1,160 matches
-
mai important. Și eu am încercat să o duc cât mai sus. Când m-am lăsat de facultate a fost iureș. A fost adunare acasă, cu aproape toate neamurile. Cred că erau vreo 60 de oameni, că așa e la olteni, când e eveniment, pac, să vedem ce se întâmplă. Impresarul de atunci, Mircea Muscaliu, un om extraordinar, a reușit să întoarcă situația în favoarea mea și a lui. Le-a explicat calm că oricum o să fac asta.“ Criști Minculescu recunoaște că
Cristian Minculescu () [Corola-website/Science/313940_a_315269]
-
Argeș de Slobozia, Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are un nod pe autostradă A1 și Căteasca; DJ504 duce spre vest la Putineiu, Gogoșari și mai departe în județul Teleorman de Mârzănești, Alexandria (unde se intersectează cu DN6 și DN6F), Orbeasca, Olteni, Trivalea-Moșteni, Tătărăștii de Jos, Tătărăștii de Sus și mai departe în județul Argeș de Popești, Izvoru, Recea și Buzoești (unde se termină în DN65A). Giurgiu are două stații feroviare, Giurgiu-Nord (construită pentru trenurile ce vin direct de la București și circulă
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
de primii muncitori care s-au stabilit acolo, după latinul concordia ("Stare de bună înțelegere între membrii unui grup; acord; armonie. Aici domnește ~a. [Art. concordia; G.-D. concordiei; Sil. -di-e] /<lat") fiindcă acolo s-au așezat Mogoșeni, Moldoveni, Munteni, Olteni, Austrieci, Germani, Unguri, minieri din Căpeni, Baraolt, Valea Jiului, Lupeni, Holbav (Holbach), practic din toate colțurile României și din Europa, care munceau și trăiau în bună armonie și înțelegere. În timpul celui de-al doilea război mondia, până în anul 1944 (23 august
Colonia 1 Mai, Brașov () [Corola-website/Science/298303_a_299632]
-
data de 12 decembrie 1983 la București în vârstă de 52 de ani. Este înmormântat la cimitirul Bellu. Fundația Enciclopedica „Amza Pellea” a realizat un film documentar numit "„Douăzeci de ani fără Amza”". Seriale în Jurnalul Național - (Amza Pellea sufletul oltenilor) - (Nea Marin)
Amza Pellea () [Corola-website/Science/298368_a_299697]
-
produs în 589/590, 593/594 și 597/598. Evidența numismatică în spațiul Olteniei iluminează, indirect, situația strategică a Munteniei, care a fost teritoriu de pasaj a migratorilor. Un alt indiciu al latinizării avansate, îl constituie diferențele de înfățișare ale oltenilor, mai bruneți, cu debit verbal mult mai alert și gesticulări frecvente, colerici, expansivi, caracteristici moștenite direct de la colonizarea masivă cu legionari a unui teritoriu în care populația geto-dacă a fost redusă din diferite motive (războaiele daco-romane, luarea în sclavie a
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
sau portrete, cum sunt cele ale doctorului Ion Nanu Muscel, al soției și al fiului acestuia. Dintre portretele care prin compoziția lor pot fi alăturate de tipuri și scene de gen se disting cele intitulate "Învățătorii, Păsărarul, Colomba, Pui de oltean, , Acalmie" și "Copil în soare", ele fiind expuse cu ocazia expoziției retrospective din anul 1936. Calitățile de portretist, dau măsura măestriei pictorului în portretul de grup intitulat "Misiții", cunoscut și sub numele de "Samsarii". Privind această lucrare, gândul cunoscătorilor într-
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
câteva etape, asta din cauza rezultatelor nesatisfăcătoare. În tur, echipa a fost condusă de pe bancă de Constantin Berechet, iar din retur acest post a fost cedat lui Mitică Paciurea, care a reușit să termine campionatul pe locul 4, în spatele formațiilor VN Olteni, Metalul Frăsinet și Voința Saelele. Sezonul 2011-2012 Un sezon dezamăgitor la capătul căruia,Sporting a terminat pe 6(50 de puncte) la 18 puncte de liderul Cs Pamimai Videle.Au fost înregistrate 14 victorii,8 egaluri și 8 înfrângeri. Sezonul
CS Sporting Roșiori de Vede () [Corola-website/Science/320381_a_321710]
-
răspândit până la actuala granița de vest a României unde înființează localitatea Comloșu Mare (anul 1734 consemnând o migrație în masă din regiunea Olteniei, din zona Craiovei, Slatinei și Polovragilor, după cum reiese și din diplomă comemorativa "200 de ani de la venirea oltenilor în Comloș", 1734-1934.) alții s-au stabilit în partea Banatului sârbesc unde înființează localitățile Srediște, Straja, sau chiar în Timac (Timok). Odată cu ocuparea Banatului de către turci, aceștia din urmă redeschid minele abandonate, aducând mâna de lucru din vechile zone miniere
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
cum sunt: Baia de Arama, Baia de Fier, Baia Sie și specialiști în minierit din Europa Centrală. Francesco Griselini ne informează și el că minele bănățene de aur și arama, folosite încă de români, au fost exploatate și de turci. Ipoteza venirii oltenilor în Banat, în această perioadă, este susținută de cronicarul Niculae Tincu Velia (1816-1867) și de scriitorul Damian Izverniceanu (1883-1935), ultimul afirmând că: "Oltenii, judecând după întemeierea satelor, după portul lor, n-au venit toți deodată, formarea primului roi a luat
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
bănățene de aur și arama, folosite încă de români, au fost exploatate și de turci. Ipoteza venirii oltenilor în Banat, în această perioadă, este susținută de cronicarul Niculae Tincu Velia (1816-1867) și de scriitorul Damian Izverniceanu (1883-1935), ultimul afirmând că: "Oltenii, judecând după întemeierea satelor, după portul lor, n-au venit toți deodată, formarea primului roi a luat naștere pe la 1646, pe timpul ocupației turcești și s-au așezat în localitățile unde erau mine vechi. Din acest an au sosit mereu în
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
Nera, unde condițiile de viață erau prielnice, iar minele și pădurile se găseau în apropiere. În conscripția făcută de venețianul Luigi Marsigli în 1690, sătul apare cu 28 de case locuite de valahi, aceasta fiind probabil prima așezare înființată de olteni în Banat. "Venirea acestora nu a fost sporadica și au venit în mase de 3-4000 de suflete" ne spune și istoricul oravițean Simeon Samson Moldovan. În perioada anilor 1717-1738 a avut loc o nouă acțiune de emigrare a populației din
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
și căciuli, iar frătuții poartă chimeși de fuior și lăor (?) mai scurte ce se leaga cu brăciri peste mijloc, poartă șubi cu gluga și cojoace largi și lungi și adesea clăbețe de miel pe cap". Damian Izverniceanu în cartea sa "Oltenii din Banat" (1935), ne face următoarea descriere a bufencelor: Femeile sunt gingașe și frumoase în portul lor național cu flori în păr sau după ureche, sînt încântătoare îmbrăcate în vesmintele lor pitorești; fetele cu capul gol, tinerele neveste cu broboada
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
Gorjului mai ales e plină de locuitori câri s'au coborît din valea be sus a Jiiului, dar în Mehedinți trăiesc atîția Bănățeni de naștere, veniți de la "Unguri"; în schimb o întreagă parte din populația Banatului e alcătuită din acei Olteni ai secolului al XVIII.lea, câri, de altfel, au trimes prisosul unei lumi țerănești năcăjite, pe valea Timocului, pana adînc în Balcani. De pe la 1740 ei s'au așezat, în număr de "vre-o 15.000 de familii" în privilegiatele regiuni
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]
-
1920 Ziarul Rampă- Trofeul Gebauer (miuta-fotbal în 6 jucători). Echipele din campionat participa la Cupă Miuta cu câte 1 sau 2 echipe. Oltenia învinge echipa lui Tricolor - M.Eliade prin golurile marcate de Constantinescu, după o primă repriză în care oltenii s-au obișnuit cu jocul în doar 6 jucatori.In semifinală Oltenia pierde la limita cu Marasesti după un joc disputat 1946 Numele de Oltenia Craiova revine după al doilea război mondial în divizia C Seria IX sezonul 1946/47
Oltenia Craiova () [Corola-website/Science/326995_a_328324]
-
fi reacția criticilor, Mugur Mihăescu a afirmat că "„singurul critic îndreptățit este spectatorul”". La întrebarea ce ar trebui să înțeleagă spectatorul din acest film, Radu Pietreanu a răspuns: "„Nimic! Trebuie doar să trăiască 90 de minute într-un sat de olteni, să se lase surprins de ce se întâmplă acolo, iar la sfârșit, când iese în stradă, în lumea reală, să se bucure că tot ce a văzut pe ecran este doar ficțiune”". Mulți critici de film au acuzat filmul că ar
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
Împărat (Emil Botta), conceput în mod explicit ca o catacombă de tortură sado-maso populată de culturiști cu cagule roșii și legături de piele bătute-n ținte argintii în jurul șoldurilor, cărora notoria „Oaste a lui Papuc” le cântă „Când se duc oltenii-n piață / Ca la patru dimineață...”, într-un delir bizar-comic irezistibil.”". Analizând acest film criticul Ioan Lazăr remarcă "„modalitatea de a aborda basmul cu o familiaritate jucăușă”", basmul lui Creangă fiind parodiat cu ironie. Regizorul îndeamnă spectatorii să se identifice
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
lista monumentelor istorice din județul Argeș sub codul LMI . Biserica veche cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a fost construită între anii 1779-1793 de către arhimandritul Partenie, pentru nevoile spirituale ale locuitorilor din Curtea de Argeș și cartierelor mărginașe: Groape, Marina, Poștei, str.Oltenilor. Nu există date referitoare despre construcția acestei biserici. Ea era prevăzută cu un cimitir și este pomenită și înainte de anii 1876 și 1877. În anul 1876 la Biserica Sfântul Gheorghe încă se mai afla, la adăpost, steagul lui Tudor Vladimirescu
Biserica Sfântul Gheorghe din Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/330175_a_331504]
-
aflau în Ținutul Vasluiului, Ținutul Tutova, Ținutul Covurluiului și Ținutul Tecuciului („...orașul Vaslui și ocolul ce ascultă de acest oraș, și ținutul de la Tutova și târgul Bârladului, cu tot ocolul, și morile Covurluiului și orașul Tecuciu, cu tot ocolul, și Oltenii...”). Documentul a fost publicat de istoricul Mihai Costăchescu în volumul "Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare". Ținutul Tutova a fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și în lucrarea "Descriptio Moldaviae", scrisă în
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]
-
aflau în Ținutul Vasluiului, Ținutul Tutova, Ținutul Covurluiului și Ținutul Tecuciului („...orașul Vaslui și ocolul ce asculta de acest oraș, si ținutul de la Tutova și târgul Bârladului, cu tot ocolul, si morile Covurluiului și orașul Tecuciu, cu tot ocolul, si Oltenii...”). Documentul a fost publicat de istoricul Mihai Costăchescu în volumul "Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare". Ținutul Covurluiului a fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și în lucrarea "Descriptio Moldaviae", scrisă în
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]
-
împărțit scena cu mulți artiști renumiți precum Gloria Gaynor și Nina Simone. Înainte de lansarea primului său album în 1998, artistul compune coloana sonoră pentru mai multe filme și seriale TV , cum ar fi Asfalt Tango (1995), Filantropica (2002), Garcea și oltenii (2002), La urgență (2006) , Ticăloșii (2007) etc. În 1998 lansează primul său album de etno-jazz "Eclipse", urmat de altele si de colaborări, o perioadă în care abordează mai multe stiluri de la jazz la muzică țigănească. 2007 este anul în care
Marius Mihalache () [Corola-website/Science/331991_a_333320]
-
separate de Tratatul de la București din 1812. În partea de Apus, care se află în România din 1856 (1918 pentru Bucovina de Sud), a fi „Moldovean” înseamnă a face parte din poporul Român, în aceiași măsură cu Ardelenii, Bănățenii, Dobrogenii, Oltenii sau Muntenii. Dimpotrivă, în partea de Răsărit care a stat 105 ani sub stăpânirea Imperiului Rus, 47 de ani în stăpânirea sovietică și care din 1991 încoace se află în zona de influență geopolitică a Rusiei, teama (accentuată de războiul
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]
-
capabilă să o stârnească în sufletul nostru. Cuvintele sunt greu de găsit când trăiești sentimentul intens că te afli în preajma unui artist autentic, care știe să găsească semnificația majoră a vieții.” Romulus Turbatu Craiova, aprilie 1994 “Florin Preda-Dochinoiu este un oltean get-beget, iar în ființa Domniei sale lupta se dă între cuvânt și culoare. Pictorului, graficianului, poetului Florin Preda-Dochinoiu nu îi lipsesc nici spiritul de geometrie, nici acela de finețe, adică este un spirit neliniștit, profund și subtil. La clipa de față
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
aflau în Ținutul Vasluiului, Ținutul Tutova, Ținutul Covurluiului și Ținutul Tecuciului („...orașul Vaslui și ocolul ce ascultă de acest oraș, și ținutul de la Tutova și târgul Bârladului, cu tot ocolul, și morile Covurluiului și orașul Tecuciu, cu tot ocolul, și Oltenii...”). Documentul a fost publicat de istoricul Mihai Costăchescu în volumul "Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare". Ținutul Tecuciului a fost menționat ulterior în acte domnești ale lui Ștefan cel Mare și urmașilor săi, precum și în lucrarea "Descriptio Moldaviae", scrisă în
Ținutul Tecuciului () [Corola-website/Science/334567_a_335896]
-
Popescu avea să ajungă filolog, profesor universitar și diplomat în serviciul extern al României, fiind bun prieten cu ministrul de externe Grigore Preoteasa. Va muri însă ca urmare a unui evident malpraxis (o banală operație de hernie). Tatăl, Alexandru Popescu, oltean născut în comuna Bala de Sus, raionul Baia de Aramă, a muncit vreme de 60 de ani numai la C.F.R., până în anul 1944 ca acar, frânar și magaziner, după care s-a angajat ca secretar al Casei de Ajutor Reciproc a C.F.R.
Ion Popescu Lac () [Corola-website/Science/333918_a_335247]
-
o notă de amărăciune și de revoltă. Astfel, coborând scările clădirii divanului domnesc, unde pierduse un procesul cu Nicolae Glogoveanu, Tudor a amenințat pe boieri cu degetul, zicând: „Pe unde pun azi cocoanele voastre panglicile, vor pune într-o zi oltenii mei curelele opinicilor”. Tudor ar fi declarat episcopului de Argeș, Ilarion: „De-oi trăi, voi face douăsprezece perechi de opinci din pielea a doisprezece boieri divaniți”. În 1821, vorbind cu Ilarion despre boierii care se angajaseră în lupta contra stăpânirii
Personalitatea lui Tudor Vladimirescu - DEZVĂLUIRI din culisele istoriei () [Corola-website/Journalistic/102364_a_103656]