18,249 matches
-
dexterități omenești, ci implicare directă și miraculoasă a chipului sfînt în propria sa imagine. Icoana lui Iisus care înseamnă, de fapt, Icoana însăși, adică arhetipul ei, este izvorîtă din substanța dumnezeiască a Mîntuitorului și mijlocită de natura sa materială și omenească. Reprezentarea schematică, atemporală și nemișcată, fără detalii anatomice și fără capricioase sugestii psihologice, trimite fără dubii la spiritul hipostaziat. Care prin Giulgiu și prin Năframă a generat o întreagă lume de imagini, a întemeiat o estetică și a deschis un
Imaginea, între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7983_a_9308]
-
similar derutant în enorma-i expansivitate, i s-a contrapus un discurs abstractizant, uscat, cu resorturi abuziv extrapolate din alte sectoare ale cunoașterii. Generalizînd, să subliniem că nu există o metodă de-a selecta și urma o metodă, că inteligența omenească e mereu dispusă a se cufunda în ea însăși, a-și reface la nesfîrșit regulile după care se conduce în nesfîrșitul șir de situații ale cunoașterii. E riscantă elaborarea unei metode desprinsă de reflecția, prin forța lucrurilor, variabilă, asupra naturii
Amurgul metodelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7993_a_9318]
-
ratat, grăbindu-vă. Sunt lucruri valabile, dar tratate cu prea mult sentiment, cu amănunte, cu slăbiciuni față de propriile trăiri, fără transfigurare, fără o interpretare alta decât cea dictată de elanul mărturisirii, al spovedaniei, al iluziilor în direcția bunătății și înțelegerii omenești. Poezia transcrisă în grabă îndepărtează pe cititor de scopurile ei. Aș cita ca reușit, chiar exemplar, poemul numerotat cu 7: "a meritat să trăiesc azi/ am scris un rând de multă vreme gol/ din gândurile mele, triști nomazi/ ce-au
Actualitatea by Valeriu Barbu () [Corola-journal/Journalistic/8002_a_9327]
-
finală rămîne obscură. Chiar dacă înregistrarea scorului se săvîrșește inevitabil în contul "morții livrești", rămîne un cîștig net. Acela al unui act al sensibilității personale, capabil a îmblînzi necunoscutul, între violența unui nonsens și al unui sens aflat dincolo de pragul comprehensiunii omenești, între tăcere și un limbaj ce-și dibuie intuitiv porți spre sine însuși. În fața abisului produs de marele mister, ne concentrăm în noi înșine, ne mobilizăm identitatea. În cazul de față, identitatea e cea scriitoricească. Dumitru Augustin Doman se prezintă
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
lanțul carpatic și toate dealurile ce-l sprijină dintr-o parte și din alta alcătuiesc de veacuri o împărăție a urșilor, care în timpul din urmă s-au înmulțit în așa măsură încît se încumetă să coboare pînă în pragul așezărilor omenești și să-și caute hrana prin gospodăriile mărginașe. La Băile Tușnad, în vara anului acesta, citeam pe toți stîlpii electrici inscripția " Pericol de urși", dar eu nu mă simțeam deloc în pericol, știind că ursul, nu-i așa, e animalul
Epistolă către Odobescu (V) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8015_a_9340]
-
deși n-are aplecare spre descrierea psihologică, este în mod sigur un scriitor de atmosferă. Cauza stă în predilecția vădită pentru detalii peisagistice, arhitecturale sau domestice. Dacă ar fi pus să aleagă între descrierea unui peisaj și creionarea unui portret omenesc, autorul va prefera fără ezitări cea dintîi variantă. Cu alte cuvinte, scriitorul îndrăgește mai mult locurile decît oamenii și tocmai de aceea paginile cele mai reușite îi sunt inspirate de incinta unei mînăstiri, de panorama unei faleze sau de o
Bilanțul amintirilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8024_a_9349]
-
fel sunt ireproșabile, sub cel al moralului ele sînt resimțite ca demolatoare. Genul acesta de tomuri care te informează demoralizîndu-te are ca efect risipirea iluziilor. După ce le-ai citit, îți vine foarte greu să-ți mai păstrezi optimismul în privința unicității omenești. Cum să mai ai naivități în privința lui Adam cînd știi că linia filogenetică din care a apărut trece prin viermi, năpîrci și batracieni? De aceea, chiar dacă darwinismul nu e o teorie pe care s-o poți ignora, e puțin proabil
Surprizele selecției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6901_a_8226]
-
e selectată și transmisă mai departe. Al doilea motiv ține de tiparul de înțelegere a minții noastre. Creierul nu e făcut să priceapă decît fenomene care se petrec într-o scară a timpului care să fie pe măsura duratei vieții omenești. În schimb, cînd avem de-a face cu evenimente care se derulează extrem de lent, de-a lungul a milioane de ani, putința de orientare a creierului dispare. Intuițiile noastre dau greș și jocul probabilităților ne depășește. Al treilea motiv privește
Surprizele selecției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6901_a_8226]
-
pe teme scatologice." O altă coordonată majoră a nuvelisticii lui Victor Papilian, argumentează Mircea Popa, o constituie faptul că "așează la temelia transformării lumii iubirea, acea capacitate etern umană de renaștere și perfectibilitate, care ar fi trăsătura esențială a sufletului omenesc, și nu ura, răzbunarea, distrugerea nemotivată. Dacă vom urmări cu atenție nuvelele lui Victor Papilian, vom observa rolul important pe care scriitorul îl acordă acestui sentiment, investiția de încredere pe care eroii săi o fac în el, în puterea sa
Un eseu monografic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6912_a_8237]
-
calcar, romantismul s-a retras discret în locurile încă inaccesibile macaralelor, dar farmecul irepresibil continuă să impregneze fiecare imagine a orașului. De unde vine această resursă misterioasă a locului, iată o întrebare care se adresează în aceeași măsură istoriei geologice și omenești, dar și clipei pe care tocmai o consumăm ca turiști lacomi și grăbiți. Un posibil răspuns îl poate oferi, pînă la urmă, tot epoca de glorie a orașului, aceea în care Regina Maria, cei mai importanți pictori și cei mai
Turism și mitologie la Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6915_a_8240]
-
evocă începuturile din '85, cu greutăți și prietenie, cu șansă care i-a surîs acestei formații de nișă. Nu spectaculosul a fost miza lor, deși barocul, poate, într-acolo duce. Reprezentația de la București a stat pe teme de tremolo al omenescului, în plînsul Mariei, deopotrivă la Monteverdi și Ferrandini (ale cărui compoziții, spune Antonini, i-au fost mult timp atribuite lui Händel). Patimile filtrate prin suferința ei de femeie și mamă i-au adus în același concert pe Vivaldi, Conti, Weiss
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6920_a_8245]
-
improvizației în această plimbare prin secole și teme. Ceea ce nu înseamnă, neapărat, originalitate căutată cu orice preț. Ci, "un motiv, o justificare, o necesitate profundă." Și potriviri, precum aceea, nuanțată, în toate sensurile, cu Cecilia Bartoli, și cîștiguri în substanța omenescului, nu doar în performanța scenică. Și proiecte, de pe care Giovanni Antonini abate abia un colț de cortină. Fiindcă muzica lor, o spune, e un teatru. Cu fastuoase, paradisiace decoruri de sunete. Elegie pentru căruțele cu roți de lemn În FLACĂRA
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6920_a_8245]
-
cu substanța) și este cadru didactic într-o universitate de stat. Predă săptămânal cursuri de autoechilibrare a organismului, autocontrol emoțional, tehnici de meditatie și dezvoltare personală în cadrul Universității populare “Ioan I. Dalles”. Emoții care pot vindeca autor: Stefan Pușcă Societatea omenească în general, cea românească în particular, trec printr-o criză profundă care tinde să se agraveze periculos în ultima perioadă. Entitățile componente ale societății, oamenii simpli, trec prin crize personale a căror amploare și durată întrec însă cu mult efectele
Regăsirea de sine, prin terapie bio-informaţională. Primul pas: reînvăţaţi să zâmbiţi () [Corola-journal/Journalistic/69223_a_70548]
-
umbre lăsate de aparatelor de zbor, care se vedeau pe sol, potrivit livescience.com. Deci, nici urmă de extratereștrii. Acest caz poate fi explicat printr-un fenomen psihologic numit pareidolia. Pareidolia este numele dat de psihologi unei caracteristici a minții omenești de a identifica forme acolo unde există doar o mică similaritate. Suntem predispuși să descoperim fețe sau figuri acolo unde ele de fapt nu există. Atunci când vezi forma unui elefant pe cer, o expresie umană pe suprafața lunii sau extratereștii
S-a descoperit ce sunt Extratereştrii din Antarctica () [Corola-journal/Journalistic/69258_a_70583]
-
-l împiedică totuși pe prozator a pune pe același plan arta cu "creația divină", aceasta devenind astfel "cea mai minunată taină": "Creînd oamenii vii, cu viață proprie, cu lume proprie, scriitorul se apropie de misterul eternității. Nu frumosul, o născocire omenească, interesează în artă, ci pulsația vieții". Creația artistică n-ar conta prin urmare sub specia esteticului, ci sub cea a simțămîntului de "viață" ce-l poate insufla. E un creaționism secund, rod al creaturii ce-l îmbată pe artist, cu
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
poate insufla. E un creaționism secund, rod al creaturii ce-l îmbată pe artist, cu o superbie pe care invocarea oarecum formală a "modestiei" n-o poate anula: "Precum nașterea, iubirea și moartea alcătuiesc enigmele cele mai legate de viața omenească, tot ele preocupă mai mult și pe scriitorul care încearcă să creeze viață". O analogie botanică întărește această "credință" derivată în produsul artei. Creația este "o verigă între trecut și viitor, își împlîntă adînc rădăcinile în pămînt ca să poată urca
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
fecundare la care participau staminele și pistilurile. Stadiu pe care nu-l depășisem nici acasă: pudoarea parentală nu făcea decât să întărească și mai mult tăcerea programei de învățământ. Prin urmare am crescut cu puține cunoștințe despre cum funcționează corpul omenesc; înțelegerea mea despre chestiunile sexuale prezenta dezechilibrul vioi al unui autodidact fără soră acasă, dintr-o școală exclusiv pentru băieți; și, cu toate că progresele academice rezonabile din perioada școlii și a universității le datorez propriului meu creier, nu aveam nici cea
Julian Barnes - Nimicul de temut by Mihai MOROIU () [Corola-journal/Journalistic/6937_a_8262]
-
ca în Vrancea să se producă într-un viitor nu prea îndepărtat (de ordinul anilor, dar nimeni nu poate spune cu exactitate când) un cutremur destul de puternic capabil să producă pagube materiale însemnate și să conducă la pierderi de vieți omenești”. Indiferent de ziua când va avea loc un cutremur mai mult sau mai puțin puternic, trebuie să ținem cont de niște sfaturi, pe care le puteți găsi pe site-ul oficial al Institutului Național de Fizică a Pământului. Printre acestea
Sunt cutremurele din Vrancea un motiv de îngrijorare? () [Corola-journal/Journalistic/81346_a_82671]
-
sofistică prin care teologii speră să justifice suferința aparent gratuită a inocenților. Inocenții suferă pentru că în realitate nu sînt deloc inocenți, ci păcătoși de moarte, atîta doar că păcatul lor nu a fost săvîrșit de ei, ci de prima pereche omenească. Așadar, fiecare are pe conștiință un păcat atavic de care, chiar dacă nu l-a făcut el, trebuie să dea socoteală în fața scaunului divin. Pentru orice minte critică, nuanța păcatului ancestral nu numai că nu atenuează infantilismul viziunii creștine, dar parcă
Tainele suferinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8136_a_9461]
-
care le implică actul de creație. Fixat, aparent, în bidimensionalitatea fizică și în coordonatele clasicizate ale spațiului picturii, în realitate Mitroi s-a adîncit în cea mai severă investigație a generozității și a limitelor limbajului, precum și în aceea a capacității omenești de a cunoaște atît lumea exterioară, cît și propria sa vocație de a colora afectiv și de a personaliza această lume. În același timp, pictura constituia pentru el și o formă de sancțiune morală, o modalitate sigură de a identifica
Singurătatea lui Florin Mitroi(II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8152_a_9477]
-
mai multă penetrație, cu atît își relaxează mecanismul de căpetenie care este constrîngerea în favoarea unei înțelegeri ample, a unei generozități care e proba libertății spiritului. Aidoma marelui său prieten care a fost N. Steinhardt, Al. Paleologu deschide granițele culturii înspre omenesc, nu se teme de invazia de enormă, fertilă vitalitate a acestuia, socotind-o "un factor de umanizare": "Cît despre oamenii de cultură care sunt trufași, inumani și insensibili la sentimentele umane primare, cum sunt mila, iubirea sau alte sentimente de
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
dell'arte, dedesubtul căruia se află alt spectacol baroc al "iluminațiilor", prin inserția unor fragmente dintr-o scriere autentică a lui Vencloviș. Reminiscențe păgâne apar în rituri ca măsurarea fericirii cu ajutorul cântarului din Pompei, îngroparea amintirilor prin transferul între sânge omenesc și seva cucutei. Memorabilă este interpretarea celor două tablouri Bunavestire ale lui Leonardo da Vinci și Tintoretto: opoziția planurilor, muzicalitatea din numele pictorilor. Milorad Paviș se amuză să construiască și o teorie a romanului ca bufet suedez din care cititorul
Palimpsest inițiatic by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7050_a_8375]
-
unic. Mentalitatea europeană, patronată de figura lui Goethe (într-un interviu din iulie 1997, Doinaș subscrie la poziția formulată de Karl Jaspers asupra "spiritului european": "în sensul viziunii lui Goethe: trăirea în egală măsură a contrariilor, setea de a epuiza omenescul (în sens faustic), eficiența în aprecierea și respectarea Celuilalt (adică a alterității, fie individuale, fie naționale), simțul științific al iscodirii lucrurilor, oscilația între trăirea intensă (mistică) a Creștinismului și negarea lui de pe poziția unei religii a Rațiunii"), în numele căruia se articula
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
oare? - ironie, o Wikipedie nemțească, în limba în care Bonciu ar trebui să fie, cît de cît, cunoscut, transcrie titlul sus-pomenit ca Lada cu nuci (!). Practic, gospodărește. Bine i-ar fi prins, poate, lui Bonciu, în singurătățile nebătute de pas omenesc, o pillatiană ladă de vie... Închinarea de pe pagina de titlu e-o confesiune de copil al nimănui: Nu am cui să'nchin această carte./ Tata-i mort la dreapta lui Adam,/ Mama mi-e aproape și departe,/ Neamuri și prieteni
Carne și vînt by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7073_a_8398]
-
lui N. Steinhardt și a exegeților săi anteriori. Scopul urmărit este precizat cu limpezime: "exorcizarea demonilor trecutului", nu "literaturizarea" unei experiențe dramatice 2. Urmând principiul lui Nicolaus Cusanus (coincidența opositorum), autorul reface întregul unei personalități solicitate de tot ceea ce este omenesc și divin în om, păstrând ca axă a existenței fundamentul sacru al libertății. De aceea formula gânditorului Sřren Kierkegaard ("Contrariul păcatului nu e virtutea, contrariul păcatului este libertatea") revine des în scrisul steinhardtian și e socotită emblematică pentru autorul Jurnalului
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]