KorAP: Find »[drukola/base=oaste & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...202 >

5,043 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

văzând cu ochii, atât în număr cât și în putere. Philippopolis, Sardica, Adrianopolis, precum și alte orașe și târgușoare mai mici trebuiră să sufere pe rând sumețirea Asanizilor, cari, de la căderea lui Constantin, irumpeau mult mai des și mai lesne; căci oastea romeică deveni iar leneșă și nedisciplinată și sau îl lăsă pe inamic să-și facă pe voie, sau îi opunea o rezistență foarte slabă. Împăratul, supărat într-una și nespus de continuele incursiuni ale românilor și cumanilor, precum și adânc jignit

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
nedisciplinată și sau îl lăsă pe inamic să-și facă pe voie, sau îi opunea o rezistență foarte slabă. Împăratul, supărat într-una și nespus de continuele incursiuni ale românilor și cumanilor, precum și adânc jignit în ambiția sa, strânse iarăși oaste și puse în fruntea ei pe cei mai buni generali ai săi, dar și de astă dată nu dădu decât de rău. Cei doi generali, Alexis Guido și Basilius Watatzes, cela comandând trupele Răsăritului, cesta pe-ale Apusului, încinseră cu

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
mai multe cetăți mici (forturi), se puseră într-o stare mai bună de apărare, târâră cu sine prăzi nemăsurate și se-ntoarseră în liniște în patria lor. Pentru a preveni asemenea întîmplări rele pe viitor împăratul trimise contra inamicului o oaste mai mare și puse în frunte-i pe ginere-său, sebastocratorul Isaac. Atitudinea energică a împăratului, lăudata lui destoinicie la război și celelalte calități personale, prin care întrecea cu mult pe fratele său detronat, produseră în tabăra românilor o vederată

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
inamicilor, dădu îndată semnal din trâmbiță să plece împrotiva lor, încălecă el însuși cel dentăi calul de bătălie, împlătoșat și armat până-n dinți, întinse sabia-nainte contra unui inamic ce nu se vedea încă și porni în galop, cu toată oastea tot mereu înainte, parc-ar fi mers la un vânat cu hăitași sau la vreun joc de întrecere de-a călare. Astfel alerga atât călărimea în galop cât și pedestrimea, cu grabă pripită, 30 de stadii (3/4 de milă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-l încunjure pe Ivanco și prin aceasta să-l ostenească și să-l mistuie. Tot atât de neputincios se simțea și Ivanco de-a birui pe Petru și nu văzu altă scăpare decât în refugiul la împăratul romeic și-n ajutorul de oaste ce l-ar căpăta de la acesta. Între acestea Petru ridicase ca tovarăș de guvern și părtaș al puterii sale pe fratele său mai mic, Ioan (ce-i ziceau și Ioannitius și Kalojoannes) care scăpase în patrie din închisoarea de la Constantinopole

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ca ostatic, și nu stătea întru nimic îndărătul fratelui său Asan în privirea urei împrotiva romeilor și a furiei de a-i persecuta. Această stare de lucruri Ivanco o aduse la cunoștința împăratului Alexie Angelos și-l îndemnă să trimită oaste și strateg care, cu ajutorul lui (al lui Ivanco), vor putea în orice caz să ia în posesiune orașul Tîrnova și Moesia, care atârna de acest oraș. Planul, dac-ar fi încăput pe mână tare și cu mijloace suficiente sub conducerea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cu viața din pieirea proprie? Întoarce-te, întoarce-te, du-ne-ndărăt în patrie". Când se mai lăți și faima neîntemeiată cumcă inamicul, cu tot soiul de arme, năvălește la spatele romeilor, atunci se desfăcură toate încheieturile disciplinei și retragerea oastei romeice degeneră într-o fugă fără de regulă. Adevărat că împăratul puse să se întreprinză din nou campania în contra românilor și cu mai mari oștiri, dar și aceasta curse fără bun rezultat, de vreme ce romeii, moleșiți si intimidați, se fereau cu teamă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
cu intenții personale, și de acolo chiar începu să bântuie pe învecinații romei cu ostilități fățișe. Pentru a pedepsi pe acest trădător, cât și pentru a subjuga pe ceilalți români, împăratul plecă la orașul și castelul Kypsella, strânse acolo o oaste numeroasă și dispuse toate cele trebuincioase pentr-o campanie cu izbândă; dar, după o pregătire numai de două luni, i se și urî, se sătură de toate gândurile războinice și se-ntoarse fără nici o ispravă în capitală, după care se

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
dispuse toate cele trebuincioase pentr-o campanie cu izbândă; dar, după o pregătire numai de două luni, i se și urî, se sătură de toate gândurile războinice și se-ntoarse fără nici o ispravă în capitală, după care se risipi și oastea adunată degeaba. Necredința conjugală și neapărata condamnare a soției sale Eufrosina, îi părea împăratului un lucru mult mai important și mai urgent decât apărarea teritoriului statului, siguranța supușilor săi și curăția onorii militare a împărăției. În anul următor (1199) împăratul

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
împăratului un lucru mult mai important și mai urgent decât apărarea teritoriului statului, siguranța supușilor săi și curăția onorii militare a împărăției. În anul următor (1199) împăratul totuși se-mbărbătă, porni din castelul său Kypsella la Thessaloniki și merse cu oaste împotriva rebelului Chrysos, carele nu se mulțumise cu luarea Strummizei, ci luase în puterea sa și cetatea Prosakon, unde-și așeză scaunul său de domnitor. Dar această cetate era o tărie de rangul întîi, favorizată cu deosebire de natură și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
încunjură cetatea cu mașine de zvârlit proiectile de piatră și cu alte soiuri de praștii de tot felul, adună mari provizii de nutreț, bucate și vite în prevederea unei împresurări mai lungi și așteptă inimos și {EminescuOpXIV 91} cu tărie oastea romeică. Singurul neajuns de care suferea întrucîtva garnizoana lui era lipsa de apă bună de băut, care trebuia adusă cu ciuturele din râu. Între acestea domneau în tabăra romeilor două păreri opuse asupra planului de operație ce ar trebui urmat

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
prin bani și daruri un partid destoinic de război, îi dete arme îndeajuns, zidi în împrejurimile Emului casteluri atât de tari și așa la loc potrivit așezate încît intrarea la ele căta să rămâie închisă inamicului, înmulți partea aceea de oaste bizantină care era de-un neam cu dânsul, împuțină și înlătură pe aceea ce era compusă numai din greci sau din altfel de romei și, oricâtă bănuiala ar fi putft da toate acestea, el totuși știu să le urzească așa

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
uimitoarea știre cumcă Ivanco (Alexie) se făcuse nevăzut din capitală la Filipopole și c-a avut cutezarea de-a ridica acolo flamura răzvrătirii. Încremenit de știrea unui eveniment atât de neașteptat, neștiind cum să puie pe picior de bătaie o oaste îndestul de puternică și neștiindu-se sfătui cu lipsa sa de energie și de putere de acțiune, împăratul se mărgini la-nceput cu încercarea de-a-l împăca, trimițând la Ivanoo pre un eunuc, impiegat la Curte și care-i fusese

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
fără chiar de-a motiva în mod cât de general crima lor; după care se duse pe la sfârșitul primăverii la Kypsella, pentru a se odihni în tihnă. Progresele rebelilor nu-i dădură însă decât prea puțină pace. El își strânse oastea, porni la Orestias (Adrianopole), dar tăbărî acolo mai multe zile în deplină inacțiune, fără să știe încotro, cu totul nelămurit și nehotărât de ce să s-apuce. După opinia sa rebelul Ivanco (Alexie) era neînvins, iar pe oastea romeică te puteai

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
El își strânse oastea, porni la Orestias (Adrianopole), dar tăbărî acolo mai multe zile în deplină inacțiune, fără să știe încotro, cu totul nelămurit și nehotărât de ce să s-apuce. După opinia sa rebelul Ivanco (Alexie) era neînvins, iar pe oastea romeică te puteai întemeia așa de puțin încît numai la strigătul inamicului tresar de spaimă. Chiar ieșirea la război a împăratului în persoană era cu totul de prisos în părerea romeilor și, ca un fel de ironie pentru buna izbândă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
după îndemnul păstorilor lor bisericești. Rușii, zeloși în pravoslavie, o luase de mult a nume de rău cumanilor cumcă aceștia precupețeau la popoare necreștine pe creștinii prinși în roirile lor prădalnice. Roman, marele duce de Galiția, ridică în grabă o oaste mare și puternică, irupse în Cumania și o pustii cu atât mai ușor, de vreme ce cea mai mare parte a cumanilor purcesese în contra romeilor, aliați fiind cu românii. Atacul în spate îi sili pe cumani să se retragă și să-și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
pe malul stâng al Dunării, și se așeză, măcar pentru câtăva vreme, în țara cumanilor; dar, îndată ce bizantinii dovediră că nu știu a se folosi de victoria lor, românii își încordară toată energia ce le rămăsese, bătură curând după aceea oastea împărătească trimisă împrotivă-le și se menținură cu atâta noroc în țările mai sus numite încît guvernul romeic (roman răsăritean), atacat puțin după aceasta de cruciații latini în capitala sa proprie și alungat în Asia, se văzu silit să contenească din

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
în Thracia, principii români reînnoiră propunerile lor în ianuarie 1190 la Adrianopole, de astă dată într-un mod și c-o formulare hotărâtă, c-un zel ce dovedea că le pasă de o asemenea alianță. Ei propuneau să deie o oaste aliată de 40000 de oameni, compusă din români, bulgari și cumani, la care s-ar fi adaos un contingent sârbesc de 20000 de oameni, așadar la un loc o oaste întrunită de 60000 de oameni care, cu-nceputul primăverii aceluiași

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
pasă de o asemenea alianță. Ei propuneau să deie o oaste aliată de 40000 de oameni, compusă din români, bulgari și cumani, la care s-ar fi adaos un contingent sârbesc de 20000 de oameni, așadar la un loc o oaste întrunită de 60000 de oameni care, cu-nceputul primăverii aceluiași an, avea să alerge în ajutorul germanilor și să pornească împotriva Constantinopolei; iar după dărâmarea guvernului și puterii bizantine, coroana împărătească a Împărăției romane a Răsăritului (romeice) avea să se

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de deșertăciune și de cruzime, un regent care ridică statul româno-bulgar la culmea măririi lui și jucă un rol foarte însemnat, aproape decisiv, în acel război greco-latin care avu de rezultat cucerirea Constantinopolei. În anul 1200 Ioannițiu întreprinse cu o oaste numeroasă și bine armată o campanie lângă țărmurii Mării Negre. Pe cale cuceri foarte cu ușurință orașul Constanța, în ținutul de la Rodope, ce era de oarecare însemnătate, rase întăriturile lui și-naintă apoi cu vitejie contra cetății Varna ce se ridica lângă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
al Greciei, Ioannes Spyriodionakis, făcuse asemenea cauză comună cu rebelii. Împăratul, suferind de podagră, chinuit și de remușcări atât pentru zizania cu văru-său, protostratorul Kamytzes, cât și pentru că numise administrator pe mișelul de Spyriodionakis, se-mbărbătă în sfârșit, strânse o oaste considerabilă și formă din ea două corpuri de armată. În fruntea corpului de espediție, menit a merge contra lui Spyriodionakis, puse pe ginere-său Alexie Paleologul, om cu minte și viteaz; comanda peste al doilea corp de armată, menită a

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
zi de dimineață, cum descoperiră fuga latinilor, să nu prade măcar în dragă voie corturile și lucrurile părăsite de latini. O retragere măiastră, condusă de Gottfried de Villehardouin, care se poate asemăna cu acea a grecilor sub Xenophon, mântui rămășița oștii latine prin mijlocul nevoilor și urmăririlor unui dușman și numeros și crud care o inunda din toate părțile și-i călca în urme. Latinii, câți scăpară cu viața, se dezbătură până la Rhaedestos lângă malul mării, unde aflară pe tovarășii ce

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și mânuirea mașinelor trebuitoare, împrejurare ce punea izbânda sigură într-un viitor prea depărtat. {EminescuOpXIV 104} Deci hotărî să ridice împresurarea și să mute aiurea teatrul războiului. Ioainnițiu, apucând din Tracia spre Macedonia și mai strângând la sine ajutoare de oaste, ținti la cucerirea bogatului și importantului oraș Tessalonic, din care apoi avea să puie la cale orânduirea provinciei după gândul și socotința lui și să răpească de la latini orașele ce le ocupaseră. În drumul său era Serras, oraș cuprins, populat

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
pătrunsese planul de cucerire al lui Ioannițiu și i se opuse din toate puterile. În lupta cu Leon Sgurus, marchionul petrecea încă în Peloponez, cercând a întrupa acea provincie cu teritoriul supus stăpânirii sale, când iată că o parte din oastea românească condusă de comandantul Etzyimenos, ce era în serviciul lui Ioannițiu, atacă orașul Thessalonic, îl ocupă și-nconjură: foarte strâns puternica citadelă, în care se refugiaseră soția lui Bonifaciu cu o parte a garnizoanei. La știrea aceasta Bonifaciu hotărî să

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
unui istoric bizantin) năpădeau ca roiul de albine din stupul plin sau ca ghemul de viespi dintr-o scorbură în mijlocul drumului, trupele latine nu putură rezista și după ce fură de două ori înfrînte, au fost silite să se retragă. Biruitoarea oaste romîno-cumană înainta acuma făr-a mai găsi împrotivire. De atunci încoace Bonifaciu se-nchise cu totului tot înlăuntrul zidurilor orașului Thessalonic, lăsîndu-l pe Ioannițiu în voia lui, carele într-adevăr și porni asupra orașului Berrhoe și-și apropie orașele și ținuturile

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]