1,193 matches
-
încă de la nașterea raportului juridic are posibilitatea de a pretinde subiectului pasiv, debitorul (individualizat și el), să facă sau să nu facă ceva. Fac parte din această categorie drepturile de creanță. Drepturile subiective civile relative se caracterizează prin următoarele trăsături: opozabilitate "inter partes"; prescriptibilitate, caracterul determinat al ambelor subiecte (activ și pasiv). Drepturile subiective civile relative sunt opozabile numai subiectului pasiv, determinat, a cărui datorie poate consta într-o acțiune (a da, a face), ori într-o inacțiune (a nu face
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
al dreptului de ipotecă) și numai dacă mai rămâne ceva vor fi satisfăcuți simplii creditori chirografari ai debitorului urmărit 67. Dacă vin în concurs, însă, titulari ai mai multor drepturi reale, aceștia trebuie să îndeplinească cerințele legale pentru a asigura opozabilitatea față de toată lumea a acestor drepturi. Va avea prioritate titularul care a îndeplinit primul cerințele de opozabilitate sau titularul cu rang superior față de cel cu rang inferior. * Ca număr, drepturile reale sunt de regulă limitate 68, fiind prevăzute de lege, fără ca
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
ai debitorului urmărit 67. Dacă vin în concurs, însă, titulari ai mai multor drepturi reale, aceștia trebuie să îndeplinească cerințele legale pentru a asigura opozabilitatea față de toată lumea a acestor drepturi. Va avea prioritate titularul care a îndeplinit primul cerințele de opozabilitate sau titularul cu rang superior față de cel cu rang inferior. * Ca număr, drepturile reale sunt de regulă limitate 68, fiind prevăzute de lege, fără ca părțile să poată crea prin voința lor drepturi reale noi (prin combinarea drepturilor reale existente)69
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
următoarele trăsături: * Dreptul de creanță presupune existența unui subiect activ (creditorul), determinat încă de la nașterea raportului juridic și a unui subiect pasiv (debitorul) individualizat și el, care are obligația să execute prestația pretinsă de creditor. * În cazul dreptului de creanță opozabilitatea are loc numai față de subiectul pasiv a cărui îndatorire poate consta într-o acțiune pozitivă (a face), ori într-o inacțiune, adică de a nu face ceva din cele ce, în lipsa obligației, subiectul pasiv ar fi putut să facă. La
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
real și cel de creanță se aseamănă doar prin natura patrimonială a acestora și prin faptul că au cunoscuți titularii lor, ca subiecte active. Sub multe alte aspecte însă, cele două categorii de drepturi se deosebesc până la opoziție. Sub aspectul opozabilității, dreptul real produce efecte "erga omnes", pe când dreptul de creanță produce efecte "inter partes", ambele subiecte fiind determinate chiar din momentul nașterii raportului juridic. Sub aspectul conținutului obligației corelative, în cazul dreptului real obligația ce revine subiectului pasiv este generală
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
2. Clasificarea obligațiilor civile Obligațiile civile pot fi clasificate pe baza unor criterii variate, dintre care reținem, ca fiind cele mai importante: 1. criteriul izvorului care a generat obligația; 2. criteriul obiectului obligației; 3. criteriul sancțiunii obligației civile; 4. criteriul opozabilității obligației civile. 1. După criteriul izvorului care a generat obligația (altfel spus, după faptul juridic generator de obligații), distingem: a) obligații juridice născute din acte juridice civile, definite ca acțiuni omenești săvârșite cu intenția de a produce efecte juridice; b
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
În lumina reglementărilor menționate se poate constata că "dreptul subiectiv care până la împlinirea termenului de prescripție era ocrotit printr-o cale ofensivă a acțiunii în justiție, rămâne ocrotit pe calea defensivă a excepției refuzului restituirii plății voluntare"132. 4. După opozabilitatea lor (altfel spus, după aria persoanelor cărora le sunt opozabile), obligațiile juridice civile pot fi grupate în: obligații obișnuite, obligații reale și obligații opozabile terților. Obligațiile obișnuite alcătuiesc regula și lor le sunt proprii, sub aspectul opozabilității toate regulile care
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
132. 4. După opozabilitatea lor (altfel spus, după aria persoanelor cărora le sunt opozabile), obligațiile juridice civile pot fi grupate în: obligații obișnuite, obligații reale și obligații opozabile terților. Obligațiile obișnuite alcătuiesc regula și lor le sunt proprii, sub aspectul opozabilității toate regulile care cârmuiesc drepturile relative. Obligațiile reale apar ca un accesoriu al unui drept real. Ele decurg din stăpânirea unui bun și obligă la îndeplinirea unor îndatoriri în legătură cu acel bun. Obligația se transmite oricărui deținător al bunului și încetează
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
bunurile menționate mobile prin anticipație, deoarece cumpărătorul a avut în vedere însușirile lor viitoare de bunuri mobile. Față de terțele persoane, bunurile la care ne referim sunt bunuri mobile, nu prin anticipație, ci prin separarea lor efectivă de fond. Așa fiind, opozabilitatea față de terți este operantă numai după desprinderea efectivă de fond (de imobilul din care provin bunurile prin anticipație). Noul Cod civil aduce unele elemente de noutate în privința mobilelor prin anticipație. Opozabilitatea față de terți, anterior operațiunii fizice de desprindere, se poate
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
ci prin separarea lor efectivă de fond. Așa fiind, opozabilitatea față de terți este operantă numai după desprinderea efectivă de fond (de imobilul din care provin bunurile prin anticipație). Noul Cod civil aduce unele elemente de noutate în privința mobilelor prin anticipație. Opozabilitatea față de terți, anterior operațiunii fizice de desprindere, se poate realiza prin notarea în cartea funciară a actului juridic. Mobilele prin determinarea legii sunt prevăzute de art. 474 din Codul civil de la 1864 și ele vizează unele drepturi mobiliare considerate mobile
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
voinței. Ele privesc manifestarea de voință cerută pentru valabilitatea actului, cum ar fi formă solemnă ad validitatem; manifestarea de voință concretizată în instrumente de probațiune ad probationem și îndeplinirea unor formalități când se întocmesc acte juridice ce privesc terți, pentru opozabilitatea față de aceștia; b. După criteriul obligativității lor distingem:condiții esențiale și condiții neesențiale. * condițiile esențiale sunt cele a căror îndeplinire este obligatorie (cum sunt condițiile de fond sau de formă cerute ca o condiție ad validitatem); * condiții neesențiale 202 numite
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
lege; consecințele diferite la care ne-am referit mai sus se pot materializa astfel: lipsa condițiilor de fond (esențiale, de valabilitate) se sancționează, în principiu, cu nulitatea absolută a actului juridic; pe când neîndeplinirea celorlalte condiții (de probă, de eficacitate, de opozabilitate) nu are drept consecință anularea actului juridic civil, ci doar imposibilitatea dovedirii actului sau inopozabilitatea față de terți, ori lipsirea de efecte a actului juridic civil. III.2.3.2. Condiții de fond Pentru validitatea unui act juridic civil, legiuitorul a
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
manifestarea de voință nu trebuie să îmbrace o formă specială. În sens larg (lato sensu), forma actului juridic civil vizează: * forma cerută pentru însăși valabilitatea actului (forma ad validitatem); * forma cerută pentru probarea actului (forma ad probationem); * forma cerută pentru opozabilitatea actului față de alte persoane terți. III.2.3.3.2. Clasificare a. Principala clasificare a condițiilor de formă se face în funcție de consecințele juridice ale nerespectării lor și cuprinde: 1. forma cerută pentru valabilitatea actului juridic civil, care se mai numește
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
nerespectarea acesteia atrăgând nulitatea absolută a actului (negotium); 2. forma cerută pentru probarea actului juridic civil, definită ca formă "ad probationem". Nerespectarea ei nu atrage nevalabilitatea actului (negotium), ci imposibilitatea dovedirii cu alt mijloc de probă; 3. forma cerută pentru opozabilitatea față de terți, a cărei nerespectare se sancționează cu inopozabilitatea actului, ceea ce înseamnă că terța persoană este în drept să ignore, să facă abstracție de actul juridic (negotium) care trebuie adus la cunoștința altor persoane prin îndeplinirea formalității impuse de lege
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
De asemenea, în temeiul art. 1884 din noul Cod civil al. 1, "Contractul de societate se încheie în formă scrisă". Dacă prin lege nu se prevede altfel, forma scrisă este necesară numai pentru dovada contractului. 3. Forma legală cerută pentru opozabilitatea față de terți Forma cerută pentru opozabilitate față de terți se referă la acele formalități care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil și persoanelor care n-au participat la încheierea lui, în scopul ocrotirii drepturilor ori intereselor lor
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
din noul Cod civil al. 1, "Contractul de societate se încheie în formă scrisă". Dacă prin lege nu se prevede altfel, forma scrisă este necesară numai pentru dovada contractului. 3. Forma legală cerută pentru opozabilitatea față de terți Forma cerută pentru opozabilitate față de terți se referă la acele formalități care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil și persoanelor care n-au participat la încheierea lui, în scopul ocrotirii drepturilor ori intereselor lor. Justificarea acestei cerințe de formă a
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
participat la încheierea lui, în scopul ocrotirii drepturilor ori intereselor lor. Justificarea acestei cerințe de formă a actului juridic, se găsește în ideea de protecție a terților, iar sancțiunea nerespectării, constă în inopozabilitatea actului juridic. Aplicații ale formei cerute pentru opozabilitate față de terți sunt întâlnite în următoarele cazuri: publicitate imobiliară, prin sistemul cărților funciare 267; publicitatea constituirii gajului, art. 1686 din Codul civil de la 1864; notificarea cesiunii de creanță art. 1393 din Codul civil de la 1864268; darea de dată certă înscrisului
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de obiectul raportului juridic și de reglementările speciale în această materie. Dintre modalitățile specifice prin care se realizează publicitatea amintim: Cartea funciară, Arhiva electronică de garanții reale mobiliare, Registul comerțului și alte forme prevăzute de lege. Ca efecte, publicitatea asigură opozabilitatea dreptului, actului, faptului precum și a oricărui alt raport juridic supus publicității și dacă legea prevede în mod expres, condiționează constituirea sau efectele lor juridice. Articolul 22 alineatul 1 din noul Cod civil, mai adaugă că: Dacă formalitatea de publicitate nu
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
excepție de la principiul relativității, întrucât dreptul terțului de a invoca actul public, ori dreptul de a opta între actul public și cel secret, izvorăște din lege și nu din convenția părților creatoare de simulație. În lumina reglementărilor noului Cod civil, opozabilitatea efectelor actului secret are loc doar între părțile contractante (art. 1289 al. 1). În mod excepțional, actul ascuns va produce efecte și asupra succesorilor universali și cu titlul universal, dar numai atunci când natura actului o permite ori când părțile au
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
voință a fost sau nu afectată de vreo cauză de nulitate absolută sau relativă 421. Pot fi, de asemenea, combătute prin orice mijloace de probă, constatările agentului instrumentator făcute în scris, care exced atribuțiilor sale422. Codul civil de la 1864 consacra opozabilitatea "erga omnes" a celor constatate prin înscrisul autentic. În acest sens, art. 1173 al. 1 din codul menționat, prevedea că: "Actul autentic are deplină credință în privința oricărei alte persoane despre dispozițiile și convențiile pe care le constată". Dispoziția de mai
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
prevedea că: "Actul autentic are deplină credință în privința oricărei alte persoane despre dispozițiile și convențiile pe care le constată". Dispoziția de mai sus trebuie corelată și cu al. 1 al art. 1174 din Codul civil de la 1864423, ceea ce înseamnă că opozabilitatea actului față de terți privește drepturile și obligațiile reciproce ale părților contractante, considerate ca fapte a căror existență nu poate fi ignorată de terți 424. Puterea doveditoare a înscrisului autentic, formează obiect de reglementare și în noul Cod de procedură civilă
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
necesară doar în următoarele situații: a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un imobil; b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă; c)societatea pe acțiuni se constituie prin subscripție publică. Pentru opozabilitatea față de terți actul sub semnătură privată trebuie să aibă dată certă.. Actul constitutiv dobândește dată certă fie prin efectuarea acestei formalități de către notarul public, fie prin certificarea lui de către avocat, fie prin depunerea la Oficiul registrului comerțului. Potrivit art. 1884
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
oficiale a comercianților, cu caracter profesional a fost instituit încă din anul 1931 registrul comerțului. Registrul comerțului este, în accepțiunea Directivei 68/151/CEE (denumită și "directiva publicității"), o sursă și un mijloc de informație, o modalitate de asigurarea a opozabilității față de terți a unor acte și fapte cu privire la comercianți și la activitatea acestora dar și un mijloc de reclamă. Registrul comerțului reprezintă instrumentul publicității legale și profesionale a comerciantului și a activității sale103. După aceeași procedură are loc orice înregistrare
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Instanța poate să solicite orice lămuriri și dovezi părții sau informații scrise autorităților competente. Hotărârea pronunțată în soluționarea plângerii este executorie și este supusă numai recursului. 2.2. Publicitatea constituirii societății comerciale Prin efectuarea înregistrărilor în registrul comerțului se asigură opozabilitatea actelor înregistrate față de terți afară de cazul în care legea prevede condiția cumulativă a publicării în Monitorul oficial. Este și cazul înmatriculării societății. Odată cu efectuarea înmatriculării, un extras al încheierii judecătorului-delegat se comunică din oficiu Monitorului Oficial. Constituirea societății este adusă
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
produce efecte față de toți acționarii; ea poate fi pusă în executare de îndată însă, pentru a fi opozabilă terților, este necesară îndeplinirea formalităților de publicitate. Dacă înainte de publicare unii terți au luat cunoștință de hotărâre prin alte mijloace, pentru ei opozabilitatea se realizează din acel moment, în temeiul art. 55 din L.S.C. I.3.4. Hotărârile adunării generale I.3.4.1.Obligativitatea hotărârilor Potrivit art. 132 din L.S.C. hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii și ale actului constitutiv
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]