2,457 matches
-
Festinger, 1954, pp. 121-122). Un prim studiu privind grupul de referință este realizat de Goodman (1974) asupra unui lot de 214 manageri din aceeași organizație, prin aplicarea unei metode combinate de culegere a datelor (interviu și chestionar). Goodman utilizează în operaționalizarea grupului de referință, trei dimensiuni: altul, sinele și sistemul. Altul poate fi o persoană din aceeași organizație aflat pe un post similar (altul intern) sau vecini, prieteni ori membrii ai asociațiilor profesionale (altul extern). Sinele sau auto-referentul este Persoana (în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
nerelevante, contrar postulatelor modelului; 4. teoria nu face diferența între alegerile realizate în condiții de certitudine, incertitudine și risc; 5 . conceptul de instrumentalitate este ambiguu și inconsistent; 6. valența rezultatelor nu este întotdeauna aditivă, iar acest fapt generează dificultăți de operaționalizare: cum adună un angajat valența unei prime (bonus financiar) cu valența mândriei că a îndeplinit o sarcină dificilă. Vroom în prefața la ediția republicată a lucrării Work Motivation critică numărul mare de studii întemeiate pe teoria expectanței despre a căror
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
muncă a staff-ului managerial o aplicație practică În acest capitol sunt prezentate prestațiile profesionale de evaluare a motivației în muncă pe care le-am coordonat în perioada 2002-2008. Aceste prestații contractuale s-au întemeiat pe un model propriu de operaționalizare a conceptului de motivație. În primul subcapitol este prezentată metodologia de măsurare a motivației, așa cum este ilustrată de literatura de specialitate. Cel de-al doilea subcapitol cuprinde modelul operațional pentru evaluarea motivație muncii. Prezentarea aplicației practice se centrează pe metodologia
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de evaluare a motivației angajaților. Acest demers de evaluare marchează de regulă debutul oricărui program de motivare care se întemeiază pe supoziția existenței unei diversități a nevoilor umane și a unui mediu organizațional care acționează asupra lor. Modelul propriu de operaționalizare a conceptului de motivație a muncii este prezentat în figura 11. Acesta furnizează un cadru conceptual pentru evaluarea motivației angajaților și a fost utilizat în ultimii cinci ani pentru măsurarea motivației staff-urilor manageriale din șase organizații brașovene. Schema de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a conceptului de motivație a muncii este prezentat în figura 11. Acesta furnizează un cadru conceptual pentru evaluarea motivației angajaților și a fost utilizat în ultimii cinci ani pentru măsurarea motivației staff-urilor manageriale din șase organizații brașovene. Schema de operaționalizare integrează patru teorii ale motivației, dintre care trei centrate pe nevoi (teoria ierarhiei nevoilor, teoria motivație-igienă, teoria nevoii de realizare) și o teorie de proces (teoria echității). Teoria ierarhiei nevoilor și teoria motivație-igienă sunt integrate sub forma unui model combinat
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
asupra relației cu organizația: relație de schimb echitabil sau inechitabil (inechitate pozitivă prin supra-recompensare sau inechitate negativă, prin subrecompensare). În subcapitolul aferent metodologiei de evaluare a motivației managerilor brașoveni este prezentat detaliat fiecare model teoretic. Fig. 11. Un model de operaționalizare pentru evaluarea motivației munci 6.3. Prezentarea aplicației practice. Resursa umană evaluată În perioada 2002-2008 în cadrul unor prestații profesionale contractuale, coordonate de Gheorghe Onuț, conferențiar la Catedra de Sociologie Filosofie a Universității Transilvania din Brașov, au fost realizate proiecte de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
6.4. Metodologia de evaluare a motivației în muncă Pentru a cumula resursele oferite de mai multe teorii ale motivației și a depăși limite modelelor întemeiate pe nevoi, am optat pentru o abordare multi-teoretică. Am utilizat o schemă proprie de operaționalizare a motivației, fiind instrumentate următoarele modele teoretice: modelul combinat Maslow-Herzberg, modelul C. Alderfer, modelul D. McClelland și modelul J.S. Adams. Având în vedere obiectivele procesului de evaluare a motivației în muncă a staff-ului managerial din organizațiile brașovene, dar și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
intervenție a organizațiilor, blocându-le la nivelul investițiilor financiare. Dacă doresc să activeze nevoile superioare, să determine motivația intrinsecă, managerii trebuie mai întâi să investească în factorii extrinseci: condiții fizice, recompense, echipamente de lucru etc. Limitele metodologice au rezultat din operaționalizarea conceptelor și din tehnicile de culegere a datelor. Interviul individual semi-structurat, face to face a pus respondentul în fața unui set prestabilit de itemi față de care acesta și-a exprimat satisfacția/insatisfacția. Realitatea a fost predefinită de către cercetător, iar subiectul a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
reguli, modalități sistematice de cunoaștere și de transformare a realității obiective. -Tehnicile pot fi definite ca ansambluri de reguli și procedee utilizate pentru o acțiune eficientă. -Instrumentele sunt unelte (materiale) utilizate pentru cunoașterea științifică a fenomenelor. Instrumentele sunt folosite pentru operaționalizarea tehnicilor, a căror înlănțuire conduce la utilizarea unei metode de investigare. Tehnicile, metodele și instrumentele de monitorizare a politicilor macroeconomice nu sunt caracterizate de o funcționalitate evidentă în România. Deși la nivel teoretic există astfel de instrumente, care au început
Tehnici, metode, instrumente de monitorizare a politicilor macroeconomice pentru determinarea impactului asupra economiei reale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Tudor Ciumara, Dan Ion Gherguţ () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2356]
-
învățare și implicării acestuia în interacțiuni dirijate cu mediul înconjurător"14. Ideea constă în analiza interactivă a informației, interacțiunea directă cu obiectele și fenomenele studiate, posibilități de studiu și experimentare practică. Transformarea unui demers pedagogic tradițional într-unul centrat pe operaționalizarea resurselor reprezintă o provocare și o necesitate pentru viitorul educației din România și Europa, aspect analizat cu ocazia desfașurării în 2006 a Conferinței Eurostat EU Adult Education Survey. Strategia de dezvoltare a sistemelor de educație și de formare în Uniunea Europeană
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de lucru; 3. raporturi expresiv compoziționale, urmare a disponibilităților afective, a imaginației și a creativității artistice, a capacității de receptare și interpretare a mesajului vizual-artistic. Dimensiunile identifică trei direcții principale de analiză a imaginii plastice: tehnică, expresivitate, limbaj plastic.. INDICATORI Operaționalizarea conceptului și a dimensiunilor s-a realizat prin stabilirea unui număr de cinci indicatori relevanți în acest stadiu al cercetării. Indicatorii au fost elaborați în raport de competențele specifice activităților artistice-plastice, unitatea de învățare, obiective de referință, conținuturi și metodologia
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
expresivitate; V 5 grad de finalizare. Scorul final al variabilei dependente va fi calculat ca medie între scorurile celor cinci itemi prezentați mai sus. Orice proces de măsurare trebuie să se concretizeze într-o expresie numerică. Toți indicatorii aleși în cadrul operaționalizării conceptului trebuie să poată fie exprimați numeric; în cazul de față prin acordarea unei note de la 1 la 10 pentru fiecare indicator în parte, la fiecare elev. Odată măsurați indicatorii, putem să construim o bază de date și să calculăm
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
plastic pe următoarele componente: elemente de limbaj plastic; mijloacelor de expresie; ritm compozițional, originalitate, expresivitate. secvențialitatea distribuției orelor, împărțirea timpului de învățare în funcție de ritmul elevului și spațiul alocat activității. Obiectivele de referință specifice temei plastice (regăsite în Programa școlară), precum și operaționalizarea acestora pot fi reprezentate grafic: Obiective de referință ale temei plastice Compoziția decorativă Exemple de activități operaționalizarea obiectivelor 1. realizarea unei dominante cromatice compoziții aplicative decorative prin folosirea culorilor calde sau reci compoziții decorative, folosind griurile rezultate din cele trei
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
orelor, împărțirea timpului de învățare în funcție de ritmul elevului și spațiul alocat activității. Obiectivele de referință specifice temei plastice (regăsite în Programa școlară), precum și operaționalizarea acestora pot fi reprezentate grafic: Obiective de referință ale temei plastice Compoziția decorativă Exemple de activități operaționalizarea obiectivelor 1. realizarea unei dominante cromatice compoziții aplicative decorative prin folosirea culorilor calde sau reci compoziții decorative, folosind griurile rezultate din cele trei perechi de culori complementare și griurile valorice 2. obținerea suprafeței picturale prin suprapunere grafică compoziție decorativă realizată
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
tipuri de analiză statistică: a) teste de semnificație pentru diferențe între medii; b) metoda regresiei multiple. Toate planșele au fost evaluate în mod independent de către o comisie formată din 3 profesori, pe baza celor 5 criterii de apreciere descrise la operaționalizarea variabilelor. Numărul de elevi a fost distribuit după cum urmează: grupa "ID" (înainte și după) 28 elevi; grupa "Clasa" (de control) 30 elevi; grupa "Muzeu" (de experiment) 30 elevi. Întrucît grupa de elevi "ID" a creat două lucrări (una la clasă
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
stresului traumatic secundar vizează tocmai afectarea acestei calități prin reacții de evitare și dezangajare. Recunoașterea acestui paradox este parte din soluție, indicând pe de o parte, o caracteristică necesară identificării grupurilor de risc și pe de altă parte, necesitatea unei operaționalizări mai adaptate a conceptului de empatie clinică. Ultimele două capitole ale acestei cărți particularizează problematica stresului traumatic secundar la contextul medical românesc. Tranziția prelungită în care se situează sistemul medical autohton și specificul socio-cultural în care se plasează, determină fără
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de stres traumatic secundar. Lucrarea de față încearcă să propună soluții pentru această dilemă constituindu-se ea însăși ca parte a soluției prin informarea adecvată asupra acestei tulburări. Capitolul 1 Trauma psihică Trauma secundară reprezintă o delimitare relativ nouă în operaționalizarea conceptului originar. De-a lungul timpului simptomele sindromului posttraumatic au fost descrise în literatură, asociate tratamentului chirurgical, încadrate sub diferite nume. Prin acest capitol ne-am propus să ilustrăm caracteristica dinamică a conceptului de traumă psihică, amintind etapele esențiale din
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
nicicând contestată. Este instrumentul principal în construitea unei relații de încredere autentice și durabile care să garanteze aderarea pacientului la tratament, încrederea lui în reușita demersului întreprins și continuarea vizitelor la specialist cu frecvența necesară. Una dintre cele mai discutate operaționalizări ale empatiei, îi atribuie trei dimensiuni: • contagiune emoțională: se referă la capacitatea de a împărtăși suferința unei alte persoane. De a trăi alaturi de cel îndurerat sentimente de tristețe asemănătoare; • grija empatică: arată preocuparea pentru starea celuilalt, îngrijorarea pentru cum
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
garantarea unor reacții umane, firești, dincolo de funcția de medic. Reacțiile omenești se asociază cu tratarea pacientului ca om nu doar ca pacient; • empatia: a înțelege ceea ce spune pacientul și a-i face cunoscută această înțelegere. 5.3. Empatia în cadrul clinic Operaționalizarea conceptului Poziția cadrelor medicale este uneori paradoxală. Pentru a putea stabili obiectiv un diagnostic și un plan de tratament, medicii trebuie să fie detașați, neimplicați emoțional. Pe de altă parte, așa cum am arătat în cele de mai sus, o relație
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
tratament, medicii trebuie să fie detașați, neimplicați emoțional. Pe de altă parte, așa cum am arătat în cele de mai sus, o relație terapeutică eficientă are nevoie de latura afectivă și de înțelegere empatică din partea medicului. Una dintre cele mai discutate operaționalizări ale empatiei, îi atribuie trei dimensiuni: • contagiune emoțională: se referă la capacitatea de a împărtăși suferința unei alte persoane. De a trăi alături de cel îndurerat sentimente de tristețe asemănătoare; • grija empatică: arată preocuparea pentru starea celuilalt, îngrijorarea pentru cum va
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
medic-pacient. Soluția propusă prin acest studiu a fost empatia operaționalizată ca abilitatea și disponibilitatea de a înțelege reacțiile afective ale celeilalte persoane, de a privi situația din perspectiva celuilalt și de a comunica această înțelegere (Hojat et al., 2002). Această operaționalizare se centrează asupra laturii cognitive din definițiile tradiționale ale conceptului, considerând latura afectivă nepotrivită și periculoasă în contextul clinic medical. Infirmarea celei de-a doua ipoteze, susține ideea că nu există o legătură între empatia clinică definită în acest fel
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
empatia clinică operaționalizată în acest fel nu se asociază semnificativ cu stresul traumatic secundar și simptomele intruzive sau de evitare, păstrând interacțiunea optimă între medic și pacient. 8.2. Delimitarea compasiunii pentru rezolvarea paradoxului clinic Empatia clinică a separat prin operaționalizarea specifică latura cognitivă, ce se referă la înțelegerea celuilalt, de latura afectivă ce presupune contagiunea emoțională. Latura afectivă ar fi mai potrivită conceptului de compasiune după cum susțineau Hojat et al. (2002). Când vorbește despre empatia care face medicii mai performanți
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
pentru satisfacția sa și pentru o evoluție clinică mai bună. Pe de altă parte, empatia este unul dintre factorii principali care vulnerabilizează individul în fața stresului traumatic secundar. În aceste condiții, una dintre soluțiile propuse de literatura de specialitate este o operaționalizare diferită a termenului de empatie clinică, prin care contagiunea emoțională și implicarea afectivă să fie separate de empatie și definite ca parte a conceptului de compasiune. Rezultatele studiului au confirmat această variantă. Nu există o legătură semnificativă între empatie clinică
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
ajuta semenii sunt mai vulnerabili la suferința celorlalți decât colegii lor mai pragmatici. În lumina acestor rezultate, studiul următor și-a propus să încerce găsirea unei soluții pentru acest paradox. Una dintre soluțiile propuse de literatura de specialitate este o operaționalizare diferită a termenului de empatie clinică, prin care contagiunea emoțională și implicarea afectivă să fie separate de empatie și definite ca parte a conceptului de compasiune. Rezultatele studiului au confirmat această variantă. Nu există o legătură semnificativă între empatie clinică
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
sportului, este instrument cu multiple funcții și aplicații în realizarea procesului de instruire. Funcția principală a exercițiului fizic prin repetare este formarea deprinderilor motrice evitînd automatizarea apărută din insuficienta conștientizare. Este necesar să se treacă în aplicarea exercițiilor fizice la operaționalizarea acestora, pentru orientarea atenției asupra unor laturi mult mai fine (deprinderea formată neputînd fi o finalitate în instruire). Prin asocierea informațiilor subiecții sînt obligați să meargă pe căi variate pentru atingerea scopurilor propuse, exersarea deprinderilor în situații variate nu este
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]