337,371 matches
-
României la Londra, Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Ileana Artisan, Maestro Deli, Media Cars și cu susținerea media a „Diaspora românească”, „Ziarul românesc”, „Gazeta românească”, Biskit Radio și „Români în UK”. Programul este prilejuit de deschiderea marii expoziții de obiecte, țesături și costume populare românești „Revăzând România. Îmbrăcăminte și identitate” (‘Revisiting Romania: Dress and Identity’), prin care publicul britanic va putea admira, timp de un an, peste 500 de obiecte casnice, țesături și costume populare din diferite zone etnografice ale
Primul proiect de amploare dedicat culturii tradiţionale româneşti în Marea Britanie [Corola-blog/BlogPost/93919_a_95211]
-
în UK”. Programul este prilejuit de deschiderea marii expoziții de obiecte, țesături și costume populare românești „Revăzând România. Îmbrăcăminte și identitate” (‘Revisiting Romania: Dress and Identity’), prin care publicul britanic va putea admira, timp de un an, peste 500 de obiecte casnice, țesături și costume populare din diferite zone etnografice ale României. Expoziția, a cărei pregătire a început în anul 2011, este curatoriată de muzeografa Fiona Kerlogue și realizată cu sprijinul Institutului Cultural Român și al mai multor muzee etnografice din
Primul proiect de amploare dedicat culturii tradiţionale româneşti în Marea Britanie [Corola-blog/BlogPost/93919_a_95211]
-
un loc central în personalitatea sa. Le-a făcut pe toate cu starea de spirit a gratuității, le-a făcut de dragul lor. Truda sa nu a fost niciodată o caznă, o salahorie, ci dimpotrivă: și-a însușit disciplina concentrării pe obiectul supus investigației, fără ca aceasta să-i afecteze starea de destindere, de relaxare, de bună dispoziție. Cine l-a văzut pe Gheorghe Păun adresându-se unei săli de profesioniști ai domeniului a putut cunoaște verva cu care își trăiește ideile, fața
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
și este premisa intersecției pasagerilor cu valorile și cultura tradițională, precum și a prezentării instituțiilor culturale și a punctelor de atracție turistică de pe teritoriul țării noastre. Spațiul de desfășurare, unul autentic românesc, este recreat la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” București grație obiectelor tradiționale, puse la dispoziția IEH de către Muzeul Național al Țăranului Român. Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni și Compania Națională „Aeroporturi București” S.A., în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, propun publicului un spectacol în cadrul căruia se vor
Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” începe joi, 15 ianuarie, seria acţiunilor culturale ale anului 2015 [Corola-blog/BlogPost/93950_a_95242]
-
semnate de Camil Ressu, Gheorghe Petrașcu, Theodor Aman, Oscar Han, Octav Băncilă sau Samuel Muetzner. Galeria este o operă de artă în sine, cu o fațadă unică, ce răspunde criteriilor de siguranță, dar și celor estetice și practice, un prețios obiect de design urban, care se integrează minunat în contextul arhitectonic în care este amplasat. ROLURI ADA CONDEESCU Roluri în Teatru: 2015-Ana în “Jocul Vieții și al Morții” după Horia Lovinescu, regia Horațiu Mălăele 2012 - C în “Trei femei Înalte” de
“Colentina”, prima expoziție de fotografie a actriței Ada Condeescu [Corola-blog/BlogPost/93984_a_95276]
-
pilot sunt și rămân spitale publice. Nu trebuie confundată forma lor de organizare din punct de vedere economic, ca societăți comerciale sau ONG-uri de utilitate publică, cu forma lor de proprietate care rămâne de stat. Forma de proprietate și obiectul de activitate al spitalelor-pilot nu se schimbă. Structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului și a denumirilor pentru spitalele-pilot din rețeaua proprie a Ministerului Sănătății se stabilesc doar prin ordin al ministrului sănătății, iar pentru spitalele-pilot din rețeaua proprie a altor
Principalele modificări aduse legii privind reforma în sistemul sanitar [Corola-blog/BlogPost/94038_a_95330]
-
din care au apărut peste 400 de volume, având câteva zeci de autori. Pentru diletanți, Buzatu nu a fost un om comod. Cunoscând foarte bine documentele de arhivă, nu ezita să-i „sfichiuiască” pe cei care făceau din istorie un obiect de propagandă politică, sau care urmăreau să impună anumite „canoane” sau „directive” de la care nimeni nu ar avea dreptul să se abată. „Adevărul este cel al documentelor” spunea adesea Buzatu și-i invita pe „culturnici” să cerceteze, nu să dea
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
ele pline de sens și îndreptățite, viața și opera unui asemenea Om. Scriu aceste rânduri cu senzație că cel trecut dintre noi mă privește. Mă consolează gândul că voi rămâne vrednic de mărturia sa de prietenie, de dialogurile noastre la obiect, de moștenirea crezului său filosofic și mai ales de împlinirea datoriei de a-L restitui memoriei colective prin dreaptă lucrare publică. A plecat Maestrul la locul hărăzit, lângă cei ce-L așteptau să întregească constelația academică. Dar Spiritul Lui a
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
la țară. Există o internațională autentică: aceea a țăranilor. Ceea ce iubesc la țărani este și admirabila lor lipsă de igienă. Igiena sterilizează; ne face moartea nefamiliară, dușmană. în loc să vedem prietenie în lucruri, ne speriem de ele și ni le îndepărtăm. "Obiectul acesta este contaminat! Feriți-vă de microbi!" și iată obsesia microbilor care ajunsese să-l chinuiască pe Pasteur însuși, îmbolnăvindu-l de nervi. într-adevăr, suspectînd tot ce este în jurul tău, te simți încolțit, persecutat. în spitalele de boli nervoase
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
unghiile tăiate direct din carne" își vor strînge cu "creierul neted" gleznele pînă se vor sfărîma în zeci de oase din care va curge mult lichid feroviar vor pătrunde cartierele imense de la marginea orașului cu sexul bolnav, vor iubi fără obiect vor fi triste cînd ușile se vor închide în urmă și vor ține în mîini niște lumînări cu flacăra din ce în ce mai scurtă deoarece îi lipsește oxigenul și gura li se va deschide pînă la refuz, vor locui într-o singură cameră
Întîmplări derizorii de sfîrșit by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/12279_a_13604]
-
atât de lacom / de propriile sale vorbe blajine / pe care totuși ca un făcut le risipește mereu / în coșuri de hârtii în receptoarele telefoanelor / pe scări pe tejghele de băcănii le uită / în metrou în taxiuri / așa cum uiți de regulă / obiectele utile // poetul F. M. cu barba lui inocentă / ca un trandafir încărunțit / ce rușine! pierzându-și imaginile / cum umbrele fulare mănuși etc. // veșnic îndrăgostit adică flămând / de ceea ce n-a fost să fie. Criticul Grigurcu - alături de alți comentatori de prestigiu - a
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
minimalizează greșit Stepele considerând-o un psalm printre mulți alții - este mai mult decât atât!" Criticul însă nu minimaliza deloc magnifica poezie, dar mă bate gândul că stilul paginii sale, lipsit de patetism și rezervându-și o anumită distanță de obiectul cercetat se afla la opusul capacității de îmbrățișare a unui critic poet. Acesta nu e un reproș, temperatura ridicată a adeziunilor sale la reușitele poetice comentate convine, credem, unui moment dificil, în care se scrie enorm de multă poezie și
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
bine, scriind aceste zece rânduri am simțit că romanul s-a isprăvit. I.M.: Ai simțit pur și simplu că s-a terminat. A.V.: Da, am simțit că s-a terminat. Cum să-ți spun, am simțit că am fost obiectul unei vizite, un cetățean care este naratorul romanului mi-a făcut o vizită și mi-a povestit ceva. La un moment dat povestea lui s-a isprăvit, și atunci a plecat. I.M.: Și acum, Albert, cum vezi, privind în urmă
Cealaltă voce by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Imaginative/12335_a_13660]
-
În prezent le-avem pe toate". Interesante sînt fulgurațiile eminesciene în poeziile următorilor trei poeți: un postmodernist (M. Cărtărescu), un simbolist baroc (L. Dimov) și un suprarealist (Gellu Naum). Cărtărescu uzează cu mult succes de anumite "trucuri optice" prin care obiecte și lumi se dilată sau se micșorează după liniile de forță ale imaginației, ca în Sărmanul Dionis, și beneficiază, totodată, și de un "efect de sinceritate" pe care îl obține prin felul curajos de a-și juca literatura pe cartea
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
o toleranță în care abia se mai văd urmele maligne ale vechii și devastatoarei intoleranțe. Pe cât sunt de firești și de previzibile subiectele Iorga sau sămănătorismul în rândul revizuirilor lovinesciene, pe atât de nefiresc și nejustificat mi se pare, ca obiect al contestației în trei numere din august 1915 în "Flacăra", debutul lui Gala Galaction cu volumul de povestiri Bisericuța din Răzoare, apărut în 1914 sub patronajul revistei "Viața românească" și deci al lui G. Ibrăileanu, adversar activ al lui E.
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
articolul apare cu dedicația "D-lui Barbu Delavrancea", al cărei tâlc îl deslușim mai târziu, când înțelegem că el se face vinovat de o opinie favorabilă pentru premierea volumului de proză de către Academie. Gala Galaction, aflat (repet!) la debut, constituie obiectul unei negații furibunde, iar toată argumentația se rezumă la excesul neologistic, probat printr-o avalanșă cu totul exagerată de exemple. Titlul enigmatic al articolului de revizuire prematură, S. P. L., s-ar traduce prin "Societatea pentru Protecția Limbii", societate care
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
menținea încă în atmosfera imorală a prieteniei cu Bogdan-Pitești, îmi da de bănuit. Poate că și această legitimă suspiciune a influențat cu ceva cele trei articole ale mele din ŤFlacărať împotriva literaturii sale, scrise cu o virulență ce-și depășea obiectul și lăsau, pe nedrept, impresia unei chestiuni personale". E. Lovinescu încearcă aici imposibilul: să dea o motivație obiectivă unei antipatii. Criticul ar vrea să pună totul în seama unei incoerențe de personalitate a prozatorului. Dar, târziu, în 1930, de când datează
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
incoerențe de personalitate a prozatorului. Dar, târziu, în 1930, de când datează primul volum de Memorii, numește foarte bine principalul defect al articolului său din 1915 despre Galaction, defect a cărui recunoaștere trezește o nouă suspiciune: virulența criticului și-a depășit obiectul. E o doză de remușcare, e un pic de regret. De unde o fi provenit această exagerare în negarea violentă a foarte tânărului și talentatului prozator? Mai sunt totuși la mijloc și alte motive, care pot fi chiar "motive personale", drept
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
prelinge acolo, chiar poți să asculți șiroirea lui și să-ți amintești asasinate, lumini asasinate, rîuri clare, înghițite de un punct negru, el, acum, cît o întreagă stradă, înghițind chipuri Cam asta, cînd se epuizează limbajul, cînd ești din nou obiect și te îngrozești, cînd din nou mutul decide în noi, cînd tu vorbești vrute și nevrute, iar tăcerea perversă știe că va cîștiga,iată, asasinii tuturor elocvențelor, membrii acțiunilor pure, asemanticii, reinventează. Acum, doar o gură ruptă mai poate sta în calea
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
de fațade în spatele cărora voi fi reușit să ajung fațadele plutesc în aer și greutatea fiecărui lucru va fi cît de curînd o poveste uitată asta să fi fost doar o zdreanță a pioșeniei în care înfășurasem ges- turi și obiecte pierdute de cei ce, în zilele lor bune, reușieră să treacă strada ...nimic însă din toate astea, păi altfel cum, poți să mori în mii de feluri plimbîndu-te pe strada care nu oprește nicăieri vei fi văzut mergînd mai departe
O stradă mai lungă decît viața by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/12422_a_13747]
-
pe masă, ci și pe mesuțele joase și, mai ales, sub mesuțe, da, pe jos, pe mocheta de culoarea cafelei cu lapte. Era o dezordine calculată înăuntru, în casa decorată în nuanțe de galben pai și cafea cu lapte. Multe obiecte mici - așa, ca în biroul lui Freud -, statuete cît degetul, jucării frumoase pe pervazul ferestrelor și pe mesuțe. Cu greu puteai găsi un loc unde să te așezi. Peste un an, cînd am locuit în acest apartament, am descoperit și
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
scos în momentul oportun de sub pelerină". Hamlet se transformă kafkian într-un "palid felinar de alee", de brațul căruia prințesa Logica se spînzură cu un fular de mătase. Dar, cu totul inexplicabil, în procesul verbal dresat de un procuror imbecil obiectul cu pricina este menționat doar ca o simplă "cravată de cînepă". Paradisul suspinelor - considerat de T. Vianu opera cea mai semnificativă a "fantazistului", străbătută de deliruri erotice într-o "atmosferă de halucinantă lubricitate" (Perpessicius) se apropie mai mult de stilul
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
întîlniri care strîng laolaltă oamenii pe căprării, simțim neapărat nevoia să ne vîrîm cu toți sub o umbrelă. Să ne alegem o temă unică în limitele căreia sîntem obligați să ne mișcăm, un slogan sub care să defilăm. Cine fixează obiectul unei dezbateri și cine stabilește problema arzătoare? Sub orice etichetă există un fel de încolonare și eu mi-aș dori atît de mult o adunare-petrecere ca revelioanele studenției mele la care fiecare aduce, nu ce-i cere gazda, ci ce
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
prin care se încearcă ieșirea din conturul monadic al făpturii solitare și exprimarea unei dorințe de comunicare cu universul. Versurile Ilenei Mălăncioiu produc, astfel, un efect de palimpsest, în măsura în care dedesubtul trăirilor proprii, dedesubtul figurației imaginarului propriu se ghicesc alcătuirile mundane, obiectele și siluetele de fiecare zi. Pe de altă parte, dematerializarea trupului, spiritualizarea elementelor pur biologice dau seamă de aceeași voință de puritate și de avânt spre ideal prezente în mai multe rânduri în aceste versuri (�Iertați-mă, vă rog, că
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
impune concluzia că sensibilitatea mea pro-românească e mai mult o complicație psihologică, un tic al spiritului, un gest din ce în ce mai lipsit de conținut. Dar nu sunt sigură că-i așa. (Ianuarie 1996) Risipa Mama nu numai că era conștientă de valoarea obiectelor, dar le și iubea, de la cele mai frumoase și de preț pînă la cele mai umile și de aruncat, căci în acestea din urmă vedea noi întrebuințări. Era foarte îndemînatecă - bricoleuse - într-o vreme cînd femeile nu știau să facă
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]