1,169 matches
-
intens și mai subtil decât în scrierile lui Ioan Slavici și Ion Agârbiceanu, sensurile celor mai rezistente narațiuni concentrându-se în simboluri. Preludii ale creației romanești majore a lui P. includ nu atât povestirile din culegerea Fuga și romanul Vara oltenilor (1964; Premiul Uniunii Scriitorilor), îndatorate schematismului din epocă, cât unele nuvele. O caracteristică a acestora e dilatarea percepției realului până la fabulos și mitic. Cadrul multor întâmplări fiind satul din regiunea sud-vestică a țării în anii războiului și ai secetei, ele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
din cea mai diversă și îndepărtată provenineță. În peisajul de stuf, mlaștini și ape există puțin pământ nou sigur. ION SIMUȚ SCRIERI: Fuga, București, 1958; Zilele săptămânii, București, 1959; Umbrela de soare, București, 1962; Fata de la miazăzi, București, 1964; Vara oltenilor, București, 1964; Somnul pământului, București, 1965; Dor, București, 1966; Duios Anastasia trecea, București, 1967; F, București, 1969; Prea mic pentru un război atât de mare, București, 1969; Acești îngeri triști, Cluj, 1970; Ploaia albă, București, 1971; Cei doi din dreptul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
satului românesc îl reprezintă apariția primei unități administrativ-teritoriale complexe, care este ținutul. Din documente și din studiile apărute, reiese că ținutul Vasluiului este menționat pentru prima dată în anul 1435, pe timpul domniei lui Iliaș, odată cu apariția ținuturilor Bârlad, Chilia, Cuvurlui, Olteni, Tecuci, Tutova și Tețina. O subdiviziune, care a apărut în 1722, prin adaptarea la un nou context a vechiului termen, care desemna satele din jurul cetăților, este ocolul. Hotarele ocoalelor se stabileau, de cele mai multe ori, pe criterii geografice și istorice. Ținutul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
mitice al purității și omogenității încă nu și-au epuizat forțele: În alte state există mare deosebire de credință și de limbă, între locuitorii provinciilor apropiate, pe când la noi nu există deosebire între un Bucovinean și un Bănățean, între un Oltean și un Basarabean. Micile deosebiri nu merg până a forma un dialect, încât s-a zis că limba română este limba fără dialecte" (Floru, 1923, p. 5). Unitatea lingvistică este doar una dintre expresiile omogenității românești. Prima trăsătură a "Caracterului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o anumită încetineală a minții să zicem, o mai grea urcare din particular în general, etc. Într-o discuție memorabilă cu scriitorul Gheorghe Suciu și filosoful Alexandru Surdu, dl. Florea Fugariu, profesorul nostru de literatură elină, editorul Școlii Ardelene, un oltean foarte ager care a fost mentorul multor scriitori din generația lui Nichita Stănescu, a lansat formula: „Ardelenii nu știu ce e ăla un cal” explicând socratic: „Gheorghe Suciu, de pildă, dacă-l întrebi ceva despre animalul numit cal îți va descrie calul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Local, spre deosebire de aria Buzău-Brăila și Arad-Bihor. Și ariile Gorj-Vâlcea, Brașov-Sibiu și București manifestă un interes mult mai ridicat decât media pentru relația cu cele două. Se păstrează așadar în mare paternul de la itemul anterior, dar se adaugă și elemente noi. Oltenii și cei din nord-estul Moldovei se declară interesați să mențină o relație activă cu administrația locală, dar în ce privește comportamentele efective de informare mediile au valori modeste. Al treilea item analizat relevant pentru implicarea în comunitate analizat se referă la opinia
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
unde accentul fals cade pe itinerariul de specializare a unor marinari, în timp ce, de sub crusta ideologică, se întrevăd descrieri reușite și documentate de medii sociale: „Țăranii de la Cara-Omer, neguroși, tăcuți, cu dolmane negre pe umeri, harabagii din Medgidia, sprințari și gureși; olteni dinspre Mangalia, iuți în mișcări, cu căciulile pe o ureche, certăreți și puși pe tocmeală, lipoveni uriași, cu bărbile ca niște mături, liniștiți, blânzi, umblând numai în grup; tătari tăcuți, turci negustoroși; oameni oacheși și volubili; greci zarzavagii, albanezi cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
din care ar reieși că Întregul șantier e o oază binecuvântată, unde totul e cânt și petrecere. Aici se adună, parcă ar veni Într-un pelerinaj, oameni ai muncii din toate colțurile țării: «Vin maramureșenii codrilor, Vierii din Târnavele bogate, Oltenii horelor și-ai doinelor Și bănățenii holdelor bronzateă» etc. Munca văzută numai la suprafață; imaginea ei este redată prin clișee ca acesta: «Și muncitorul s-a suit pe schele, Brigadierii se-ntreceau cu zor, Ciocanele băteau În piatră, grele, Băteau
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Biruința 0,1 Valu lui Traian Valu lui Traian 5,3 Vulturu Vulturu 5,1 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL CONSTANTĂ 20 comune 44 sate ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── COVASNA Barcani Barcani 3,4 Lădăuți 2,6 Sărămaș 3,1 Bixad Bixad 1,7 Bodoc Bodoc 6,1 Olteni 9,0 Boroșneu Mare Boroșneu Mare 12,4 Boroșneu Mic 14,0 Brateș Brateș 11,7 �� Pachia 1,4 Telechia 1,1 Chichiș Chichiș 10,5 Bacel 5,8 Dobârlău Valea Dobârlăului 4,5 Dobârlău 5,7 Lunca Mărcușului 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Măldăeni Măldăeni 4,7 Mereni Ștefeni 13,2 Merenii de Jos 25,9 Merenii de Sus 29,5 Nanov Nanov 11,6 Necșești Necșești 13,8 Gârdești 14,2 Belciug 13,3 Nenciulești Nenciulești 28,4 Păru Rotund 30,2 Olteni Olteni 7,5 Perii Broșteni 7,1 Orbeasca Orbeasca de Jos 9,6 Orbeasca de Sus 11,3 Lăceni 4,1 Peretu Peretu 27,7 Plopii Slăvitești Plopii Slâvitești 23,4 Brâncoveanca 27,5 Dudu 24,9 Plosca Plosca 25
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
18,7 Vizantea-Livezi Vizantea-Răzășească 10,8 Vizantea-Mânăstirească 10,8 Vânători Jorăști 17,6 Rădulești 39,8 Mirceștii Vechi 35,4 Suraia 9,3 Vrâncioaia Vrâncioaia 1,3 Vârteșcoiu Vărteșcoiu 2,0 Beciu 10,0 Râmniceanca 15,0 Faraoanele 12,0 Olteni 10,0 Vulturu Vadu Roșca 74,5 Urechești Urechești 13,7 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TOTAL VRANCEA 55 comune 183 sate Anexă 2 LISTA proiectelor de prevenire și protecție împotriva inundațiilor, care pot fi finanțate în cadrul măsurii 2.1 "Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
61. Constantă Constantă Școală specială nr. 1 62. Constantă Constantă Școală specială nr. 2 63. Constantă Mangalia Școală specială - Sanatoriul Mangalia 64. Constantă Constantă Școală profesională 65. Constantă Techirghiol Școala-sanatoriu Techirghiol 65^1. Constantă Constantă Creșa nr. 9 66. Covasna Olteni Școală specială (casă de copii cu școala ajutătoare) 67. Dâmbovița Cobia Centrul școlar nr. 9 68. Dâmbovița Dragodana Școală specială de fete 69. Dâmbovița Dragodana Grădiniță specială 70. Dâmbovița Târgoviște Școală specială de băieți 71. Dâmbovița Gură Ocniței Centrul medical
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166518_a_167847]
-
o cale mai bun? dec�ț s? -i ob? în? accesul la Arhivele Casei de Orania. Planul a reu? it: Iorga s-a cufundat pe tot parcursul vizitei �n Arhivele Regale, ie? ind la suprafa?? doar că s? se �ntoarc? la Bucure? ți. �Olteanul acela viclean (ambasadorul rom�n) m-a ascuns �n Arhive�, spunea Iorga, �dar m-am folosit din plin de ocazie! Am profitat frumos �n folosul istoriei. � ? eicaru, op. cît. , pp. 85-87 44 �Nouă ? coal? � (�Nouă ? coal? de Istorie�) urma s? fie o �ncercare a istoricilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu dichisul ei apăsat balcanic, are legătură cu stadionul cum are... plăcinta cu arahida. Pe cînd taraf și scripcari la ureche? Continuînd să sugă încă din ugerul Ministerului Culturii, pe care l-a onorat cu indolențele și insolențele lui de oltean șmecher, Mărinică Sorescu deschide expoziții după expoziții în străinătate. Ce nu reușesc profesioniștii de marcă ai plasticii românești, în lupta dură cu piețele străine, reușește profitorul poet al glumițelor agreste. Nu mă poate abate nimeni de la raționamentul: așa cum e pictura
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
primăriței devenind reticent și suspicios. Femeile se dovedesc mai pragmatice și izbutesc să-și impună punctul de vedere împotriva prejudecăților de tot felul, într-un final care abundă în farse. Conflictul între generații este speculat la maxim în Comedie cu olteni (jucată în 1969), tratare în registru comic a motivului shakespearian din Romeo și Julieta. Două familii rivale se judecă de ani întregi pentru tot felul de pricini ridicole, însă dragostea copiilor lor le aduce în cele din urmă împăcarea. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
V. a scris și piese care „conțin și un sâmbure de dramă”. Așa ar fi Un tron pentru Goace, reprezentată pe scenă și cu titlul Judecata de la miezul nopții, apoi numită Cuiul ruginit și reintitulată - în volumul antologie Comedii cu olteni din 1980 - Un tron pentru președinte. SCRIERI: Îndrăzneala, București, 1962; Punctul culminant, București, 1964; Cocoșul cu două creste, București, 1967; O glumă de doi bani, București, 1968; „Când aud cucul cântând” sau Comedie cu olteni, București, 1970; Scânduri pentru tron
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
în volumul antologie Comedii cu olteni din 1980 - Un tron pentru președinte. SCRIERI: Îndrăzneala, București, 1962; Punctul culminant, București, 1964; Cocoșul cu două creste, București, 1967; O glumă de doi bani, București, 1968; „Când aud cucul cântând” sau Comedie cu olteni, București, 1970; Scânduri pentru tron împărătesc, București, 1970; Concediu pierdut, București, 1971; Mitu și Nate, făcători de minuni, București, 1971; Picătura de venin, București, 1975; Lupii de mare, București, 1975; Doi olteni în cosmos, f.l., 1976; Frumoasele olandeze, București, 1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
1968; „Când aud cucul cântând” sau Comedie cu olteni, București, 1970; Scânduri pentru tron împărătesc, București, 1970; Concediu pierdut, București, 1971; Mitu și Nate, făcători de minuni, București, 1971; Picătura de venin, București, 1975; Lupii de mare, București, 1975; Doi olteni în cosmos, f.l., 1976; Frumoasele olandeze, București, 1978; Comedii cu olteni, București, 1980. Repere bibliografice: Bogdan Ulmu, „Judecata de la miezul nopții”, RL,1975, 2; Romulus Diaconescu, „Chitara dragostei”, R, 1975, 6; Popa, Dicț. lit. (1977), 613-614;Alecu Ivan Ghilia, Revigorarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
Scânduri pentru tron împărătesc, București, 1970; Concediu pierdut, București, 1971; Mitu și Nate, făcători de minuni, București, 1971; Picătura de venin, București, 1975; Lupii de mare, București, 1975; Doi olteni în cosmos, f.l., 1976; Frumoasele olandeze, București, 1978; Comedii cu olteni, București, 1980. Repere bibliografice: Bogdan Ulmu, „Judecata de la miezul nopții”, RL,1975, 2; Romulus Diaconescu, „Chitara dragostei”, R, 1975, 6; Popa, Dicț. lit. (1977), 613-614;Alecu Ivan Ghilia, Revigorarea unei scene, RL, 1980, 3; Cubleșan, Civic-etic, 169-172; Victor Parhon, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
armatelor sale, el a reușit, pentru prima dată, să unească cele trei țărișoare (Țara Românească, Moldova și Transilvania ) Într-un singur stat. Pentru faptele lui de vitejie Împotriva cotropitorilor turci, poporul Îi păstrează o vie amintire: Auzit-ați de-un oltean, De-un oltean, de-un craiovean Ce nu-i pasă de sultan ? Auzit-ați de-un viteaz, Care veșnic șade treaz, Când e țara la necaz ? Auzit-ați de-un Mihai Ce sare pe șapte cai, De strigă Stambulul ,,vai
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
a reușit, pentru prima dată, să unească cele trei țărișoare (Țara Românească, Moldova și Transilvania ) Într-un singur stat. Pentru faptele lui de vitejie Împotriva cotropitorilor turci, poporul Îi păstrează o vie amintire: Auzit-ați de-un oltean, De-un oltean, de-un craiovean Ce nu-i pasă de sultan ? Auzit-ați de-un viteaz, Care veșnic șade treaz, Când e țara la necaz ? Auzit-ați de-un Mihai Ce sare pe șapte cai, De strigă Stambulul ,,vai” ? Spuie râul cel
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
D. Speranția, Cezar Petrescu (Cărți pentru Basarabia), D. Caracostea (Ce spune Hasdeu despre „Miorița”), Radu Rosetti, Ștefan Berechet, Laura Scriban ș.a. Cezar T. Stoika tălmăcește din Lucrețiu. Revista inserează și câteva aforisme maioresciene, o poezie hazlie a lui Ion Creangă (Oltenii în Iași), Chestiunea evreiască, o traducere din însemnările lui Dostoievski ș.a. Se convoacă texte vechi și noi, aici figurând I. Simionescu, I. M. Rașcu, Ștefan Bulat, Vintilă Petrescu-Vrancea ș.a. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287148_a_288477]
-
Călmățuiu de Sus 15. Săceni 4. Ciolănești 16. Scrioaștea 5. Crîngeni 17. Sfințești 6. Didești 18. Siliștea Nouă 7. Dobrotești 19. Stejaru 8. Drăcșenei 20. Troianul 9. Drăgănești-Vede 21. Vîrtoape 10. Măldăeni 22. Vedea 11. Necșești 23. Z��mbreasca 12. Olteni 3. JUDECĂTORIA TURNU MĂGURELE cu sediul în municipiul Turnu Măgurele MUNICIPIU 1. Turnu Măgurele COMUNE 1. Ciuperceni 8. Putineiu 2. Crîngu 9. Salcia 3. Islaz 10. Seaca 4. Lisa 11. Segarcea-Vale 5. Lița 12. Slobozia Mîndra 6. Lunca 13. Traian
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235753_a_237082]
-
T. Kirileanu și S. T. Kirileanu, Teodor T. Burada, Tudor Pamfile, Gh. Ghibănescu, N. Mateescu, Radu Marinescu, V. Radovici, bucovineanul Dimitrie Dan, ardelenii Nicolae Spirlea și Vasile Sala, muntenii Christea N. Țapu, Simion Crainic, M. T. Adameșteanu, I. G. Bibicescu, oltenii Teodor Bălășel, I. N. Popescu, C. N. Mateescu ș.a. Cei mai mulți aveau nevoie de un îndreptar metodologic privind culegerea producțiilor folclorice. În sprijinul lor, Artur Gorovei publică, după Paul Sébillot, încă din primele numere, un amplu chestionar, structurat pe mai multe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
în istoriografia românească, va fi mai multă lumină. Atunci, multe ipoteze privind etnogeneza și formarea limbii nu vor mai fi disputate. Să ne oprim asupra unor fapte. Cum poate fi credibilă teoria că pe pământul golit de populație, muntenii și oltenii sunt bulgari românizați, iar în Moldova, rușii și ucrainienii au fost moldovenizați? De către cine, dacă locurile erau pustii? Că limba română conține multe slavonisme nu este relevant pentru o simbioză îndelungată între români și slavi. Din considerente religioase, limba bisericii
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]