managementului inferior și în compartimentele funcționale, frecvență medie de transmitere; - finale - total prelucrate
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
locutorilor; c. contextul lingvistic - referentul/realitatea la care se referă mesajul. Fiecare dintre aceste elemente ale situației de comunicare activează câte o funcție. FUNCȚIA EMOTIVĂ/EXPRESIVĂ/ REFLEXIVĂ denotă capacitatea emițătorului de a personaliza discursul, de a se exprima clar, logic, nuanțat, argumentat și, în același timp, capacitatea mesajului de a semnala, dincolo de intențiile și voința emițătorului, date despre personalitatea acestuia (prin bogăția și diversitatea vocabularului, prin felul în care selectează cuvintele, prin corectitudinea enunțurilor, prin ritmul vorbirii, ton etc., se dezvăluie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
direct a unor idei și sentimente; prezența instanțelor comunicării lirice - eul liric) - câte 1 punct pentru ilustrarea cu exemple din text a fiecărei trăsături menționate. 9. - comentarea strofei a doua, prin evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice comentare nuanțată, prin evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice comentare schematică, prin evidențierea ezitantă a relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice încercare de comentare 1 p. - respectarea precizării privind numărul de cuvinte În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și despre tămăduirile celor opt păcate(La cele șapte păcate capitale, Sfântul Ioan Casian mai adaugă și pe al optulea, tristețea.) Așezămintele mănăstirești este o lucrare de eclesiologie, dar și un amplu eseu literar, o dezbatere psihologică cu analize sufletești nuanțate și precise, care demonstrează o mare înălțime spirituală și o largă experiență de viață. Această primă carte a Sfântul Ioan Cassian este și o incitantă dezbatere pe teme etice, morale și practice. Scrierea sa a marcat profund și definitiv organizarea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ideilor ce constituiau esența edificiului clasic. Este prima "bătălie" pe care o poartă clasicii, iar rezultatul este unul indecis. Finalul acesta neclar atestă, în fapt, forța principiilor create la mijlocul secolului al XVII-lea, principii a căror substanță va fi reluată, nuanțat desigur, prin numeroase prelungiri, prin acele neoclasicisme care vor dovedi prin existența lor variată în timp și spațiu soliditatea trunchiului din care s-au desprins. Cele două tabere s-au cristalizat în timp în urma unor etape succesive care au conturat
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
relevanța lor. În acest sens, se observă o modificare gradată a tonalității în Scrisoare, modestia inițială și moderația lasă loc treptat unei siguranțe a discursului ce evoluează înspre un oarecare orgoliu al deținerii unor adevăruri absolute. Este o variantă mai nuanțată, mai îmblânzită a statutului pe care și-l arogă toți teoreticienii clasici, căci întotdeauna "joaca de-a legislatorul" a fost o ispită mult prea mare pentru a fi respinsă. Dar asumarea posturii de autoritate absolută este rară la Fénelon critica
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
a putut împinge dezvoltarea spiritului creativ decât prin generarea unei manifestări opuse, în totală contradicție cu ceea ce fusese până atunci și anume romantismul. Sintetizând, iluminismul literar nu a reprezentat decât, ca și în cazul lui Voltaire, prelungirea diluată și oarecum nuanțată a clasicismului. Atracția pentru principiile clasice poate fi motivată la scriitorul francez și prin fascinația pe care acesta o avea pentru perioada în sine care le-a generat. În introducerea la opera sa Secolul lui Ludovic al XIV-lea, Voltaire
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
în genere, între anii 1830 și 1860, dar aceste granițe a căror alegere stă mai mult sub semnul dorinței didactice de periodizare riguroasă sunt, de fapt, mult mai fluide deoarece realitățile istorice și culturale sunt întotdeauna mult mai complicate, mai nuanțate, decât transpunerea lor teoretică. Astfel, în mod concret, schimbările încep a se produce în Țările Române odată cu instaurarea domniilor pământene, ca urmare a Revoluției lui Tudor Vladimirescu din 1821. Însă deschiderea către Vest pe care a presupus-o această eliberare
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
în viziunea lui Eliot, ține mai mult de ideea atribuirii unei valori superioare, decât de încadrarea în direcția culturală din Franța sfârșitului de secol al XVII-lea. Astfel, o primă trăsătură a clasicului este maturitatea, care, la rândul ei, trebuie nuanțată între maturitatea unui scriitor anume și maturitatea relativă a unor perioade literare. Între cele două nu există întotdeauna sincronizare, în sensul în care un spirit mai matur poate aparține unei epoci care nu a ajuns la un grad superior de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
lucrarea sa cea mai importantă "De la partidele catolice la democrația creștină", în capacitatea de reînnoire a acestor partide. Este adevărat că istoricul, cu riscul de a decepționa spiritele atașate de categoriile simple, nu poate decît să propună un bilanț foarte nuanțat, cu atît mai mult cu cît în spiritul acestui studiu comparativ, trebuie să constatăm cît de dificil este să conturăm o democrație creștină europeană, dată fiind importanța destinelor naționale. De asemenea, este dificil să stabilim o tipologie a partidelor creștin-democrate
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
să renunțăm la Basarabia! Maiorescu a început să-și publice în volum discursurile parlamentare din 1897, la Socec. Ioan Adam observă că entuziastul discipol al mentorului junimist, Duiliu Zamfirescu, i-a citit cu mare admirație discursurile, dar, spirit lucid și nuanțat, s-a depărtat de magistru în ceea ce privește Basarabia. El a înțeles că zvonul "compensațiilor" din sudul Dunării erau pură legendă, ceea ce și o spune direct într-o scrisoare către Maiorescu, la 21 octombrie/2 noiembrie 1897: "Din protocoalele tractatului de Berlin
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
naturii, empirismul și atitudinea critică față de limbaj, Rudolf Haller lasă să se înțeleagă că ele pot fi regăsite în gândirea tânărului Wittgenstein. (Vezi R. Haller, Fragen zu Wittgenstein und Aufsätze zur österreichischen Philosophie, Editions Rodopi, Amsterdam, 1986, pp. 38-39.) Mai nuanțate sunt judecățile lui Peter Kampits. (Vezi P. Kampits, Între aparență și realitate. O istorie a filozofiei austriece, traducere de R. G. Pârvu, Humanitas, București, 1999, pp. 220-222.) În cuprinzătoarea sa monografie 378 GÂNDITORUL SINGURATIC consacrată Cercului de la Viena, Friedrich Stadler
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
prevede doar că un determinant adjectival stă pe lîngă substantivul determinat, de obicei, după el. Concepută ca manifestîndu-se sub cele trei aspecte (vorbire, normă și sistem), limba poate fi studiată cu mai multă precizie și într-o manieră mult mai nuanțată decît permitea teoria lui Ferdinand de Saussure. Fără îndoială, Coșeriu a fost stimulat în elaborarea concepției sale de Hermann P a u l29, care, la sfîrșitul secolului al XIX-lea −în lucrarea Principii de istoria limbii (Prinzipien der Sprach-geschichte)−, făcea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fiindcă în domeniul cultural procesele sînt realizate prin actele intenționale și finaliste 204, dar concede că "finalitatea este un tip de motivație", iar motivația se încadrează în conceptul general de "cauză"205. De aceea, acest lingvist ar dori o concepere nuanțată a cauzei, în manieră aristotelică, cu manifestări și conținuturi diferențiate (cauză eficientă, cauză materială, cauză formală și cauză finală), și, în acest caz, finalitatea ar ține, desigur, de cauza finală. Se exclud însă prin aceasta oricare alte posibilități de a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acestui fenomen, care ar putea contribui sau nu la o reală circulație a operelor originale. În cadrul acestei dispute, s-au emis atît opinii extreme, prin care se neagă orice posibilități ale traducerii de a reda trăsăturile originalului, cît și opinii nuanțate, care nu contestă asemenea posibilități, dar relevă și faptul că nu se poate realiza o redare perfectă a originalului prin textul tradus. Există prin urmare la nivelul teoriei culturii (culturologiei) o problemă a încrederii și a îndoielii, care vizează relația
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
operelor, deosebite prin obiect, prin opțiunile metodologice, prin principiile pe care se sprijină etc. și diferite prin maniera în care sînt scrise. Observația și speculația inițiate pe terenul unor domenii cognitive determinate și extinse sau nu asupra altora, interpretările voit nuanțate, precum și forța originalității fiecărui cugetător conduc la o diversificare aproape nelimitată a concepțiilor care explică fundamentele lumii, cu mijloacele limbii naturale. S-ar putea spune, de aceea, că, asemenea artei, filozofia este o construcție individuală care se propune ca ceva
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
personalitatea filozofului. Poetul creează pe bază sentimentală și, de aceea, individualizează, dar creația sa individuală se produce ca ceva cu valoare generală, adică valabil și pentru alții, căci, fără a se adapta sentimentului altora, produce în alții sentimente, de obicei nuanțate, dar de aceeași natură și centrate pe același element inițiator. Filozoful procedează în același mod, realizînd o creație puternic individualizată ce antrenează facultățile cognitive ale receptorilor în efectuarea unor raționamente și judecăți similare pornind de la aceleași premise inițiatoare. Ca atare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
utilizate Într-o măsură redusă, ceea ce ne Îndreptățește să credem că pentru majoritatea cadrelor didactice activitatea de cunoaștere a grupului școlar este empirică, ocazională, nesistematică, redusă cel mai adesea la observație spontană, neintenționată, fără consemnarea periodică a constatărilor sau interpretarea nuanțată, cu atenție și cu discreție a datelor obținute. Că așa stau lucrurile o dovedesc răspunsurile primite prin completarea altor itemi ai chestionarului. Datele obținute pentru itemul al doilea indică faptul că, În general, cei chestionați cunosc modul În care funcționează
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
povestire pentru că nu a pătruns-o dintr-o singură lectură. De aceea, unele fragmente sau chiar povestirea în ansamblu trebuie reluate. Povestirile înregistrate pe discuri, casete sau CD-uri permit cu ușurință acest lucru. Lectura sau povestirea trebuie făcută expresiv, nuanțat, colorat, astfel încât copilul să "vadă" și să "trăiască" aievea faptele și întâmplările, trezindu-i în același timp regretul că nu știe să citească, precum și dorința arzătoare de a învăța cât mai curând. Copiii crescuți într-o asemenea ambianță așteaptă cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
politice, 1859). În alte texte, Marx a exprimat concepții mai puțin radicale, concedînd în particular o mai mare autonomie factorilor non economici, în particular luptei politice. 3.7.2. Teorii pluraliste Concepțiile pluraliste sunt, probabil, mai realiste, dar mai puțin nuanțate și mai puțin tranșante. Ele sunt, de asemenea, mai puțin frapante și mai puțin atrăgătoare. De la un autor la altul, ele prezintă diverse variante. De exemplu, pentru André Marchal, un sistem economic se poate defini ca un complex coerent de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
foarte virtuos. Nici democrația nu mai e autentică de zeci de ani, adevărata putere fiind exercitată de niște cercuri de interese nu prea pioase. Ierarhia capitalistă nu produce sfinți, iar în privința adevăratei "culturi a păcatului" cred că lucrurile trebuie mult nuanțate. Nu cei care iartă, nu cei care iubesc îi aparțin. După cum nu cred că îmbogățirea e neapărat un semn de virtute, nu cred că bogații au iubit și au iertat mai mult. Ordinea morală face mult bine economiei și societății
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pentru aplicarea masajului. 2. Contraindicații relative încălcarea lor atrage mai mult producerea unor incidente decât a unor accidente, motiv pentru care contraindicațiile privesc mai mult unele procedee și tehnici și recomandă folosirea unui mod de acționare mai bine adaptat și nuanțat. în dermatologie, printre contraindicațiile relative, se citează psoriazisul, exema, pruritul; fragilitatea vasculară a bătrânilor și copiilor impune precauții, nu interdicții; existența echimozelor sugerează neaplicarea locală a unor tehnici cu intensitate mare, dar nu contraindică aplicarea masajului cu suprafață mare de
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
celor trei componente noi ale ceea ce se poate numi iudaismul modern, care este mai ales al laicilor. Între victimizarea evreiască și victoria israeliană, totul se plasează într-un cadru afectiv și retoric care nu lasă loc pentru un discurs mai nuanțat. Iudaismul modern îl condamnă astfel pe evreu să trăiască într-un fel de Sturm und Drang perpetuu care nu-i lasă răgaz să-și asume identitatea fără mediere (ceea ce este mai puțin cazul pentru cei religioși, cărora, fără să-i
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]