1,499 matches
-
tocmai faptul de a fi al "obiectului" și, desigur, al "subiectului", acesta din urmă constituindu-l pe cel dintâi. Din astfel de tematizări decurg anumite preocupări metodologice strâns legate de convențiile ontologiei, cum sunt psihologia descriptiv-fenomenologică, fenomenologia descriptivă, fenomenologia constitutivă, ontologia critică (de sorginte neokantiană), ontologia fundamentală, hermeneutica etc. Din perspectivă filosofică, relația dintre subiect și obiect este tematizată: a) fie direct, ceea ce înseamnă că ea primește de la bun început o "interpretare", adică o contextualizare (epistemică, practică etc.), ipostaza astfel dobândită
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al "obiectului" și, desigur, al "subiectului", acesta din urmă constituindu-l pe cel dintâi. Din astfel de tematizări decurg anumite preocupări metodologice strâns legate de convențiile ontologiei, cum sunt psihologia descriptiv-fenomenologică, fenomenologia descriptivă, fenomenologia constitutivă, ontologia critică (de sorginte neokantiană), ontologia fundamentală, hermeneutica etc. Din perspectivă filosofică, relația dintre subiect și obiect este tematizată: a) fie direct, ceea ce înseamnă că ea primește de la bun început o "interpretare", adică o contextualizare (epistemică, practică etc.), ipostaza astfel dobândită constituind forma originară a relației
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de a rosti după logos-ul întreg, evitând, tocmai în măsura în care rostesc astfel, capcana ideologiei (a celei religioase, în primul rând), dar, filosofic vorbind, chiar unele excese tehnic-"fenomenologice". Pentru primul fapt, ar fi de amintit lucrările de logică și de ontologie ale lui Constantin Noica și cele "epistemologice" ale lui Lucian Blaga. Pentru cel de-al doilea fapt, lucrările antropologic-teologice ale lui Dumitru Stăniloae și ale lui André Scrima. Continuitatea de gând, firească în orizontul unei filosofii particulare, nu este, totuși
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
am spus); dar el poate, de asemenea, să fie în ton cu ceea ce tradiția impune, admirându-i monumentele de la mai mare sau mai mică distanță. Se află însă, în schițele acestui demers, și o constrângere esențială: nu poate fi evitată "ontologia originară", luarea în considerație a "ființei" filosofiei; dar nu poate fi ocolită nici originaritatea sa "filotică". Fiindcă tocmai prin acestea două originaritatea ontologică și cea filotică ale filosofiei -, readuse la "conținutul" care a motivat ivirea filosofiei, pot fi reconstruite liniile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ambelor instanțe, anume pe cele ale gândirii cu cele ale exprimării.25 Categoriile au însă, chiar în contexte aristotelice, o funcție prin ele însele sub unghi ontologic. Din acest motiv, tratatul despre Categorii apare mai degrabă ca o lucrare de ontologie, decât de logică; faptul acesta va fi mai bine descris în contextul reducției judicative a dictaturii judicativului, așa încât, aici nu vor fi semnalate decât unele aspecte necesare tematizării problemei formalizării (de-naturării) logos-ului și pregătirii "poziției" din care va fi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
stare de lucruri poate fi "semnificată" și prin simpla noțiune). Așadar, este firesc să fie angajată o perspectivă ontologică în discurs, deschizând astfel o cale pentru problema adecvării cuvântului la lucru, mai bine-zis, a cuvintelor legate la stările de lucruri. Ontologia aristotelică din Categorii este însoțită de o lingvistică, iar nu invers; astfel putem înțelege îndreptățirea scopului "logic" al întregului Organon, pe care și l-a propus Aristotel: "respingerile sofistice". Dar astfel putem înțelege un fapt cu mult mai important decât
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
identității orizonturilor tematice ale celor două serii de fapte. Lucrul și "obiectul" aparțin orizontului ontic; cuvântul și conceptul, celui lingvistic. Nu avem aici nici o dificultate de justificare, dată fiind, pe de o parte, formula "realistă" "naturalistă", mai bine zis a ontologiei fregeene, iar pe de altă parte, modelul de filosofie a limbajului pe care îl propune Frege, corespunzător unui veritabil "eveniment" cunoscut sub numele de "turnură lingvistică", eveniment încă cercetat, dată fiind importanța sa logică și filosofică, chiar și astăzi. Care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
identitatea, noncontradicția și terțul exclus. Dar am putea spune că însuși sistemul aristotelic al categoriilor își are fundamentul în acest enunț (S este P). Și, de asemenea, filosofia și știința de la Aristotel încoace; apoi, așa cum afirmam și ilustram mai sus, ontologia presocratică (în bună parte); și, desigur, ideologia din toate timpurile. Chiar teologia negativă, de la bun început refractară față de orice "formulă" a cunoștinței, doctrinele agnostice încifrate în "maxime" ale înțelepciunii, exprimările de natură simbolic-metaforică ce refuză sistematic intrarea în forme predicative
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
felul acesta, mizând și pe a doua diferență, ajungem însă la problema ontologică, poate chiar la vestita "diferență ontologică"; iar aceasta actualizează altă problemă, relativ la opera aristotelică, aceea a legăturii dintre logică (având în structura sa analitica și dialectica) și ontologie.65 Ce înțeles poartă la Aristotel ultima diferență (păstrând limbajul parmenidian, dintre ceea-ce-este și ceea-ce-nu-este)? Cu ea mai suntem în orizontul dictaturii judicativului, de vreme ce condiția strict formală a adevărului este depășită? Potrivit tradiției filosofice, ceea-ce-este (Binele, ființa ca ființă, Primul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logicii-organon și prin cele două modele de discurs, analitica și dialectica, i-a consacrat puterea și i-a construit "mijloacele" intervenției sale regulative și mai cu seamă constitutive în discursivitatea de orice tip. O meontologie ca o condiție a unei ontologii veritabile: acesta ar fi sensul unei reajustări a topos-ului discursivității, pornind de la ideea adevărului -corespondență, de la cea a corectitudinii, care o subordonează, formal (judicativ) pe cea dintâi, de la celelalte elemente ale spațiului judicativ, în "formă" și active deja în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
au valorificat sensuri ale acestui proiect, cu toate că Immanuel Kant nu vizează explicit o reconstrucție ontologică; în planul "criticii rațiunii pure" nu apare întocmai intenția unei reconstrucții filosofice care să își asume de la bun început, adică în mod originar, statutul de "ontologie". Există însă o mulțime de elemente ale construcției kantiene (concepte, idei, simple gânduri, argumente, aporii etc.) pe baza cărora poate fi deschis planul unei interpretări ontologice, fapt valorificat, de altminteri, așa cum am precizat mai sus, de unii interpreți. Mai departe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
valorifica și eu astfel de elemente. (Pornind de la ultima observație, capătă înțeles și diferența dintre, pe de o parte, perspectiva și orizontul unei construcții filosofice ca atare, ceea ce numim teorie filosofică, nevalorificată explicit de Kant în sensul originar al unei ontologii, prin proiectul său al criticii rațiunii pure, iar pe de altă parte, perspectiva și orizontul interpretării construcției filosofice, valorificate de unii dintre interpreții lui Kant în sensul originar al unei ontologii, pornind de la structura, funcțiile, actele subordonate criticii rațiunii pure
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nevalorificată explicit de Kant în sensul originar al unei ontologii, prin proiectul său al criticii rațiunii pure, iar pe de altă parte, perspectiva și orizontul interpretării construcției filosofice, valorificate de unii dintre interpreții lui Kant în sensul originar al unei ontologii, pornind de la structura, funcțiile, actele subordonate criticii rațiunii pure; diferența în cauză este semnificativă de pe poziția unei "hermeneutici filosofice", instrumentată însă, pentru a fi suficient întemeiată, cu ajutorul anumitor metode filosofice, cum sunt, de exemplu, metoda fenomenologică, metoda analitică, cea istoriologică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la el), cu toate că fenomenologia heideggeriană are multe alte deschideri poate chiar prea multe, dar nu suficient de adunate către o recondiționare non-judicativă a propriilor sale temeiuri. Partea desfășurată din proiectul heideggerian reprezintă, oricum, o analitică; sensul ei este acela de "ontologie fundamentală", adică, așa cum precizează autorul, de teorie asupra semnificației pre-ontologice a Dasein-ului; iar această semnificație constă în faptul că Dasein-ul este ființarea căreia îi este propriu un act de înțelegere a ființei; de aici decurge "preeminența sa ontică și ontologică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
temei De la bun început forma (metodologică a) scoaterii la iveală "pre-formează" (pre-deternimă, prejudecă) întrebarea despre temeiul tuturor lucrurilor. Întrebarea este esențială pentru "metafizică", iar pentru că temeiul se află în "diferență ontologică" față de ceea ce el întemeiază, ea este esențială și pentru "ontologie", așa cum acestea au fost croite la începuturile istorice ale filosofiei. Heidegger vizează, cel puțin indirect, însuși statutul istoric și tematic al acestor două discipline: pe al celei dintâi, în sensul de a-i gândi limitele istorice și posibilitatea de a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la iveală ..." devine un veritabil act-de- principiu, care conservă celelalte calități ale sale, semnalate mai devreme: formă, cale de reconstrucție filosofică, procedeu "analitic". Dar de ce este atât de semnificativ actul acestei scoateri la iveală a unui temei pentru proiectul unei ontologii fundamentale, pe care și-l propune filosoful german? Și de ce trebuie să fie atât de atent cu el interpretul care țintește dincolo de rolul lui de a susține demersul ontologic propriu-zis, interesat fiind de rostul unei "analitici", în genere? Și, în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cum se cunoaște, în număr de douăsprezece). Heidegger a încercat, precum se știe, o interpretare fenomenologică (așadar, "ontologică") a Criticii rațiunii pure, prin care construiește câteva argumente în favoarea ideii că în demersurile acestei lucrări ar trebui să sesizăm sensul unei "ontologii fundamentale" susținut de sensul de ființă limitată a Dasein-ului și de constitutivitatea sa temporală.170 Așa încât, conceptul diferenței ontologice se potrivește filosofiei kantiene luată prin această interpretare heideggeriană. Ultima observație este semnificativă în mod deosebit în contextul de față, căci
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofică în Ființă și timp, în Probleme fundamentale ale fenomenologiei, chiar în Scrisoare despre umanism (adică și în lucrări mai târzii) etc. Aceste fapte, care pot fi luate, cumva, drept probe în susținerea ideii despre așezarea după coordonate judicativ-constitutive a ontologiei heideggeriene a umanului, sunt dublate de îndoieli și uimiri, așa încât opusul acestei evaluări este plauzibil. De asemenea, înseși temeiurile pe care se ridică analitica existențială a Dasein-ului, adică ontologia umanului, atât cât ea a fost edificată, țin balanța în echilibru
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
drept probe în susținerea ideii despre așezarea după coordonate judicativ-constitutive a ontologiei heideggeriene a umanului, sunt dublate de îndoieli și uimiri, așa încât opusul acestei evaluări este plauzibil. De asemenea, înseși temeiurile pe care se ridică analitica existențială a Dasein-ului, adică ontologia umanului, atât cât ea a fost edificată, țin balanța în echilibru: unele trag spre judicativul constitutiv: e vorba îndeosebi de temeiuri strict formale, altele către orizontul non-judicativului: anume acelea care fac cu putință însăși constituirea structurii existențiale a Dasein-ului. Oricum
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sa prearistotelică. Pe de altă parte, Heidegger nu se poate rupe de condiționările istoric-spirituale, filosofice, proprii orizontului său cultural; este cuprins el însuși, cu acest orizont cultural, în gândurile sale care alcătuiesc, împreună cu câteva întrebări filosofice esențiale, reformulate de el, ontologia fundamentală, care are drept scop refacerea stării de deschidere a Dasein-ului, a adevărului ființei acestuia. Poate de aici vine și motivația de a păstra într-un anume echilibru sensurile judicativ-constitutive și pe cele non-judicative. Potrivit proiectului său, analitica existențială nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
existențiale, se poate ivi îndoiala privind valabilitatea în sine a ființei și a ființării, în măsura în care aceasta din urmă este ceva numai pe temeiul ființei, ea însăși "deschisă" de Dasein. Din această perspectivă, constituirea factică a Dasein-ului, ceea ce ar corespunde unei "ontologii" a acestuia, capătă rolul de analiză pregătitoare a ontologiei ca atare; tocmai de aceea ea este "ontologie fundamentală". Întoarcerea la analitica existențială, așa cum ea a fost desfășurată în Ființă și timp, a devenit deja calea firească de urmat pentru reconstituirea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a ființei și a ființării, în măsura în care aceasta din urmă este ceva numai pe temeiul ființei, ea însăși "deschisă" de Dasein. Din această perspectivă, constituirea factică a Dasein-ului, ceea ce ar corespunde unei "ontologii" a acestuia, capătă rolul de analiză pregătitoare a ontologiei ca atare; tocmai de aceea ea este "ontologie fundamentală". Întoarcerea la analitica existențială, așa cum ea a fost desfășurată în Ființă și timp, a devenit deja calea firească de urmat pentru reconstituirea principiului fenomenologic al analiticii existențiale, anume adevărul. Enunțul (Aussage
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
urmă este ceva numai pe temeiul ființei, ea însăși "deschisă" de Dasein. Din această perspectivă, constituirea factică a Dasein-ului, ceea ce ar corespunde unei "ontologii" a acestuia, capătă rolul de analiză pregătitoare a ontologiei ca atare; tocmai de aceea ea este "ontologie fundamentală". Întoarcerea la analitica existențială, așa cum ea a fost desfășurată în Ființă și timp, a devenit deja calea firească de urmat pentru reconstituirea principiului fenomenologic al analiticii existențiale, anume adevărul. Enunțul (Aussage), adică judecata, nu prezintă o semnificație directă pentru
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fundamentală". Întoarcerea la analitica existențială, așa cum ea a fost desfășurată în Ființă și timp, a devenit deja calea firească de urmat pentru reconstituirea principiului fenomenologic al analiticii existențiale, anume adevărul. Enunțul (Aussage), adică judecata, nu prezintă o semnificație directă pentru ontologia fundamentală, decât în măsura în care este legat de un element al structurii Dasein-ului. În Ființă și timp, enunțul este formă de punere în evidență ca explicitare a unei înțelegeri (punere în evidență, predicație și comunicare, detaliază Heidegger); toate acestea, desigur, proprii Dasein-ului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fundamentale ale fenomenologiei"175, pe lângă intenționalitate se-nțelege, și prin forma sa ca intuiție categorială (în sens fenomenologic) operează în tot acest scenariu și originaritatea a priori-ului. Originar pare a fi Dasein-ul; cel puțin pentru o analitică existențială ca ontologie fundamentală. Dar dacă aceasta din urmă oferă doar propedeutica ontologiei în toată puterea cuvântului, atunci trebuie găsit altceva decât Dasein-ul în poziția celui a priori în mod originar. Și nu poate fi astfel decât ființa. Numai că aceasta apare încă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]