2,363 matches
-
la Ruginoasa să-i dojenesc! îi fulgeră iar prin creier gândul care-l frământase toată ziua și pe care-l înlăturase mereu. Te pomenești că țăranii vor crede că mi-a fost frică și..." Ajunsese la marginea grădinii, unde începea ogorul. Conacul rămăsese în urmă. Felinarele din curte pâlpâiau galben de departe, ca niște sfioase candele de veghe. Se opri și se întoarse pe loc să mai vadă cum ardea conacul lui Buruiană. Bătrânul avu subit o strângere de inimă. Privind
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
probabil, bolește undeva, în vreun sanatoriu... Numai morții nu se mai pot întoarce! Căutând să-i alunge tristețea, Titu încercă să schimbe vorba, Grigore însă continuă liniștit: ― Am început și am terminat semănăturile de primăvară!... Oamenii s-au întors la ogoare, parcă episodul răzvrătirii ar fi fost un vis urât. S-au reluat muncile cu mai multă râvnă, cu un fel de desperare mută... Din nenorocire, aproape un sfert dintre țărani sunt închiși pe la Pitești. Toate beciurile orașului s-au transformat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cinci chile, cu gura strâmtă, în care umplea mama borș și mâncați-nemâncați, doar în pantalonașii scurți făcuți de bunica dinspre mama, o tulim la gârlă să găsim un loc bun printre păpuriș. Ne dezbrăcăm de pantolanași, lăsându-i în capătul ogorului nostru cu popușoi care ajungea până la mal. Intrăm goi pușcă în gârlă, așa cum mai erau și alți copii de vârsta noastră, ba unii chiar mai mari. Mulți dintre ei erau cu mamele lor sau cu surori mai mari. Găsim loc
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
acasă. Să nu credeți că ne lăudăm, dar prinseserăm mulți porcușori și zvârlugi și câțiva cărășei, chiar și vreo doi-trei chișcari mai mici, cât mama să ne facă o saramură cu mămăliguță pentru toți ai casei. Cum ne îndepărtaserăm de ogorul nostru, ne-am dus să ne luăm pantalonașii lăsați acolo. Când ajungem la locul știut, ia-i de unde nu-s. Începem a căuta prin păpușoii din ogorul nostru, dar și al vecinilor, cu gândul că cineva a făcut o glumă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
facă o saramură cu mămăliguță pentru toți ai casei. Cum ne îndepărtaserăm de ogorul nostru, ne-am dus să ne luăm pantalonașii lăsați acolo. Când ajungem la locul știut, ia-i de unde nu-s. Începem a căuta prin păpușoii din ogorul nostru, dar și al vecinilor, cu gândul că cineva a făcut o glumă. Și văzând că nu-i găsim, cu oala cu pește ne îndreptăm spre casă în pielea goală. Ca să nu fim văzuți de multă lume, ne abatem prin
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
care nu era departe, intrăm întrun suflet și mama, care trebăluia ceva prin fața chilerului, când ne-a văzut, a început a râde, întrebându-ne ce ni s-a întâmplat. Îi povestim că nu ne-am mai găsit pantolanașii în capătul ogorului nostru, că cineva ni-i furase. Dăm oala cu pește, intrăm în casă și luăm pantaloașii de sărbătoare pe noi, apoi începem a-i povesti întâmplarea cu mătușa Pălădoaia. Mama, după ce a râs bine, ne-a mustrat, spunându-ne: - Nu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
frumos. Când mașina a virat la stânga din șoseaua europeană ce duce spre Huși, apoi spre Albița, a intrat pe drumul pietruit care merge spre satul lui natal Cordeni. De o parte și de alta a drumului străjuit de nuci, vede ogoarele înverzite cu grâu, cu porumb și cu floarea-soarelui ce se unduiau în lumina blândă a soarelui și în adierea vântului. Acest drum îi era foarte cunoscut încă din copilărie, din adolescență și din nenumăratele întoarceri în sat, când venea să
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
-n pace, nu m-a născut în casă, cum de obicei nășteau femeile de la țară, pentru că pe atunci nu erau maternități ca acum, fiind asistate de moașe unele cu puțină carte, altele fără. Mama m-a născut pe câmp, în ogorul de porumb așa cum am mai spus, la prășitul de al doilea, când porumbul sau popușoiul, cum i se mai spune ajunge la genunchi. Când am crescut mare ca să pot înțelege, mi-a spus că era însărcinată cu mine în luna
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
însărcinată cu mine în luna a șaptea. Și, deși era însărcinată, deci mă purta în burtica ei, împreună cu mama ei, adică bunica Marghioala și cu încă o bătrână căreia sătenii îi spunea baba Ioana au mers la prășit pe un ogor pe tarlaua Țurchea, cam la un kilometru și jumătate de casă. Pe fratele mai mare Gică, de vreo șase ani și pe sora Maricica de trei ani i-a lăsat în grija bunicii dinspre tată, Maria. Deci au mers la
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
scăpai sapa în picior și te tăiai. Atunci puneai țărână pe tăietură, fără a te teme că s-ar infecta rana. Bunica a trimis-o pe baba Ioana să-i spună tatălui Manolache că Veta, nevastă-sa, a născut în ogorul cu popușoi. În urma ei, bunica și mama se rugau să nu mor. Tata care știa a face multe meserii, era la construit o casă în sat, la o rudă. Când i s-a dat vestea, a lăsat lucrul, a fugit
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
meserii, era la construit o casă în sat, la o rudă. Când i s-a dat vestea, a lăsat lucrul, a fugit acasă, a înhămat calul la căruță, punând niște țolice și a mânat cât se poate de repede la ogor, dar nu înainte de a-i spune babei Ioana să meargă la preot și să vină la casa lui, fiindcă se gândea că, dacă s-a născut copilul pe câmp, poată să moară nebotezat. Când a ajuns la ogor, bunica mă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
repede la ogor, dar nu înainte de a-i spune babei Ioana să meargă la preot și să vină la casa lui, fiindcă se gândea că, dacă s-a născut copilul pe câmp, poată să moară nebotezat. Când a ajuns la ogor, bunica mă ținea înfășurat în pestelca ei. Tata a luat-o pe mama cu grijă și a așezat-o în căruță, în timp ce bunica mă ținea în brațele ei. S-a urcat și ea în căruță cu mine și tata a
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
sunt îngeri? Iată o mare taină a omenirii. Am citit vreo cinci tratate despre religiile lumii, dar răspunsul tot nu l-am găsit. Să las lucrurile acestea la o parte și să spun că n-am murit în câmp, în ogorul cu popușoi, n-am murit nici după ce am fost botezat. Mama mi-a spus că am vorbit destul de greu. Abia pe la patru ani am început să bolborosesc și eu cuvinte, dar care nu puteau fi înțelese. Credeau că voi rămâne
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
a nins foarte puțin, dar gerul a fost cumplit peste Moldova. Grâul, secara și orzul de toamnă semănat în toamna anului 1945, a răsărit frumos, dar din cauza lipsei de zăpadă și a gerului din lunile de iarnă ale anului 1946, ogoarele semănate arătau primăvara ca pârjolite de foc. Ici-colo mai erau smocuri de grâu, secară sau de orz. Gerul distrusese culturile de toamnă. Ploaia puțină căzută în primăvară nu a mai putut ajuta cu nimic recoltele. Oamenii au semănat orz de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
funciară, generalizată de altfel în toată Europa de Est, ci distrugerea imediată a infrastructurii productive din cooperative ; legea din 1991 asociază restituirea proprietății lichidării CAP-urilor. Fragmentării funciare i se adaugă așadar existența micilor exploatații agricole puțin echipate. Reapariția aproape generală a ogoarelor individuale, sub forma parcelelor înguste și alungite, a condus la renașterea unui peisaj agrar caracteristic Europei secolului al XIX lea”. O hartă dedicată „traiectoriilor decolectivizării” plasează în spațiu „bastioanele agriculturii țărănești” (Maramureș, Suceava, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Hunedoara, Gorj și Vîlcea), avînd
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și toată inima suferă! 6Din tălpi până-n creștet, nimic nu-i sănătos: ci numai răni, vânătăi și răni deschise nestoarse, nici legate și nici alinate cu untdelemn: 7pământul vostru este pustiit, cetățile vă sunt arse de foc, străinii vă mănâncă ogoarele sub ochii voștri, pustiesc și nimicesc, ca niște sălbatici. 8Și fiica Sionului a rămas ca o colibă în vie, ca un bârlog într-un ogor de pepeni, ca o cetate care este asediată. 9Dacă nu ne-ar fi lăsat Domnul
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
cu untdelemn: 7pământul vostru este pustiit, cetățile vă sunt arse de foc, străinii vă mănâncă ogoarele sub ochii voștri, pustiesc și nimicesc, ca niște sălbatici. 8Și fiica Sionului a rămas ca o colibă în vie, ca un bârlog într-un ogor de pepeni, ca o cetate care este asediată. 9Dacă nu ne-ar fi lăsat Domnul oștirilor un rest, am fi ajuns ca Sodoma și ne-am fi asemănat cu Gomora. Locul nu ne permite un lung comentariu. Isaia descrie situația
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
din ziua respectivă avea să-și tragă bilețelul și apoi urma să ne ducem în locul de joacă trecut pe bilet. Deocamdată doar Balena, rânjind, cu bucile obrajilor ca un poponeț, își vîrî mâna cu pete roz în pălărie și scoase ogorul. Toate am mormăit plictisite: din prima zi trebuia să ne mutăm pe arătură. Nu prea ne convenea, căci pe acolo veneau uneori și băieți care se luau de noi, amenințîndu-ne că ne aruncă în cap gărgăunii pe care-i scoteau
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
intrării României în Războiul nostru din Răsărit. În ordinul pe care generalul Ion Antonescu îl dădea Armatei Române, în zorii zilei, „Vă ordon: treceți Prutul !”, se preciza: „... Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabiei și codrii medievali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile noastre [...] Să luptați pentru dezrobirea fraților noștri, a Basarabiei și Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieții și căminelor batjocorite de păgânii cotropitori...”. Regele Mihai I trimitea, în aceeași zi, o telegramă conducătorului statului, exprimându-și întreaga adeziune și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din Bucovina la 1775, după anexarea acestei provincii de către Austria și în sfârșit, Vălenii sau Pârăienii format în urmă împroprietăririi clăcașilor de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza prin Legea rurală din 14 august 1864 care și au construit locuințe în capătul ogoarelor de o parte și de alta a pârâului ce vine de la Velnița. Chirceștii au fost comună aparte, prin legea de unificare administrativă din 1925, până în 1939, când a devenit sat component al comunei Miclești. Cu toate aceste schimbari și transformări
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
din nou despre dezvoltarea conștiinței revoluționare și despre făurirea omului nou. Tocmai a primit o delegație iraniană, căreia i-a oferit mostre din gîndirea lui luminată. Tocmai a făcut o vizită agricolă de lucru, pentru a verifica dacă nu cumva ogorul, după ce a dat roadele colosale din raportările oficiale, s-a Îmbolnăvit de nervi, așa cum te-ai aștepta să o facă. În noiembrie urmează să aibă loc Congresul al XIV-lea al PCR și ziarele insistă pe realegerea Supremului În funcția
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
deznădejde. De fapt, auzeam cum Îmi zbîrnîia ceva În mațe, ceva Între enervare și disperare, lăsînd la o parte foamea. Am fost tentat de cîteva ori să mă Întind pe jos, chiar dacă ceea ce simțeam sub picioare era un fel de ogor, În orice caz un teren neregulat, clisos. La un moment dat m-am Împiedicat În niște sîrme care păreau legate de ceva, arăta ca o capcană pentru tigri siberieni. Am reușit să trec de ele, să merg mai departe. CÎnd
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ne Întoarcem Împreună. Șoferul lui Cristian iese din oraș printr-o mahala plină de fum, păduchi și veselie, o cotește pe lîngă gardul fabricii de conserve și apoi o ia direct pe cîmp, pe o potecă noroioasă care străjuiește un ogor negru - acum, gol. SÎnt vreo 5 kilometri pe care urmează să-i facem Într-o oră, sub cerul Închis. Nu ne grăbim, că n-avem de ce, avem ce ne povesti. Pe un dîmb nu departe, În cîmp, stă așezat un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
fură? I-auzi, domnu’ ăsta de-acia. Că cică știe că au Început țăranii să fure de pe cîmpuri, că cică așa-i românu’ ’oț. Că cică a citit În nu’ș ce ziar. — Ce să fure? A, că fură irigațiile de pe ogor. Hă-hă-hă! — Ba să le fure, futu-le casa-n cur, că le fură de la Ceaușescu. — Hă-hă-hă! Să ne dea ei pămînu’, să dea la fiecare ce au furat ei În ’49 și ’50. Și nu mai fură nimeni nimic. — Auzi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Încet, mai mult pentru sine): „Ban economisit, somn liniștit“. Duminică, sfîrșit de iulie. S-a Încins o bătălie nemaivăzută cu lubeniță. Toată socoteala s-a Întîmplat din cauza unui țăran care rătăcea cu o căruță plină de astfel de produse pe ogor, la liziera estică a bateriei. Dacă tot nu aveam ce face cu banii cîștigați În Las Vegas, i-am cumpărat omului marfa. Așa că, după ce am transferat conținutul căruței agricultorului direct În stomacurile noastre, am folosit ce a rămas Într-o
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]