2,682 matches
-
marcat consacrarea lui Sorin Titel ca mare scriitor, la scurtă vreme după dispariția sa. Arătându-se constant refractară față de presiunile exercitate de regimul Ceaușescu în vederea politizării obediente și, prin tematica numerelor, dovedindu-se chiar subtil subversivă față de politica culturală a oficialității, revista cunoaște, la sfârșitul anilor ’80, dificultăți în ce privește apariția, fiind la un moment dat practic suspendată: numărul 1-2 din 1988, dedicat lui Mircea Eliade și tipărit, e interzis de autorități și va putea fi difuzat doar după 22 decembrie 1989
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
vedeam pentru prima dată. În calitate de președinte al acestui grup, începe Dragoș oficial, aș dori să anunț alăturarea la grupul nostru a încă trei membri, Vladimir, din Siberia, Bill, din America de Nord și Dashwood, din Insulele Domnești, Arhipelagul Marii Britanii. Termin-o cu oficialitățile, Dragoș, căci vom deveni și noi la fel ca îngâmfații ăia de la conducere, a zis brutal Marius. Ne-am întâlnit aici pentru a comenta și pentru a încerca să combatem noile schimbări aduse de Ministru sistemului de învățământ. Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
europene. În acest context, prezența navelor românești, în porturile dobrogene dunărene, dar și în cele maritime, înainte de 1878, era mai mult simbolică. În privința populației Dobrogei, o statistică întocmită de către Ion Ionescu de la Brad la mijlocul secolului al XIX-lea, din însărcinarea oficialităților otomane, înregistra pe teritoriul actualelor județe Tulcea și Constanța: 3 656 familii românești, 2 268 turcești, 2 225 tătărești, 1 194 bulgărești, 1 092 căzăcești, 747 lipovenești, 250 grecești, 172 țigănești, 119 evreiești, 76 armenești și 59 germane 144. De
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prevedea acordarea dreptului de trecere pe teritoriul românesc a trupelor ruse staționate în Bulgaria pe o perioadă de doi ani342. Referitor la această prevedere, cancelarul rus Gorceakov îl avertizase pe generalul Iancu Ghica asupra faptului că, în eventualitatea în care oficialitățile de la București se vor opune trecerii trupelor țarului pe teritoriul românesc, Alexandru al II-lea "va ordona ocuparea României"343 și va proceda la "dezarmarea" armatei române 344. Înștiințat asupra acestor amenințări ale cancelarului rus, Domnitorul Carol avea să afirme
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aflau în apropierea malului Dunării pentru a saluta trecerea Domnitorului României. Cu acest prilej a fost realizată de către autoritățile locale iluminarea localității pe timpul nopții. În momentul debarcării la Cernavodă, Domnitorul a fost întâmpinat cu bucurie de către întreaga populație locală, de oficialitățile civile și militare locale, precum și de către preoții ortodocși și hogea musulman din oraș. Au fost prezenți și agenții societății regale engleze de navigație, precum și directorul general al societății engleze ce administra calea ferată Cernavodă-Constanța, inginerul John Trevor Barclay. Acesta din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1-2 octombrie 1885 a avut loc o vizită a regelui Carol I la Craiova unde a inspectat Corpul I Armată, în condițiile unei previzibile apropiate confruntări militare sârbo-bulgare1580. La sosirea în gara Craiova, regele Carol I a fost așteptat de către oficialitățile orașului, printre care se aflau primarul orașului Craiova, Nicolaidi, și prefectul județului Dolj, Vârvoreanu. În cele două zile cât s-a aflat la Craiova, regele a fost găzduit în casele Glogoveanu 1581. La 2 octombrie 1885 regele Carol I a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1637, d-na maior Ștefănescu"1638. După sosirea în gara Constanța, "M. S. Regele și A. S. Principele moștenitor trecură pe stradele Carol I, Piața Independenței, strada Romană și strada Remus Opreanu la Hotel Carol, unde așteptau notabilitățile orașului"1639. Alături de oficialitățile orașului Constanța, la hotelul Carol se aflau și "administratorii cu primarii tuturor comunelor județului", precum și "amploiații subalterni și elevi ai școlelor"1640. În seara zilei de 10 septembrie 1889, la orele 2100, a fost organizată "o manifestare cu facle imposantă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aclamațiunile mulțimii, spre catedrală, parcurgând străzile: Carol, Piața Independenței, Română, Remus Opreanu și bulevardul"1891. După încheierea slujbei oficiate de către Episcopul Dunării de Jos a fost organizată o recepție "în sala mare a hotelului Carol I", la aceasta participând toate oficialitățile locale, inclusiv membrii consiliului comunal al orașului Constanța 1892. La "prânzul regal" organizat cu această ocazie au luat parte "dintre cetățeni, consilieri comunali, județeni și membrii ai Camerei de Comerț (...) șapte persoane: dl. Coiciu, primar, Papaianopulo, ajutor, și Abdula Hagi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
-se spre Hârșova, unde "orașul era frumos decorat și steagurile tricolore fâlfâiau la ferestrele și la balcoanele tuturor caselor"2738. Sosită în port, familia regală a fost întâmpinată de circa 4 000 de locuitori veniți din plasa Hârșova și de către oficialitățile locale în frunte cu primarul orașului, domnul Burghelea. În cursul vizitei familiei regale în orașul Hârșova, "pe tot parcursul străzilor, înalții oaspeți au fost viu aclamați de mulțime, iar un fotograf a luat mai multe vederi foarte reușite"2739. În
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
binele urbei pe care o administrează"2994. La finele lunii septembrie a anului 1909 au fost organizate festivitățile de inaugurare a portului maritim Constanța. La festivitățile organizate în ziua de 27 septembrie 1909 a participat, alături de membrii guvernului și de oficialitățile locale, regele Carol I. Regele a sosit la Constanța cu trenul regal în după-amiaza zilei de 26 septembrie 1909 fiind însoțit de către primul ministru Ion I. C. Brătianu și de către membrii guvernului, cu excepția domnului Alexandru Djuvara, ministrul Industriei și Comerțului, care
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prefectul și primarul"2996. Ceremonia de inaugurare a portului Constanța a avut loc în dimineața zilei de 27 septembrie 1909 în prezența regelui Carol I, a reginei Elisabeta, a principelui moștenitor Ferdinand, a principesei Maria, a membrilor guvernului și a oficialităților din Constanța. După oficierea unui Te Deum de către episcopul Nifon al Dunării de Jos, "domnul Vasile Morțun, ministrul Lucrărilor Publice, dă citire actului comemorativ"2997. În textul acestuia, regele Carol I afirma că "astăzi, la a 27-a zi a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și a ministrului otoman la București, domnul E. S. Seffa-Bey. La sosirea în gara Constanța aceștia au fost primiți de către prefectul județului, domnul Ion T. Ghica, de către consulul otoman, domnul Hacik Efendi Papazian, de către polițaiul orașului Constanța și de către alte oficialități locale. În dimineața zilei de 24 iunie 1910 domnul Spiru Haret împreună cu prefectul județului Constanța au vizitat băile de la Mamaia, cazinoul din Constanța și grădina publică situată în vecinătatea bulevardului Elisabeta. Ceremonia de punere a pietrei fundamentale a moscheii din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o zi din an, primăvara, fiecare avea dreptul să-și facă singur dreptate cum credea de cuviință, fără ca apoi să fie supus rigorilor vreunei legi, judecăți sau pedepse. Rânduiala prinse în târg, fiind chiar acceptată în mod tacit și de oficialități, care mizau pe descărcarea pornirilor agresive și rezolvarea naturală a conflictelor din cadrul comunității, față de care procedurile oficiale se dovedeau adesea ineficiente. Târgul renăscu și prinse viață ca în ajunul unei mari sărbători. Cu o săptămână înainte de "Ziua de pravilă" nimeni
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de preotul paroh, ca nefiind în acord cu morala creștină. Zlota, instigatorul și organizatorul prăpădului a fost arestat și osândit la ocnă pe viață. Totuși, obiceiul nu a putut fi stins, continuând să fie practicat în afara legii, cu toată opoziția oficialităților și a jandarmeriei. În fiecare an, de "Ziua de pravilă", târgul era împresurat de jandarmi, morți și ei de frică, reușind mai mult să incite populația la violență decât să instaureze ordinea. Cei ce se știau vinovați de ceva se
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
o zi din an, primăvara, fiecare avea dreptul să-și facă singur dreptate cum credea de cuviință, fără ca apoi să fie supus rigorilor vreunei legi, judecăți sau pedepse. Rânduiala prinse în târg, fiind chiar acceptată în mod tacit și de oficialități, care mizau pe descărcarea pornirilor agresive și rezolvarea naturală a conflictelor din cadrul comunității, față de care procedurile oficiale se dovedeau adesea ineficiente. Târgul renăscu și prinse viață ca în ajunul unei mari sărbători. Cu o săptămână înainte de "Ziua de pravilă" nimeni
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de preotul paroh, ca nefiind în acord cu morala creștină. Zlota, instigatorul și organizatorul prăpădului a fost arestat și osândit la ocnă pe viață. Totuși, obiceiul nu a putut fi stins, continuând să fie practicat în afara legii, cu toată opoziția oficialităților și a jandarmeriei. În fiecare an, de "Ziua de pravilă", târgul era împresurat de jandarmi, morți și ei de frică, reușind mai mult să incite populația la violență decât să instaureze ordinea. Cei ce se știau vinovați de ceva se
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
au adus toată nenorocirea... Dacă nu veneau ei, nu veneau nici ciorile. Acum, poftim la ce le-a trebuit căminul cultural...“ Într-adevăr, cu puțin timp Înainte ca satul să fie invadat de ciori, fusese construit căminul cultural. Pentru aceasta, oficialitățile aduseseră mai multe șatre de țigani cărămidari, care, trudind din greu o vară Întreagă, arseră atâtea cărămizi, Încât s-ar fi putut construi nu un cămin sătesc, ci un adevărat palat. O parte din cărămizi s-au topit fără urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Ar trebui să puneți pe cineva pe autobuz. — N-avem om să punem pe autobuz. Autobuze sunt multe, Art, și nu-s destui oameni. Avem de păzit o mulțime de convenții, banchete și așa mai departe, Art. VIP-uri și oficialități. Sunt destule doamne care fac cumpărături la Lord and Taylor, Bonwit și Saks care-și lasă gențile pe scaune cînd se duc să pipăie marfa. — Înțeleg. Nu dispuneți de personal și sunt alte priorități, presiuni politice. Dar v-aș putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
treia a acestei scrieri. Acum de la moartea tatei mi se părea că timpul trece fără noimă, îl auzeam detunând în marea lui aventură. Tata era departe de mine și-l iubeam imens. Învățătorul, venit cu unele treburi ale școlii la oficialitățile de aici, trecu spre prânzul zilei, la tribunal. Ne îmbrățișarăm; părea în afara vârstei pe care o avea, - spectator la trecerea vremii, în care nu se simțea cuprins, părea să nu-l intereseze, dar pe care era bucuros, sau numai curios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
interesate; informarea "centralei" asupra evoluțiilor din Chile; asigurarea unei prezențe românești în cercurile academice și culturale; menținerea de contacte cu reprezentanți ai "forțelor progresiste"; urmărirea activității celorlalte misiuni diplomatice din Santiago, în special din țările Europei occidentale, în ceea ce privește relațiile cu oficialitățile militare chiliene, problema refugiaților etc. Am început întrevederile "personalizate" cu atașatul comercial. La data respectivă, exporturile românești pe relația Chile erau ca și inexistente. Pe vremea mandatului președintelui Allende, Chile importa din România: tractoare, îngrășăminte, medicamente, produse chimice, electrocasnice. Uzina
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
fiind mutat, de la Santiago, la Bogota. Situația membrilor Corpului Diplomatic la Santiago nu era de invidiat. Știam că eram tot timpul urmăriți, ascultați, supravegheați. Ambasadele erau supravegheate non-stop din clădirile vecine sau alăturate, orice plecare sau sosire înregistrată și raportată. Oficialitățile militare căutau să stabilească un echilibru în poziția lor față de ambasade și diplomați. Noiembrie 1979 nu mai era septembrie 1973. Căutau să nu mai fie atât de "vizibili" peste tot, stăteau la pândă, dar din umbră. Motivând asigurarea "securității ambasadelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
mie mâna, dar cu suspiciunea-i caracteristică, parcă dorea să mă întrebe cine sunt. Nu m-a întrebat, dar nici eu nu i-am spus. O altă misiune specială a fost deplasarea la Tașkent, în anul 1962, pentru a sprijini oficialitățile uzbece la organizarea întâmpinării delegației de stat române, condusă de Gheorghiu-Dej, care, în drum spre India, Indonezia și Birmania, a făcut o escală în Uzbekistan. La întoarcerea din țările asiatice vizitate, delegația, din care făcuse parte și premierul Ion Gh.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Hrușciov îl gratula pe Mao cu apelativul "cadavru viu". Se ajunsese, de asemenea, la ciocniri armate în zona de frontieră. Informațiile mele despre diferend, obținute din surse sigure, atât la Moscova, cât și la București, au fost bine apreciate de oficialitățile române, după cum a consemnat ambasadorul Aurel Turbăceanu în cartea sa "Întâlnire cu trecutul". Cu trecerea timpului, lucrurile s-au mai calmat, dar relațiile chino-sovietice au continuat să rămână în stare de intoleranță reciprocă. La Congresul al IX-lea al P.C.R.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în perioada respectivă. A fost reînnoit Tratatul de prietenie dintre România și Ungaria și au fost încheiate o seamă de înțelegeri în domeniul economic, cultural-științific și al turismului. În legătură cu desființarea Regiunii Autonome Maghiare, s-au făcut unele comentarii răuvoitoare de către oficialități ungare, dar în cele din urmă au fost înțelese rațiunile pentru care regiunea respectivă nu putea rămâne în afara reorganizării administrativ-teritoriale, cu caracter general, a țării noastre. Noul mecanism economic al Ungariei, adoptat la începutul anului 1968, care conținea numeroase și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
hidrocentralei "Porțile de Fier II". La negocierile acesteia din urmă am fost cooptat și eu pe probleme de eficiență economică a stabilirii amplasamentului. În acest scop, m-am deplasat de mai multe ori la Negotin, unde am purtat negocieri cu oficialitățile locale sârbe. În politica internă, Iugoslavia era angajată atunci în perfecționarea autoconducerii sistem economico-social de întărire a democrației și sporire a eficienței de utilizare a resurselor economice ale țării. Potrivit acestui concept, partidul de guvernământ urmărea acordarea unui rol minimal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]