45,651 matches
-
inbuilt psychological insecurity" care o fac ostilă față de Celălalt (fie el evreu, asiatic, african sau american) și chiar față de jumătatea sa estică. în același timp, însă, beneficiind de un anume "pluri-centrism, a multiplication of layers, a diversity of angles and of positions" (Virgil Nemoianu), ceea ce face posibile scenariile de redefinire identitară, în ciuda rigidității, a servilismului și a fundăturilor detectabile în discursurile și acțiunile protagoniștilor ei politici. O soluție la pericolul permanent al intoleranței, chiar în cadrul unei perspective multiculturale (în care fiecare
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
l-a tradus cît se poate de repede (R.l.) Dumitru Radu Popa: Vreau să vă mulțumesc mai întâi, domnule Tony Judt, că ați acceptat să stați de vorbă cu mine. Articolul pe care l-ați publicat în "The New York Review of Books" din 1 noiembrie 2001 a provocat în presa românească o zarvă fără precedent. Știu că nu vă aflați pentru prima oară în situația de a vă apăra ideile, fie în Statele Unite, fie în alte părți. Aș spune, totuși, că
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
opinia liberă", mai mult sau mai puțin centrată pe idee, se află azi la mare preț. Dacă e adevărat că tonul face muzica, de ce ați ales acest titlu? Tony Judt: N-a fost alegerea mea! Cei de la "The New York Review of Books" au ales aceste cuvinte din descrierea mea privind locul actual ocupat de România în șirul candidatelor la Uniunea Europeană. Eu n-aș fi ales niciodată acest titlu, din cauza implicitelor judecăți morale cuprinse în el. Dar poate e bine să reamintesc
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
induce un ton mai critic și mai abraziv decât originalul englez? Sau cel puțin așa mi-a comunicat cineva din România. Ar fi păcat. Alte articole ale mele - despre Austria, Belgia, Franța sau Anglia, toate publicate în "The New York Review of Books" în ultimii șapte ani - erau cel puțin la fel de critice cu istoria și miturile acelor țări pe cât am fost cu România. Dacă criticii mei români ar citi acele articole, poate că asta le va ușura suferința. Fiindcă veni vorba, ar
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
revista americană a eseului: dar afișul electoral care-i reunește pe Iorga, pe Vlad Țepeș și pe alții aparține celui de al doilea partid ca număr de voturi din România anului 2000 și nicidecum imaginației celor de la The New York Review of Books. Dl Brezianu reproșează politologului american cîteva ,,accente exagerate". De pildă acela pus pe participarea României alături de Germania hitleristă la război ori pe ,,obsesia identitară" arătată de români după 1918 (dl Brezianu traduce expresia prin ,,șubrezenia identității naționale", ceea ce este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
Nicolae Manolescu Publicăm în paginile revistei un foarte interesant articol al lui Tony Judt despre România, apărut în numărul din 1 noiembrie din The New York Review of Books. Tony Judt ne cunoaște bine. A fost, de altfel, în țară de cel puțin două ori. Articolul lui este impecabil informat. Titlul original: Romania: Bottom of the Heap conține o expresie pe care am tradus-o literal la fundul
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
a cărei atitudine pasivă (în contrast cu disidența activă, termen folosit curent de Adam Michnik) nu poate fi pusă exclusiv pe seama sprijinului acordat de Occident dictaturii lui Ceaușescu, teză susținută mai nou de Tony Judt, într-un articol din The New York Review of Books. Foarte interesantă e relatarea despre protestele Doinei Cornea și izolarea care i-a fost impusă (se strecoară aici ideea că inițiativa ei ar avea aceleași rădăcini tradiționaliste, de păstrare a identității naționale și religioase, ca și intrarea în opoziție
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
World Trade Center? Să-i fi luat mințile chiar într-atât siestele îndelungi în umbra Cotrocenilor? Parcă nu-mi vine a crede, dacă-mi amintesc de splendidele peripatetizări prin Village-ul new-yorkez și de-o inubliabilă (pentru mine) vizită la Museum of Modern Art, unde-am avut rarul privilegiu de-a mă lăsa ghidat, împreună cu Vladimir Tismăneanu, printre capodopere de-un om nu numai inteligent și cu șarm, dar și competent în cel mai înalt grad. Mă uluiește că tocmai un astfel
Fii și alifii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15794_a_17119]
-
modul în care realul hrănește și este scânteia ce declanșează ficțiunea și cum ficțiunea devine o privire asupra realului" - afirmă frații Dardenne. Aceeași intenție au avut-o și realizatorii unei alte pelicule ce a șocat anumite obișnuințe: Condiția câinilor (State of Dogs, 1998), un film de debut datorat belgianului Peter Brosens (39 de ani, licențiat în geografie și antropologie socială și culturală, regizor și producător de filme documentare) și mongolul Dorjkhandyn Turmunkh (42 de ani, licențiat al Școlii de Jurnalistică a
Made in Europa by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16149_a_17474]
-
crizei limbajului" bacovian, care ar reprezenta nu efectul unei crize estetice, ci "reflexul unui declin universal": În urma unei contrageri continue, materia se împuținează, devenind în ultimul stadiu în care mai poate exista materie-emisie, o emisie sonoră abreviată, cum anticipa acel "Of!" din Monosilaba de toamnă. Aș spune că acest text e un fel de program liric ce va fi respectat îndeosebi de ceea ce a fost la sfîrșitul ei poezia bacoviană. Reziduurile unei lumi degradate se confundă cu silaba, sonoritatea aceasta nefiind
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
Ioana Băețica Un "homo universalis" - Liviu Georgescu, am putea spune: medic și cercetător în Statele Unite, membru al "New York Academy of Poets" și al "Flushing Art League" (unde a fost distins cu un premiu pentru pictură), vioara întâi în Orchestra Medicilor din New York și nu în ultimul rând scriitor, debutează în volum (Călăuza), după ce a publicat versuri în România literară, Luceafărul
Călăuză în Infern by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16208_a_17533]
-
complicat decît îl face să pară, iar înțelegerea lui ne obligă să reflectăm la multe altele: conștiință, singurătate, identitate colectivă, memorie și imaginație. Tot atîtea linii noi de meditație și acțiune deschise de această remarcabilă carte. Svetlana Boym, The Future of Nostalgia, Basic Books, 404 pag., 2001.
Trecutul care nu există by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16241_a_17566]
-
în volumele Narațiuni întîmplătoare (1989), Poemul deshumat (1994) și Creier intermediar (1997), asupra cărora autoarea a operat unele modificări.Trebuie menționat că în cartea de vizită a Dorei Pavel apar prezențe în cîteva antologii printre care și în Young Poets of a New Romania (Forest Books, London & Boston, 1991). Primul poem, care dă și titlul volumului, anunță într-un fel un discurs poetic încărcat de aerul grav al marilor teme, iar la nivel formal, o sintaxă proprie, uneori anarhică: "Tu încă
Inovații formale by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16277_a_17602]
-
de rigoare, și anume implicita afirmație că vocația, chiar dacă există de la bun început și ne urmează întruna, încheie o carieră, nu îi marchează debutul. De aceea devenim ceea ce deja sîntem. Austin Warren - Becoming What One Is, Ann Arbor, The University of Michigan Press, 1995, 172 pag.
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
este numai prin-tr-o extensiune metaforică sau printr-o iluzie antropomorfică numită astfel. În fond, implicit, în spatele C este întotdeauna omul (cf. Slama-Cazacu, în Proceedings International Conference on Spoken Language Processing, Yokohama, 1994, 525: "When the computer is used as medium of communication, "behind" it there is another human"). Utilizările C ca "mijloc", printr-o acțiune directă de declanșare a ceea ce s-a înmagazinat în el, se bazează pe activitățile de comunicare interumană prealabilă, iar în momentul acțiunii se petrece acea aparentă
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
London, Taylor and Francis, 1996; S. Herring ed., Computer-mediated communication, Amsterdam-Philadelphia, J. Benjamins, 1996; H. van Oostendorp, S. de Mul eds., Cognitive aspects of electronic text processing, Norwood, Ablex, 1996; Tatiana Slama-Cazacu, A new "Galaxy in communication?, în "International journal of psycholinguistics", 1993, 9, no. 2ș26ț, 215-230; id., Psiholingvistica - o știință a comunicării, București, Ed. ALL, 1999. 3 Care irită pe nu puțini utilizatori "laici": "Acest computer pervers" (Mariana Șora, în "Adevărul literar și artistic", 10, nr. 552, ian. 2001, 3
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
expoziție" semnat de Clemens Steiger), roz sau despre viață, trăiri și sentimente în filmul de animație ("Good morning Love" de Michel Dufourd, "Ricochet" - Claude Luyet, "Life" - Claudius Gentinetta etc.), roșu sau despre atitudine ("Les haricots savants" de Olivier Riechsteiner, "Out of control" - Javier Garcia, "Bingo" - Raffaele Elia) și, în fine, negru sau despre angoasele cineaștilor ("Robert Creep: Une vie de chien" - de Claude Luyet & Thomas Ott, "Poker Blues" - Antoine Guex et Christian Moreillon). Și ne-a mai oferit Solothurn-ul anul acesta
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
literar-filosofică și spirituală a produselor muncii și inteligenței umane din trei continente în jurul Mediteranei în primul mileniu de după Hristos 16. 13 Ibidem, p. 4. 14 F. Cayré, A. A., op. cit., p. 3. 15 Johannes Quasten, Patrology, volume I, The Beginnings of Patristic Literature from the Apostole Creed to Irenaeus, Christian Classics, Allen, Texas, p. 10. 16 Preot Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. I..., pp. 37-38. 5 Unii dintre acești scriitori bisericești au fost dascăli de seamă, din înțelepciunea și
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
celei a păgânilor. Creștinismul asimilase de acu rul său supraviețuirea 64. Cultura patristică, apărută și dezvoltată la izvoarele culturii antice, nu este o cultură restrictivă, ci este una eminamente selectivă (sunt folosiți cu dozaj Explanatory Notes under the editorial supervision of Philip Schaff, D.D., L.L.D., and Henry lly arranged, with brief d Coxe, 1884, p. VIII. na ernica, Emanuela Stoleriu, Dana Zămosteanu, Polirom, Iași, 2004, p. 15. Wace, D.D., Volume II, T&T Clark, Edinbourgh, 1989, p. 399. 61 A. Cleveland
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
net reacțiile mai reținute sau sceptice. Voci precum cea a amicului meu se pierd ușor în mulțimea "retrogazilor". De aceea un studiu precum cel publicat de un expert, Sven Birkert, The Gutenberg Elegies: The Fate of Reading in an Age of Electronic Communication, merită citit cu atenție. Birkert preia, în deschiderea cărții, o analogie propusă inițial de John Crarey: Internetul joacă același rol în acest secol precum cel jucat de căile ferate în secolul anterior. Ambele, și Internetul și căile ferate
Spre mileniul electronic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16545_a_17870]
-
ostentație, de o sobrietate aproape rece, dar în care dramele umane sunt codificate cu o discreție care le face să aibă un impact cu atât mai mare. Dar, dacă în romanele mai timpurii, cum ar fi Foe (1987) și Master of Petersburg (1994), există un dialog stilistic evident cu autorii ale căror opere îl inspiră - Daniel Defoe și Feodor Dostoievski -, Disgrace, în schimb, reiterează teme banale, care par, la prima vedere, a nu aduce nimic nou, dar ele reprezintă tocmai procedeul
"Disgrace" de J. M. Coetzee by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/16565_a_17890]
-
anul trecut am prezentat cititorilor cea mai recentă, atunci, carte a unui eseist și filozof american pe nume Harry Frankfurt. Voi zăbovi de astă dată asupra unei cărți mai vechi a autorului, considerată însă emblematică pentru filozofia lui: The Importance of What We Care About (Rom. Importanța lucrurilor de care ne pasă). O culegere de eseuri pe teme diverse dar reunite totuși de o consecvență a premiselor, volumul acesta este opera unui gînditor cum puțini există astăzi, sensibil la patimile împrejurărilor
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
acestor zile, decizia electoratului reflectă identitatea noastră colectivă, sau e o aberație ivită tocmai din neputința de a lua o decizie? În momentul de față mă tem că orice răspuns am da e la fel de sinistru. Harry G. Frankfurt - The Importance of What We Care About, Cambridge University Press, 190 pag.
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
Liviu Petcu Abstract: Perpetual progress in St. Gregory of Nyssa's In Canticum Canticorum. The notion of a perpetual spiritual progress or straining (ἐπέκτασις) toward the infinite God as the highest calling of a human beings - a classic leitmotif in the theological anthropology of Gregory of Nyssa - has been investigated extensively in secondary studies of the Cappadocian
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
Liviu Petcu Abstract: Perpetual progress in St. Gregory of Nyssa's In Canticum Canticorum. The notion of a perpetual spiritual progress or straining (ἐπέκτασις) toward the infinite God as the highest calling of a human beings - a classic leitmotif in the theological anthropology of Gregory of Nyssa - has been investigated extensively in secondary studies of the Cappadocian’s doctrine. Gregory of Nyssa describes the Christian soul as engaged in an endless pursuit of
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]