2,372 matches
-
școala normală. Felicitări, doamnă! La orice reuniune de acest fel, o problemă de maximă importanță o constituie temele ce vor fi luate în discuție. Asupra acestora doresc să mă opresc pe scurt în cele ce urmează. Să vorbim despre învățământ, ogorul pe care l-am arat și semănat toată viața? Nu! Și iată de ce. Pentru că am fi tentați să spunem: pe vremea noastră școala era școală, profesorii - profesori, elevii - elevi, și, lucrul cel mai important, se făcea carte, nu ca acum
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
merindele să prânzească. Am rugat norul să le dea puțină umbră de care să se bucure cât timp își potoleau foamea. Călătorind mai departe, pe o miriște întinsă mi s-au înfățișat ochilor mai mulți tractoriști care zoreau să pregătească ogorul pentru recolta viitoare. Priveau deznădăjduiți spre cer implorându-l să le dea o bură de ploaie. La îndemnul meu, norul a slobozit multașteptatele picături de apă care au umezit pământul încins și i-au răcorit pe truditori. Când soarele a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
să valorificăm cunoașterea, experiența, potențialitățile noastre spre a ne cunoaște mai bine pe noi înșine. La pedagogie, ceva nu-mi ieșea în relația dintre factorii educației. Îl aud încă: „Dacă ți-ai pus întrebarea, e bine, e foarte bine!” Pe ogorul deja pregătit semăna semințe vii, care angajau, personalizau. Pentru domnu’ Fetescu întrebările noastre nu erau strict evaluate, dihotomic, ca bune ori rele. Important era să întrebăm, să ne întrebăm. De fiece dată ochii lui, mari, arătau uimire, lărgime de cer
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
câmpia plină de mânie, de moarte și de slavă, câmpia stearpă și bătută de vânt de sub Troia, înainte să devină pustiu și amintire, cenușă și tăcere, mai trăiește încă o dată, și apoi mereu, ca veșnice valuri, puhoaie, păduri și stele, ogoare și vânturi. Violență și purificare Alături de comparații, prin care îngustul orizont al Iliadei devine orizontul lumii, iar timpul ei se înscrie în statornicia fără timp a vieții, mai există în poem cel puțin trei clipe care, prin patosul lor, reverberează
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
pluti în derivă pe miezul fierbinte al planetei. În timp, au ajuns să poarte cu grijă taina întâmplării unei minuni, căci peste ele Dumnezeu a suflat duh de viață. Într-un ungher din această lume miraculoasă, Dumnezeu a lucrat un ogor sfânt pentru noi. E pământul din care am venit ca oameni și ca neam, adică ne-am înrădăcinat și am rodit... Și în care, inevitabil, ne vom întoarce odată cu sfârșitul vieții și a istoriei noastre. Sunt meleaguri, la care doar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ghindelor. Păzesc scroafe care alăptează și speră, stând ascunse, de frica haitelor, prin porumb și stejăriș. În lăstărișul din apropiere, lupoaice fudule plodesc. Undeva, nu chiar departe, pe sub privirea vicleană a vulpilor, zbughesc, din tufișuri, iepuri cenușii. Străbat cu iuțeală ogoarele care se lăbărțează în zare. Se pitulează prin vița de vie cocârjită de greutatea ciorchinelor de struguri. Prin răzoare, albine robotesc, răsfățându-se cu polen. Bursuci scormonesc pământul după viermi suculenți. Pe deasupra livezilor și podgoriilor, plutește un nor de nuanțe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
au dezvoltat tipuri revoluționare de viață socială și economică. Din munca pământului 17 a rodit lumea satului cu credințele ei și cu speranțe adunate în broboane stoarse din frunți îngândurate. Din brazde, sub dezmierdarea razelor de soare, s-au născut ogoare. Lanuri îmbelșugate, udate de ploi și sudoare, au împânzit ținuturile noastre. Omul avea să reușească nu doar grație sârguinței sale, ci și naturii care își arătase mărinimia. Momentul izbânzii a coincis cu retragerea spre nord a ghețarilor care acopereau o
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
binețe celor pe care îi întâlneau pe drum. Treceau pe lângă oameni cu sapa și bocceluța pe umăr, care se îndreptau spre țarina satului pentru a plivi. Ajunși la tarla, cei trei se despărțiră, fiecare văzându-și de treaba lui. În fața ogorului sfânt, Ion se închină cu evlavie, mulțumind Domnului. Apoi, se apucă, de îndată, de iujdeală. Deshămă boii de la car și îi înjugă la plug. Își frecă palmele bătătorite de munca grea și, răcnind la dobitoace, se puse a desțeleni pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
crescut genotipul, atunci Carpații sunt leagănul nașterii sale. Indiscutabil, prezența în zona Carpaților a tuturor tipurilor acestui haplogrup constituie un element important care să susțină ipoteza (respectiv I2a, I2b și I2c). Complexul moldo podolian a fost făuritor de civilizații, lucrând ogorul din care a răsărit cea mai avansată cultură din Europa acelor vremuri. Cucuteni Tripolie a apărut la poalele Carpaților Orientali și s-a răspândit spre bazinul Niprului. Sub tăvălugul indo european, strămoșul nostru necunoscut a fost nevoit să se retragă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în plan social, de gradul sporit de fecunditate a comunității. În acest fel, organizarea socio economică a avut, vreme îndelungată, femeia ca stâlp de bază a familiei. Prin procreare, se putea asigura un număr crescut de membri pentru a trudi ogorul. Motivația pentru conflict la aceste comunități nu s-a manifestat și datorită faptului că exista pământ suficient de expansiune agricolă. Terasele râurilor, semi inundabile, pe care s-au fondat civilizațiile agricole, erau relativ ostile traiului. Prin urmare, la aceste terenuri
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Apoi la care istoria va supune orice neam. Va fi o vreme a secerișului, când se va alege grâul de neghină. Dacă se va hotărî că nu am fost vrednici de moștenirea lăsată de Dumnezeu, ne va fi luat acest ogor binecuvântat și dat altor popoare care să-l trudească spre slava Sa. Căci Providența acționează nu doar prin forțele naturii, ci și prin popoare (geografia și istoria fiind lucrările Lui). Ca stat, am făcut niște opțiuni politico strategice în ultima
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de demult / ce așteptau turme și boi / al vostru rău e-n mine / mă scobește. Cuvintele amintesc de manieră în care Giacomo Leopardi interioriza peisajele conturate în poezie și de: când stânci și vai puștii (...) domnea necunoscută / pace; (...) și nearate / ogoare (Imn patriarhilor, vv. 27-32) și de fragmentul din Cântecul cocosului silvestru: Nu muget de boi pe pajiști.229 Numeroasele opinii exprimate în legătură cu opera de debut a viitorului laureat Nobel au în comun dezvăluirea și explicarea asemănărilor, lăudarea sau blamarea lor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
prezență omului: Când stânci și vai puștii izbea-n putere / Cu vuietul dintâi alpestra undă / În vale zdrumicata și când peste / Cuprinsul așezărilor de mâine / Cu vâlvă lor, dormea necunoscută / Pacea și mute razele de soare / Și luna aurie nearate / ogoare luminau. O! Fericită / Gură de răi, neștiutoare încă / De rele și păcate! (idem, vv. 28-36). Motivului, ce mai fusese utilizat de Leopardi în Imn pentru Neptun și în Eseu despre erorile populare ale anticilor, i se opunea o altă temă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
viață pământeasca, Leopardi, în Imn Patriarhilor, îl așează la final și îl evidențiază separându-l prin enjambement de determinatul sau. Motivului tăcerii, bine reprezentat la ambii poeți, contribuie la evocarea în termeni pozitivi a universului neatins, a peisajelor intacte (nearate / ogoare) premergătoare vieții: mute razele de soare, neauzit, plăcut, necunoscută pace, neatinse de plug, mut, străină de vini cântă Leopardi, codri tăcuți, pustiuri stinse, abandonuri, necunoscut mă trezești, reia emulul. Spațiile nocturne quasimodiene învăluite în liniște, anterioare curgerii vieții, precum și sentimentul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
greu la vâslă,/ Aduc nisetri grași în suc de melci/ În seara asta sub viorile de pâslă”. Borhotul acesta modernist, neocolit de diverse influențe, se va limpezi nefericit în poeme în care versul este acordat la nevoile circumstanțiale ale cetății: „Ogorul e unul, imens, bărăgan.../ Pulberi se-ncing din gorgan în gorgan;/ Ca tatăl cel bun îl păzim de jivine/ Baltagele noastre au buze depline.” Mai individualizat este lungul poem Colocviile pădurii, ambițioasă și confuză respingere a unui misticism silvestru-vegetal în favoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
vreme le-am dus dorul, luni de zile le am jelit. Tot tu scoți pe dealuri, munți și câmpii , melușei zglobii, drăgălași copii la jocurile lor. Iar pe harnicii agricultori îi îndeamni la muncă prin grădini, livezi, vii și pe ogoare, toate transformându-le în rai. ......Primăvară, numai tu cu puteri miraculoase nu mai venea. Iși flutură barba așa parcă dorind să se trezească din cine știe ce toropeală și deodată își pironi ochii pe zugrăveala unui perete până când în sală se facu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și ochii sînt indicați prin tăieturi adînci. Sânii sînt reprezentați prin două proeminențe situate în dreptul umerilor. în curtea cimitirului au fost găsite numeroase fragmente ceramice provenind de la vase cucuteniene faza A, pictate tricrom. între Dealuri. La nord-vest de sat pe ogorul locuitorului Petrache Stamate, la locul numit între Dealuri, au fost descoperite căteva fragmente lamelare de silex patinat și două gratoare din paleoliticul superior. Iazul Buragăi. în sectorul Iazului Buragăi la 200m. nord-vest de sat a fost descoperită o așezare din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
scutire de serviciu militar și se mai acorda un Împrumut, cu scadență nelimitată. Astfel, depopulând Țările Române au fost colonizate gubernile Ecaterinosloav, Crimeea, .... Numeroși boieri moldoveni au primit proprietăți În Rusia, venind la noile locuri cu țăranii unde Își aveau ogoarele boierii colonizați Între care se amintesc Rosetti, Cantacuzino, Sturdza, Cananău, Nicoriță, Secară, Măcărescu, Balș, etc. Peste secole, cercetătorii români, oameni de litetre, au străbătut meleagurile foștilor coloniști și au consemnat existența În diferite zone ale Ucrainei a celor ce se
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
ale tatălui și bunicului, poetul o face fără adoptarea opticii și a rostirii copilului de odinioară. Viziunea e alta, a maturului cu percepții rafinate. Ducându-se în câmpia Transilvaniei, tatăl „lăsa în urmă cortegiile de munți,/ Lăsa în urmă grija ogoarelor,/ Prindea la căruță cai negri”. Străbătând noaptea sate ce „se înșiruiau unele după altele/ În lătrat de câini și miresme de iarbă tăiată”, el vedea cum „în dreptul lunii se așază nori vineți/ Cu chenar de aur și formă de vultur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
este eliminat de cenzură. Nu știm dacă poetul își prefigura destinul sau poemele acestea sunt doar expresia presiunii din perioada de după război, dar ele vorbesc despre un univers claustrant, lipsit de dumnezeire, de ideal, despre încătușare și decădere (Flautul descântat, Ogor pustiu, S-a culcat o fiară, Un plop uscat). Nu lipsește nici poemul de tip pamflet, cu bine cunoscutele mărci ale grotescului ("Și Dumneata a cărui gură pute/ Ce fel de viermi și ce fel de ciuperci/ Hrănești cu vorbele
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în mărunte rafinamente, în lucruri subțiri, îmbâcsite, ieșite dintr-o migală neurastenică ce nu-și mai știa singură sensul și rezultatul")179, lipsa de ancorare în realitate și propune renunțarea la patetism și o întoarcere a scriitorului spre fabrică și ogor ("Lăsăm așadar estetismul la o parte deocamdată", proclamă Geo Dumitrescu în același articol). Ceva mai târziu, poetul va reveni asupra ideilor din acești ani, concepțiile pe care le exprimă fiind mult mai aproape de cele transpuse în paginile Albatrosului. Se pare
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cîmpurilor deschise. Această nouă structură permite îmbunătățirea tehnicilor agricole, deosebit de semnificativă în comitatul Norfolk din Marea Britanie, unde le popularizează cîțiva mari proprietari, ca Jethro Tuli sau vicontele de Townshend (supranumit "Lord Turnip" Lordul Nap). Principala inovație constă în renunțarea la ogoarele în pîrloagă din sistemul asolament, pentru a-1 înlocui cu cultivarea plantelor furajere (napi, gulii, trifoi, sparcetă) care ajută la refacerea solurilor și în același timp furnizează hrană pentru animale. Acest sistem joacă un rol important în creșterea recoltelor, mărind
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
împărțit calendarul în 365 de zile. Ei au observat că o dată la 365 de zile o stea numită Sirius apare pe cer cu puțin înainte de răsăritul Soarelui. Știau că, atunci când steaua apărea, Nilul se revarsă. După inundații, țăranii își arau ogoarele și semănau plantele. 1)Mouse trăiește cu : a)electricitate b)cașcaval c)morcov 2) Care este denumirea științei care are ca obiect de studiu calculatorul ? 3)Care sunt componentele fizice ale calculatorului ? 4) Cum se numește un document reținut de
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
morală. O prea mare încredere în mesajul său liric și o dezinteresare față de mijloacele stilistice duc la o manieră stângace și la o nevindecabilă naivitate artistică. Simpatizând, prin obârșie, dar și dintr-o convingere „luministă”, cu omul simplu, muncitor al ogorului, S. proiectează o lumină idilică și difuz-sacramentală asupra vieții de la țară, gestul milenar al semănătorului, de pildă, fiind încărcat de semnificații alegorice. Dar iradierea poetică se stinge în formularea convențională, uzată, diminutivele, determinanții banali, detaliul șters, nesemnificativ („Afară-i cald
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289801_a_291130]
-
Cuvânt Înainte O generație se duce ca atâtea altele și odată cu ea o civilizație dispare sub ochii noștri. Peste modul ei de viață se așterne Încet uitarea. Datini, eresuri, vechi obiceiuri și credințe, muncile de peste an pe ogoarele aride, industria casnică În care Își dovedeau hărnicia și priceperea, mai ales femeile, dragostea pentru frumos, Începând cu ograda, continuând cu acel rafinament În Împodobirea odăilor și, nu În ultimul rând, În ținuta vestimentară, toate Încet Încet rămân doar aduceri-aminte
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]