2,130 matches
-
funcționarea morilor de apă. La sfârșitul secolului al XIX-lea mai funcționau peste 20 de mori de apă pe pârâul Berheci (între Moară de vânt. Taula - Oncești (reproducere după „Zona etnografică Moara din Tarnița a Colinelor Tutovei) Moara din Tarnița Obârșia și Gohor). Anul 1928 consemnează existența a trei mori de apă pe teritoriul comunei: două la Tarnița și una la Oncești (două pe Berheci și una pe Pârâul Rotărie). Astăzi nu mai există nici un exemplar. Termenii care denumesc părțile componente
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un adevărat calvar. În nopțile fără lună, singurul mod de orientare era cântatul cocoșului. Cărăușia de lemne și cherestea era efectuată cu regularitate de către sătenii care aveau boi. În 1950, se transporta lemn pentru calea ferată de la pădurea Ghețu la Obârșia - de unde era dusă la Bacău. Gheorghe Florea din Tarnița avea obligația pe atunci de a transporta cu cei doi boi ai săi 6 m3 de lemn. Când se efectua un transport de amploare, se alcătuia un convoi care ajungea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
diverse bunuri. Comuna Oncești nu a fost afectată drastic de aceste inundații. HIDROGRAFIA Apa provenită din ploi, topirea zăpezii și din revărsări creează mlaștini de dimensiuni pentru anumite cursuri părăsite, denumite „bârlădețe”. Pârâul Berheci, trăgându-și apele din Dealul Zarea Obârșiei la vest și din Dealul Madiraș acoperit de Podișul Mălurei la nord, ajunge la Tarnița, dă binețe la est cu pârâul Petrești, care izvorăște de la est de satul Antohești, din punctul „La Fagi”, precum și cu bârlădețele de pe râpele Făgheni și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bătăliile dându-se la Măldărăști, Tomozia și Dealu Perjului, unde și astăzi se mai pot vedea șanțurile de refugiu ale oștenilor lui Ștefan. În vremea asta, Dumnezeu a dat o ploaie de gândeai că toarnă cu cofa. Retrăgându-se spre obârșia pârâului Berheci, prin mlaștinile din zona satului Oțelești, cătanele erau ude până la piele și oțelele puștilor ruginiră după atâta amar de ploaie. Ștefan nu zăbovi mult și în vreme ce poznașul sta prin corturi zgribulind de frig, se arunca asupra lui și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dintre iubitorii amintirii marelui om. Distingem pe G. Tutoveanu, care a și vorbit la dezvelirea bustului lui Al. Vlah uță, în septembrie 1924, pe profesorul universitar Virgil Nițulescu, pe medicul literat I. Weinfeld, pe poetul George Pallady, pe actrița de obârșie bârlădeană, Maria Giurgea, pe scriitori i gălățeni Grigore Voja și Emil Maur, pe sculptorul Dimitriu Bârla d...” G.G. Ursu * „...Chipul lui Vlahuță sugerează calmul unei conștiințe care, spre apus, își face bilanțul vieții și simte că și‐a făcut datoria
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bălăbănești, pârâul Jeravăț și matca veche a Jeravățului, Hrănești (azi dispărut) pe Jeravăț lângă Grivița, apoi unde se varsă Jeravățul în Bârlad, Dumbrava Roșie (azi în municipiul Bârlad) ‐ malul Tutovei‐, gura pârâului Crâng din satul Crâng, comuna Perieni, satul Perieni, obârșia pârâului Perieni, apoi pârâul Sec de la Ceucani, comuna Perieni, pârâul Secșoară, la Simila și peste Simila (comuna Zorleni), satul Porțai (azi dispărut) pe Simila, lângă Drujești și apoi Dru jești din comuna Băcani.La acest vast hotar, Ștefan cel Mare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la Bârlad în august 1970 de Casa de Cultură a Sindicatelor și Cenaclul literar „Al. Vlahuță” În articolul inaugural se explică geneza numelui revistei chemate să adune în poezie „firele nevăzute ale spiritului uman”, pentru că, „aici la Bârlad își au obârșia cei ce vor să înceapă acest drum.” Publicația a avut colaboratori importanți: Nichita Stănescu, Pop Simion, G.G. Ursu, Radu Cârneci, George Nedelea ș.a. dar și mai tinerii: Gruia Novac, Constantin Clisu, M. Vicol, C. Andronache, dr.Șt. Bucevschi, George Irava, P.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de virtute, de acceptare voluntară a suferinței, icoane ale curajului, bărbăției și călăuze sigure și statornice pe calea către Înviere. Marea bucurie a martirilor, departe de a se înrădăcina ca o căutare nesănătoasă a suferinței și a morții, își are obârșia în forța nădejdii lor, și, mai mult decât atât, în comuniunea lor cu Hristos. Așa cum atunci Hristos era alături de ei, trăia și lucra în sufletele și în trupurile lor, așa El Se sălășluiește și astăzi în sufletele bolnavilor care acceptă
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
cu cimitirele", ne face, îngăduitor, o confidență naratorul Istoriei amănunțite... Așadar "moartea" prin necitire a unui autor atrage și parodierea acestuia într-o "nouă speță de cărți de controversă, încărcate cu și mai mult spirit malign (s.n.), și avându-și obârșia în sus-pomenitul război al învățaților în legătură cu piscul mai înalt de pe Parnas". "Spiritul malign" al parodiilor așa cum le vedea Swift nu este, oare, o prefigurare a denumirii pe care le-o va fi dat, în articolul său din 1966, Ulrich Weisstein
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
la Tecuci oameniʺ, ʺChef pe Titanicʺ și ʺLa balamuc, birjar!ʺ, semnate de Vasile Ghica, format intelectual la vestitul Colegiu ʺGh. Roșca Codreanuʺ din Bârlad, desăvârșit la Universitatea din lași, om de catedră și de activitate obștească la Tecuci, cu obârșie și ascendență familială la Priponeștii Tutovei, înnobilează cu coperțile și conținutul lor bogatele vitrine în producție literară și științifică ale librăriilor Iașului. Cartea, prima citată, este o continuare și completare a zestrei personalităților locurilor. Ionel Maf tei a scris pentru
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
timp”,îndemnându-ne să nu ne uităm niciodată trecutul; Constantin Donose - cu un crâmpei inedit din biografia lui Costache Olăreanu (și altele păstrate încă în tăcere în Biblioteca municipală); Vasile Băican și Constantin Vasluianu - cu prezentarea, dintre geografii iluștri, de obârșie hușeană, pe documentatul Ion Gugiuman, expone nt al științelor pământului și geograf remarcabil; pe aceeași coordonată geografică rămâne înscris - în cartea la care ne referim - și Mircea Popescu care, menționându i pe Mihai Iancu , Alexandru Th. Obreja (de la Gugești) și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mai moi (exemplu: Cheile Călatei, lângă Huedin). CHIPAROS arbore specific pădurilor subtropicale, cu lemn rezistent și parfumat; are mare valoare economică. CIRC GLACIAR depresiune semisferică în etajul muntos, formată prin acțiunea de eroziune a ghețarilor situați pe versanți sau la obârșia văilor glaciare, zănoagă; sinonime: căldare glaciară, zănoagă. CLIMĂ media vremii, rezultată în urma interacțiunii dintre factorii radiativi, circulația generală a atmosferei și condițiile fizico-geografice; media vremii pe o perioadă lungă de timp și pentru o suprafață mai întinsă. COLA arbore de
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
unei depresiuni, concomitent cu sedimentarea acestora. ȘINTOISM cea mai veche religie practicată în Japonia. ȘA porțiune mai coborâtă a unei culmi muntoase sau deluroase, situată între două porțiuni imediate mai ridicate, și care pune în legătură două văi opuse sau obârșiile lor; sunt folosite, în mod obișnuit, de poteci sau drumuri; sinonime: înșeuare, curmătură. ȘEPTEL totalitatea animalelor domestice crescute într-o gospodărie, într-o comună, într-o zonă, într-o țară. ȘES întindere de pământ fără diferență de nivel; sinonim: câmp
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
nimeni nu se aștepta să vină așa de curând. Din cele mai vechi timpuri se cunoștea faptul că Muntele Sacru niciodată nu se va clinti din loc, decât la sfârșitul sfârșitului, deoarece sub el se află locul de unde-și trag obârșia eschimoșii. În timp ce privea cerul rugându-se la străbuni, îi ajunse la urechi un zgomot asurzitor, însoțit de un cutremur atât de violent, încât, nu numai el a căzut în genunchi, dar și câinii s-au oprit din goana lor și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
lor, ca să nu mai poată ieși la lumină, au zidit acest munte. Bătrânii spun că au scăpat doar acei care nu au uitat să aducă regulat jertfe spiritelor ocrotitoare. Aceștia nu erau mulți, ci numai câțiva din care-și trag obârșia toți eschimoșii. Și totuși, acei necunoscuți strămoși, locuitori ai adâncurilor, care au trăit în vremuri de mult uitate și despre care aminteau bătrânii înțelepți înainte de a trece în lumea spiritelor, ne-au lăsat aceste semne. Lui Bidaru, până în acel moment
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
modernă nu se poate limita numai la instrucția întemeiată pe experiența socială a umanității, realizată cu precădere prin metode verbale și livrești, ci va tinde să cultive în măsură crescândă interesul și pentru acele forme de învățare care își găsesc obârșia în acțiunea sistematică de explorare sau investigație proprie a însăși realității naturale și socio-umane. Potrivit acestui model „empirico-centric” o pondere sporită vor deține așa-numitele: II. Metode de explorare organizată a realității sunt metode obiective, intuitive care se pot împărți
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
alegere nu a fost aleatorie, deoarece Octavian este unul din cei doi fii ai Evei, și care, prin urmare, și a petrecut copilăria și adolescența, în sânul Dăneștiului, îmbrățișând cu inima și cugetul, zi de zi, nenumărate teme, legate de obârșia lucrurilor dăneștene, pe care bunicul le aborda. Pentru că Octavian, actulmente absolvent al facultății de teologie Iași, dintre toți nepoții bunicului este cel mai mult legat de Dănești, această alegere este pe deplin justificată. Muzeul din Dănești - a cărui colecție a
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mă ierte. Mărioara Buraga Din bibliografia personală a părinților V.K.Nicoschi, Copilăria omenirii Claude Levi Strauss, Tropice triste Academia română, Studii și cercetări de istorie veche Ambrogio Donni, După chipul și asemănarea omului Editura științifică, Istoria universală Iulius E.Lips, Obîrșia lucrurilor, O istorie a culturii Joseph Dechelette, Manuel d`arche`ologie pre`historique celtique et gallo-romaine Marcellin Boule, Les homes fossils D. Chirculescu, Valoarea biologică a gîndirii Em.Iaroslvski, Cum se nasc, trăiesc și mor zeii C.I.Gulian, Originile umanismului
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
da. Chiar numai acest singur fapt este în măsură să demonstreze cum satul natal (menționat în titlu) s-a transformat în simbol, în centru de cultură și civilizație, identificabil în oricare sat românesc. Autorii eu încercat să schițeze o adevărată ,,obîrșie a lucrurilor “ noastre, pe baza unor documentări de-a dreptul impresionante, pentru a ajunge să scrie, în fapt , ,,romanul“ unei pasiuni științifice trăită pînă la intensitatea specifică artei, consumată deopotrivă între tomuri împunătoare și pe ,,teren“, dar, mai cu seamă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cuvînt scapă drum destrămărilor împletiturii întregi, iar grăirea dintrînsele nu vrea să fie citită oricum, că se toarce ea singură într-o zvonire ușor tărăgănată, cu două silabe mai slabe și una mai tare“. Este așa dar, o coborîre spre obîrșii, fie ale omului, ale faptei lui sau ale cuvîntului, o căutare a antidotului timpului în liniștitoarea și calda intimitate a substanței sau în contemplarea propriei lucrări. E bucuria săvîrșirii unui fapt artistic, în care nu poate să nu încapă și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ansamblul de la Curtea de Argeș, Ctitoria din Iași a lui Vasile Lupu, zestrea de la Brâncoveanu, avem monumentele din nordul Moldovei. Sînt pline satele românești de troițe și fîntîni lucrate cu meșteșug, din vrerea țăranilor. Multe din muzeele mari de azi își au obîrșiile tot din dorința oamenilor acestei țări de lăsa ceva durabil în urma lor. Un astfel de muzeu există în Dăneștii Vasluiului, inițiat de Eugenia și Costache Buraga. E o casă veche, bătrînească. în zilele calde de vară, Eugenia și Costache Buraga
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
casa din Dănești, soții Buraga au creat un crâmpei de veșnicie a țăranului moldovean. L-au imortalizat într-o carte. Este cea mai sigură metodă de a sfida timpul. în cartea ,,Dăinuiri dăneștene“ autorii au încercat să schițeze o adevărată obârșie a lucrurilor, pe baza unei documentări de-a dreptul impresionante. Astfel, satul natal, menționat în titlu, s-a transformat în simbol, în centru de cultură și civilizație, identificabil în orice sat românesc. Din lucrarea soților Eugenia și Costache Buraga, se
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
acestea, la Dionisie apare ca nume permanent, nu ca o simplă formulă de cancelarie sau de formală afirmare monahală. Pentru cercetătorii din zilele noastre este aproape de neînțeles cât de dezinteresat a fost Dionisie Smeritul privitor la popularitatea numelui și a obârșiei sale. Nu există nici o știre directă despre sine și despre patria din care provenea. El doar sugerează prin întâmplătoare aluzii generale, acestea având mai mult o natură spirituală. Dincolo de solicitările speciale ale unor cerințe ale epocii, ilustrul teolog străromân a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
rămâne pururea în Tatăl, fără să-Și piardă nici unul proprietatea Lui: Tatăl, pe cea de Tată, Fiul, pe cea de Fiu. Fiul coexistă cu Tatăl, existând totodată în Tatăl, dar neconfundat cu El. (n. s. 18, p. 21) 36 „...Și obârșia Lui este dintru început, din zilele veacului (Mih. 5, 1). Prin obârșie indică aici ieșirea la existență (ipostatică) proprie Unuia-Născutului din ființa Născătorului ca o strălucire din lumină, înainte de tot veacul și ziua și clipa”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe cea de Tată, Fiul, pe cea de Fiu. Fiul coexistă cu Tatăl, existând totodată în Tatăl, dar neconfundat cu El. (n. s. 18, p. 21) 36 „...Și obârșia Lui este dintru început, din zilele veacului (Mih. 5, 1). Prin obârșie indică aici ieșirea la existență (ipostatică) proprie Unuia-Născutului din ființa Născătorului ca o strălucire din lumină, înainte de tot veacul și ziua și clipa”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a V-a, Introducere, în PSB, vol
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]