3,655 matches
-
de risc sunt: carența de proteine din alimentație, lipsa vitaminelor, lipsa substanțelor antioxidante, consumul de toxine alimentare, În deosebi aflatoxina produsă de ciuperca Aspergillus, vârsta, sexul (mai frecvent la bărbați), folosirea hormonilor masculini (steroizi anabolizanți) și sindromul metabolic, corelat cu obezitatea și diabetul. În ultimele decenii s-a constatat efectul declanșator al cancerului hepatic al ambalajelor pentru alimente, confecționate din mase de plastic, respectiv din policlorură de vinil. Anumiți produși metabolizați de ficat, de exemplu metilaminobenzen (MAB), produc cancer la nivelul
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
pe grătar cu cărbuni; -lipsa produselor lactate cu efecte protectoare asupra mucoasei stomacului; - carența fibrelor vegetale, a vitaminelor (mai ales a vitaminei B12) și a substanțelor minerale; - consumul excesiv de alcool și tutun; -mese la ore neregulate cu o masticație defectuoasă; - obezitate; -stări de stres. Datele statistice pe plan mondial arată că 77% din bolnavii cu cancer gastric au consumat, În exces, carne grasă prăjită, 42% au fost consumatori de alcool și 92% au fost fumători. În țările subdezvoltate, unde afumarea și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
avut și eu probleme cu tiroida! e grasă rău! fata înstrăinată prin Austria, mă întorc la neamuri, pocești cuvintele, doi bătrîni te provoacă, vorbele rele din staționarea prelungită, mecanicul o fi adormit de nu mai pleacă din Beclean! vinovata de obezitate propun explicații, așteaptă alt tren! așa sărim cu toții spre vorba bună și înțelesul cuvenit, chiar dacă neplăcut, profilul dorit îl găsisem în piața gării Cluj, bătrîna edentată, gura pungă, dar cu ochii curați, tenul trandafiriu, fruntea distanța de la orizont la discuția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai puține proteine decât carnea roșie. Dintr-odată însă, s-a descoperit că nici puii nu mai sunt ce-au fost. Crescuți artificial, adică dopați cu tot soiul de chimicale, ei conțin niște „hormoni de creștere“ care explică inflația de obezitate a ultimelor generații. Hormonii cu pricina provoacă pubertate precoce, cancer la sân, cancer de prostată, creștere a colesterolului rău, boli de inimă. Ca să nu mai spunem că tot păsăretul e, potențial, plin de „salmonella“ și de „campylobacter“. Mai bine pește
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
poate fi copios și atunci spec tacolul văzut devine un pretext cețos pentru digestie, sau poate fi frugal, un soi de reflex anex, pe bază de alune, bomboane, biscuiți, sărățele, fursecuri. A privi înseamnă, în acest caz, a opta între obezitate și ulcer. Fumătorul va avea în preajmă scrumiere, țigări și brichete, iar băutorul va ilustra una sau alta din „categoriile“ mari ale speciei: berea (mai potrivită la meci), șprițul (pentru dezbaterile politice), vinul bun pentru dezbateri fine, „de idei“. În
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pentru mătreață, formule anti-flatulație, sfaturi pentru lehuze, medicație naturistă, scheme de împlântat ace mă rog, totul pentru sănătatea cititorului plătitor. Bolnav nou, bântuit de spaimele inerente, cumpăr două cărți de-o dată: "Regimuri alimentare în tratamentul bolilor" și "Boli metabolice diabetul, obezitatea, subnutriția, guta, ateroscleroza". Prima carte ("Regimuri...") zice, la pag. 101, că, în gută, se recomandă tomatele, strugurii, pepenele verde, merele, perele, prunele, cireșele, vișinele, caisele. Cea de a doua ("Boli metabolice...") avertizează, la pag. 131: sunt contraindicate tomatele, strugurii, pepenele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
redus drastic în ultimul secol, la femeie activitatea fizică a rămas aproape constantă. Se știe că mai mult de 50% din obezi rămân normoglicemici chiar după 20 sau 30 de ani de persistență a excesului ponderal. Această constatare sugerează că obezitatea nu este suficientă (și după cum vom vedea, nici absolut necesară) pentru apariția diabetului zaharat (26, 33). Ea trebuie dublată de o predispoziție genetică pentru diabet, materializată printr-o incapacitate de adaptare a aparatului insulinosecretor la o solicitare crescută. O primă
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
pentru apariția diabetului zaharat (26, 33). Ea trebuie dublată de o predispoziție genetică pentru diabet, materializată printr-o incapacitate de adaptare a aparatului insulinosecretor la o solicitare crescută. O primă solicitare crescută provine din insulinorezistența miocelulară, la care odată cu dezvoltarea obezității se adaugă „efectul de masă” reclamat de expansiunea țesutului adipos, a cărui funcționare necesită prezența insulinei (țesutul adipos este al doilea mare țesut insulinodependent). Este posibil ca celulele adipoase să rămână sensibile la insulină chiar și după apariția diabetului zaharat
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
prevenție trebuie avută în vedere, în special la femeile care se află la risc pentru această boală (ereditate diabetică, macrosomie fetală la sarcinile anterioare sau dislipidemie). Studiile noastre anterioare au demonstrat existența unor stadii insulinosecretorii diferite în funcție de mărimea și durata obezității, atât la femei cât și la bărbați. O primă etapă, cea în care obezitatea se instalează și se accentuează progresiv, evoluează cu hipersecreție de insulină, chiar dacă, în mare parte, ceea ce se determină în plasmă ca imunoreactivitate insulinică este reprezentată în
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
pentru această boală (ereditate diabetică, macrosomie fetală la sarcinile anterioare sau dislipidemie). Studiile noastre anterioare au demonstrat existența unor stadii insulinosecretorii diferite în funcție de mărimea și durata obezității, atât la femei cât și la bărbați. O primă etapă, cea în care obezitatea se instalează și se accentuează progresiv, evoluează cu hipersecreție de insulină, chiar dacă, în mare parte, ceea ce se determină în plasmă ca imunoreactivitate insulinică este reprezentată în până la 60% de către proinsulină (în mod normal aceasta reprezintă <15%). Acest hiperinsulinism pare a
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
3) funcția ?-celulară diminuează progresiv, în tentativa ei de a compensa insulinorezistența periferică crescândă. Metodele de prevenire a T2DM ar trebui să includă: 1.o interveție pentru limitarea acumulării de grăsime (prevenirea excesului ponderal); 2.o intervenție de decuplare a obezității de insulinorezistență (pentru a proteja funcția β-celulară); 3.intervenții de menținere a funcției β-celulare și a masei β-celulare. În ultimii ani au apărut primele lucrări care se referă la prevenirea T2DM. Aparent, rezultate sunt bune în planul cvasi-experimental al studiilor
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
mod asemănător cu necrobioza lipoidică. 6.6.5. Xantomatoza impune un control al nivelurilor sangvine al lipidelor și glicemiei. Tratamentele hipolipemiante pot fi necesare în anumite cazuri. 6.6.6. Ancantosis nigricans impune tratamentul bolii de fond, diabetul, dar și obezitatea care însoțește rezistența la insulină. Tratamentele topice cu keratolitice pot fi de folos. 6.6.7. Vitiligo este dificil de tratat: sunt utile tratamentul cu steroizi topici, cremele fotoprotectoare, ultraviolete și psoralen (PUVA), rareori depigmentarea poate fi folosită pentru a
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
om. Mecanismele reglatorii ale fluxului sanguin insular sunt complexe și includ factori metabolici, nervoși și umorali, independenți de țesutul pancreatic acinar (32). S-a arătat că fluxul sanguin insular este modificat la modelele de rozătoare cu T1DM, T2DM sau cu obezitate și hipertensiune. Modificările pot fi inițial dominate de hiperperfuzie și ulterior de hipoxie. Vascularizația insulelor a revenit în actualitate cu ocazia extinderii tehnicii transplantului de insule pancreatice. În acest caz specific, trebuie avute în vedere două probleme. Prima, în cursul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
cancer pancreatic este de 4 ori mai ridicată în deceniul al 7-lea, comparativ cu vârsta de 50 de ani [1,6,8,13,14]. Fumatul [1,3,5,8,16,17], factorii genetici și unele condiții morbide: pancreatita cronică, obezitatea și diabetul zaharat reprezintă factorii de risc [6,9,18]. SURSA DATELOR ȘI METODĂ Numărul cazurilor noi de cancer pentru toate localizările, precum și cazurile noi de cancer pancreatic în România în perioada 1985-2006 provin de la Centrul Național pentru Organizarea și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92184_a_92679]
-
importantă a incidenței, precum și a ponderii acestui cancer la femei comparativ cu bărbații în țara noastră, reflectă creșterea prevalenței fumatului la sexul feminin, justificând direcționarea campaniilor antitabac în egală măsură la ambele sexe. Alte măsuri de profilaxie primară vizează combaterea obezității și evitarea sedentarismului. Profilaxia secundară prin screening aplicat la grupele cu risc înalt ar permite diagnosticarea în stadii incipiente, cu șanse mai ridicate de tratament eficient și consecutiv creșterea supraviețuirii. REGIUNEA DE NORD-VEST INCIDENȚA În Regiunea de Nord-Vest, în anul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92184_a_92679]
-
înfățișarea fizică va determina schimbarea impresiei. Cercetările anterioare (G.R. Thornton, 1944; M.P. Zanna și D.L. Hamilton, 1972) stabiliseră deja efectele pozitive ale unor accesorii și haine în formarea unei impresii pozitive, respectiv negative, cum ar fi: fusta lungă, cizmele și obezitatea erau asociate unor caracteristici negative social; halatul denota inteligență; părul împletit în cozi, blugii de firmă, pantofii fără toc erau corelative unor caracteristici pozitive social, în timp ce părul roșu avea mai mult o semnificație peiorativă (ibidem). Pentru testarea ipotezei, Shanon J.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a avea lor etiopatogenetic sunt: infecțiile parazitare, litiaza intrahepatică și toxinele. Factorii de risc potențial implicați în dezvoltarea CC menționați în literatura de dată acutală sunt: infecția cu virus hepatitic B (VHB) sau infecția cu virus C (VHC), diabetul zaharat, obezitatea, alcoolul și fumatul. Studiile care au urmărit evoluția CC în funcție de localizarea intrași extrahepatică au semnalat diferențe între factorii determinanți ai celor două entități anatomice, o clasificare fidelă a celor două forme devenind mandatorie. INFECȚIILE PARAZITARE Infestația hepatobiliară cu Opisthorchis viverrini
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
expunerii profesionale [20]. Studiile efectuate sunt limitate de numarul mic de pacienți incluși, în consecință azbestul nu a fost inclus pe lista factorilor cert determinanți de CC. Se consideră că evitarea expunerii profesionale este favorabilă profilaxiei CC. DIABETUL ZAHARAT ȘI OBEZITATEA S-a presupus că diabetul zaharat (DZ) și obezitatea sunt posibili factori de risc pentru CC. Studiile populaționale au raportat rezultate contradictorii în ce privește implicarea DZ în determinarea CC, unele susținând asocierea pozitivă [21-23] altele infirmând existența unei corelații semnificative între
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
mic de pacienți incluși, în consecință azbestul nu a fost inclus pe lista factorilor cert determinanți de CC. Se consideră că evitarea expunerii profesionale este favorabilă profilaxiei CC. DIABETUL ZAHARAT ȘI OBEZITATEA S-a presupus că diabetul zaharat (DZ) și obezitatea sunt posibili factori de risc pentru CC. Studiile populaționale au raportat rezultate contradictorii în ce privește implicarea DZ în determinarea CC, unele susținând asocierea pozitivă [21-23] altele infirmând existența unei corelații semnificative între DZ și forma intrahepatică a CC [24]. Pe populația
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
Pe populația de spital, cele mai multe date din literatură nu susțin implicarea DZ în apariția CC [13,25]. Sumarizând, datele referitoare la incriminarea DZ ca potențial factor de risc în dezvoltarea CC, au indicat o asociere fiziopatologică modestă și inconsistentă. Rolul obezității în inducerea patologiei maligne biliare beneficiază de studii mai puțin numeroase și cu rezultate divergente [21,23,24]. În acest context, se consideră că datele raportate până în momentul de față în literatură nu sunt suficiente pentru a formula o concluzie
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
a evaluat asocierea între diabet și riscul de ECC a arătat o corelație pozitivă între diabet și riscul de ECC [133]. Ultimele date arată o asociere semnificativă, astfel că diabetul zaharat poate fi considerat un factor de risc pentru CC. OBEZITATEA Prevalența alarmantă a obezității pe plan mondial are implicații negative asupra stării de sănătate, inclusiv a creșterii riscului unor forme de cancer. Datele despre asocierea obezității cu CC sunt încă limitate. Mai multe studii epidemiologice au evaluat legătura dintre obezitate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
diabet și riscul de ECC a arătat o corelație pozitivă între diabet și riscul de ECC [133]. Ultimele date arată o asociere semnificativă, astfel că diabetul zaharat poate fi considerat un factor de risc pentru CC. OBEZITATEA Prevalența alarmantă a obezității pe plan mondial are implicații negative asupra stării de sănătate, inclusiv a creșterii riscului unor forme de cancer. Datele despre asocierea obezității cu CC sunt încă limitate. Mai multe studii epidemiologice au evaluat legătura dintre obezitate și CC. Unul dintre
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
semnificativă, astfel că diabetul zaharat poate fi considerat un factor de risc pentru CC. OBEZITATEA Prevalența alarmantă a obezității pe plan mondial are implicații negative asupra stării de sănătate, inclusiv a creșterii riscului unor forme de cancer. Datele despre asocierea obezității cu CC sunt încă limitate. Mai multe studii epidemiologice au evaluat legătura dintre obezitate și CC. Unul dintre acestea utilizând baza de date a rezultatelor finale, a semnalat asocierea semnificativă dintre obezitate și ICC, dar nu și dintre obezitate și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
OBEZITATEA Prevalența alarmantă a obezității pe plan mondial are implicații negative asupra stării de sănătate, inclusiv a creșterii riscului unor forme de cancer. Datele despre asocierea obezității cu CC sunt încă limitate. Mai multe studii epidemiologice au evaluat legătura dintre obezitate și CC. Unul dintre acestea utilizând baza de date a rezultatelor finale, a semnalat asocierea semnificativă dintre obezitate și ICC, dar nu și dintre obezitate și ECC [134]. Studiul include însă numai pacienți peste 65 de ani, astfel că datele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
riscului unor forme de cancer. Datele despre asocierea obezității cu CC sunt încă limitate. Mai multe studii epidemiologice au evaluat legătura dintre obezitate și CC. Unul dintre acestea utilizând baza de date a rezultatelor finale, a semnalat asocierea semnificativă dintre obezitate și ICC, dar nu și dintre obezitate și ECC [134]. Studiul include însă numai pacienți peste 65 de ani, astfel că datele nu pot fi extrapolate și la populația mai tânără. Un alt studiu din Danemarca nu găsește o asociere
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]