1,225 matches
-
se strecoare și critici exagerate ("am organizat un învățămînt public inutil marii majorități a poporului".) (36 a, p. 33). Viața satului, constituind o realitate de sine stătătoare față de viața orașului, iar țăranul avînd "o altă spiritualitate și alte interese" decît "orășeanul", învățămîntul trebuia organizat în mod diferențiat la sat față de oraș; școala satului avea și alt obiectiv: pregătirea fiilor de săteni pentru viața de sat. Deosebirea dintre copilul de sat și cel de oraș nu consta în grade diferite de inteligență
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
oameni de cultură amintiți anterior, lumea satului înțeleasă ca o comunitate umană omogenă constituia garanția păstrării specificului național, a unui progres realizat doar printr-o evoluție lentă. Dată fiind deosebirea dintre sat și oraș, dintre psihologia săteanului și cea a orășeanului (fie adult, fie copil), firesc este considera el ca școala să țină seama de ele, să nu dea copilului din sat același conținut ca și celui din oraș și să nu-i propună aceleași perspective. Chiar dacă în acea vreme exista
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și pe care inventatorii parcurilor tematice contemporane le-au folosit ca sursă de inspirație. Unul dintre primele spații destinate distracției a fost agora în Grecia antică, o zonă delimitată din oraș care funcționa ca piață și loc de adunare pentru orășeni și străini. În agora se întâlneau diferite culturi, nu numai pentru schimb de produse, dar și pentru a schimba ultimele vești ori pentru o întâlnire culturală între diferite tradiții și obiceiuri. Oamenilor li se permitea astfel ca pentru o vreme
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
călătorie și călăuza drumeților de la oraș, Ion Onișor. O altă trăsătură distinctivă a ope rei epice este predominanța narațiunii. Acest mod de expunere este dominant în frag mentul reprodus, în care se relatează călătoria la munte a unui grup de orășeni și popasul lor în casa lui Onișor. La nivel discursiv, narațiunea este susținută prin frecvența mare a verbelor (mai ales la imperfectul indicativului, semnal al narativității) și a adverbelor. 9. Enunțurile care încheie fragmentul alcătuiesc o secvență sintetică, structurată ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ordin educațional a constituit una din prioritățile ce au stat la baza constituirii muzeului, și acest demers poate fi sesizat în cuvîntarea rostită de D. Gusti cu prilejul deschiderii muzeului: "Cît de multe lucruri nu ar putea învăța de acolo orășenii din toate profesiunile, elevii din toate școlile, ori străinii care ne vizitează spre a ne cunoaște și care ar avea prilejul să vadă laolaltă, sistematizate toate datele necesare pentru înțelegerea satului românesc". În fața valului de schimbări, sistematizarea localităților, mutații profunde
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și totuși, nici acolo vecinii nu erau mereu aceiași, incredibila mobilitate profesională și rezidențială a americanilor, chiar la vârsta a treia, ca și intruziunile unor străini ca noi, amenințau continuu construcția „comunitară”. Nu poți opri devenirea: în zilele noastre, puțini orășeni se „scaldă” de două ori în aceeași comunitate. La prăvălia din colț nu te mai cunoaște nimeni (și vânzătorul se schimbă des), deși în America ești întâmpinat, pe lângă zâmbet, cu atât de elocventul How are you today? - ca și cum nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în textele oficiale a sintagmei „industria grea, cu pivotul ei, industria constructoare de mașini” crește vertiginos. Ceaușescu vrea muncitori în fabrici și uzine, dar nu recrutați dintre țărani veniți la oraș, ca în anii ’50 și ’60, ci dintre tinerii orășeni care nu reușesc la facultate. Astfel, sarcina propagandistică a filmelor de actualitate ale deceniului devine nu doar liniștirea celor care ratează intrarea în învățământul superior, dar și prezentarea acestei ratări ca singura cale spre viața adevărată, în uzină sau pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
faza de biografie intelectuală tributară doctrinei materialismului dialectic - după ce trecuse mai înainte prin cea a naționalismului critic interbelic și mai apoi prin cea a naționalismului fanatic exprimat în crezul legionar - arată că ridicarea unei noi pături sociale de români transilvăneni orășeni alcătuită din boieri, boiernași, producători, meșteșugari și târgoveți a condus la disatisfacția generală față de slavona liturgică, inadecvată tranzacțiilor comerciale. Motivați de interese materiale, aceștia nu mai puteau fi satisfăcuți de limba slavonă, "bună pentru momentele solemne ale rugăciunilor cântate în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
alt moment semnificativ în permanentizarea inferiorității sociale și etnice a românilor în Transilvania l-a constituit semnarea pactului Unio Trium Nationum, în 1437, ca reacție la Răscoala de la Bobâlna. Semnat între cele trei națiuni dominante politic reprezentate de nobilii maghiari, orășenii sași și răzeșii secui, pactul a consfințit retrogadarea juridică a românilor la statutul de națiune "tolerată". Ulterior Reformei, spațiul transilvan a devenit un focar al protestantismului. Edictul de la Turda emis de către Dieta Transilvană în 1568 a proclamat libertatea de conștiință
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sarcini. Admiterea acestei împărțiri sociale, în spirit feudal, este o vădită concesie făcută împrejurărilor" (Blaga, 1995, p. 95). Aceasta trebuie pusă însă pe seama întorsăturii pe care evenimentele au apucat-o în epoca postiosefină a restituțiilor, în care petiționarii (clerul, nobilimea, orășenii și militarii români din Transilvania) au fost forțați să își deradicalizeze programul revendicativ. Reformulându-și solicitările în lumina unui realism pragmatic, elita românească a urmărit să ajungă la un compromis cu sistemul feudal al națiunilor politice transilvănene, în tentativa lor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
elementare trebuiau organizate în sate, târguri și orașe. Programa și conținutul învățământului varia în funcție de categoria școlii, astfel că acesta era corelat cu necesitățile contextuale și ocupaționale ale segmentului social din care proveneau elevii: țăranii primeau o educație axată pe agricultură, orășenii erau intruiți în meserii specifice meșteșugarilor și negustorilor, în timp ce progeniturile nobilimii erau pregătite educațional pentru o carieră de funcționari, administratori sau ofițeri (Pascu et al., 1983, pp. 239-240). O altă specificitate a legislației din 1777 față de Regulamentul școlar general din
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rezidență: Dumnezeu poruncește să ne iubim toți frații români, "și mai mult pă cei dela sate decât pre cei dela orașe. [...] Căci cei dela țară și plugarii, lucrează Pământul, și scot tot felul de roade și pâinea cu care trăiesc orășenii" (p. 23). Românitatea este așadar esențialmente rurală, în timp ce mediul de viață urban, nu doar că parazitează munca țărănească, dar și alterează spiritul pur românesc întrupat în traiul țăranului muncitor. Întrepătrunderea religiei cu patriotismul este relevată și de faptul că Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ori mai periculos.” (Desmond Bagley) Prostul are aceeași psihologie cu cea a țăranului care, după ce a trăit mai mulți ani la oraș, odată Întors În sat, nu mai știe cum să se comporte, nemaiștiind de fapt ce este: țăran sau orășean? „Cei mai supărători dintre proști sînt spiritualii.” (La Rochefoucauld) Pentru faptul știut că astfel de proști sînt și fuduli. În realitate, prostul Își urmează condiția credulă, neproblematizantă: „Prostia e aptitudinea de a fi fericit” (Anatole France). * „Vicioșii proști iubesc mai
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
directa intervenție a intendenților. Motivul acestei decizii era necesitatea ca orașele să fie bine administrate, pentru ca supușii să-și poată plăti taxele la timp. De asemenea, anticipa potențialul pericol reprezentat de burghezie, pătura socială care făcea trecerea de la țărani și orășeni scăpătați către aristocrație. Ludovic nu a putut uita lipsa de loialitate a nobilimii în timpul Frondei și a încercat tot mai mult să le diminueze puterea. Sistemul de plată a dărilor era total inechitabil. Țăranii și artizanii trebuiau să plătească o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
german "Stadtluft macht frei" (aerul orașului te face liber) rezumă situația. Chiar și țăranii care se stabilesc în cetăți sunt la adăpost de constrângerile impuse de seniori (dimpotrivă, țăranii din împrejurimi sunt afectați de relațiile de supunere și exploatați în raport cu orășenii). Totuși, nu e încă vorba de libertăți pozitive (ca libertatea de exprimare sau libertatea religioasă), ci de francize (eliberarea de o anume constrângere). Nu se elaborează constituții, dar se semnează carte care enumeră o serie de victorii punctuale: a nu
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
dedramatizată printr-o buclă a resemnării victorioase, căci personajul domină grozăvia morții absurde prin puterea autointrospecției și printr-o înțelegere calmă a existenței. Romanul sintetizează cu acuitate și un ansamblu de mentalități, comportamente, reacții și atitudini ale tinerei generații de orășeni instruiți din anii ’70. Acest profil de generație e trasat cu o luciditate surprinzătoare în epocă. Cartea e în același timp și un poem al orașului modern. Dulce ca mierea e glonțul patriei, de asemenea scris la persoana întâi, aduce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
cele ale Ioaniților și templierilor (de origine franceză) luând naștere și unul german: Ordinul teutonic. Inițiativă a unei familii de nobili germani, dependent inițial de ospitalieri și având ca scop întreținerea unui spital pentru pelerinii bolnavi, el era subvenționat de orășenii din Lübeck și Bremen. La finele secolului al XII-lea, la insistențele arhiepiscopului de Mainz, personalul spitalului s-a constituit în ordinul militar religios sub numele de Ordinul Teutonilor (confirmat de papa Celestin III în 1190). Prezența germană în cea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de poluare. Casa unui gospodar va fi întotdeauna preferată unei camere de hotel, turistul nedorind totuși să renunțe nici la un minimum de confort. Indiferent de preocupările lor, fie că sunt ei muncitori, profesori, doctori, ingineri ori oameni de afaceri, orășenii resimt, din când în când, nevoia unei evadări în natură pentru a-și reface tonusul și a-și recăpăta echilibrul fizic și psihic. Ei sunt atrași de frumosul, puritatea, armonia vieții rurale, fiind încântați de minunățiile pe care le poate
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
de o puzderie de stele, pajiști înverzite, năpădite de flori de câmp sau pline de roua dimineții ori se poate bucura de ospitalitatea țăranilor și de obiceiurile gastronomice. Totodată, spațiul rural este păstrătorul unor vechi tradiții și obiceiuri, uitate de orășeanul de rând, care, odată reîntors în sat, se poate bucura de manifestările populare, de târgurile, bâlciurile, dar și de viața creștinească a țăranului de rând. Satul românesc conservă adevărate valori culturale și istorice, reprezentate de arta populară, folclorul, tradițiile, vestigiile
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
următoarea frază, dintr-o proză a poetului: "Plîng, fiindcă valsul de anul acesta e trist ca și cele vechi și fiindcă toți sînt inteligenți în acest local de consum. Inteligența se degradează în acel bistro plin cu toate categoriile de orășeni, recrutați de la sate, pervertiți și dezrădăcinați. Aceasta este drama tipic românească a transplantării noii burghezii care, abea născută, agonizează deja. Bacovia este locul geometric unde se exhibă această rană cangrenoasă, poetul secolului douăzeci burghez român, dar care refuză burghezia". Remarcabilă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cineast întâlnește un flăcău care le imită glasul și știe să îi îmblânzească (Misiune de încredere). Un țăran învățase să folosească limbajul lupilor, și într-o noapte el domolește cu privirea o haită în mijlocul căreia căzuse, dintr-un copac, un orășean (În mijlocul lupilor). Undeva, într-un sat de munte, cineva strânge prund de aur într-o blană de berbec așezată în râu. Un vrăjitor scoate purecii din casă prin descântec. Îndrăgostit nebunește de o tânără femeie, naratorul află de la vrăjitoarea locală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
1937. 49. Sevastian Mihăilescu (1867-1932), folclorist, prozator, învățător în județul Suceava, autor al basmului Povestea despre urieși și al culegerilor de folclor apărute în Șezătoarea și alte reviste. 50. Gheorghe Mihuță (1881-1945), preot sucevean, publicist, este autor al lucrărilor Însoțirea orășenilor români din Suceava (1889-1939), Monografia satului Lisaura. 51. Constantin Milici (1880-1971), publicist, culegător de folclor, adună un bogat fond documentar despre satul Soloneț, depus la Muzeul Simion Florea Marian. Colaborează la revistele de literatură și folclor. 52. Dimitrie Mitric-Burja (1869-1952
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
risipim ca niște vechi dantele. Apare la N. Davidescu poezia plictisului duminical (Eternă duminecă) și a provinciei în decrepitudine, văzute prin lirismul caducității și al duioșiei grotescului: Crepusculul se stinge, și-nserarea Desfășură tăcutele-i vedenii Și-alungă, din grădină, orășenii Cu spatele boltit ca resemnarea. O babă însă și-o umbrelă veche Și pe-amîndouă cu putere-apasă Aspectul lor de veșnică pereche. Bătrână ca un lemn vechi de umbrelă Stă țanțoșe-n uscata-i nemișcare Alături de umbrela ei ce pare Rămân
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rural. Dimensiunea economică , socială si culturală și atractivitatea turismului rural sunt date de imaginea fermei, satului și a spațiului rural, acestea constituind și principalele motive pentru care turiștii vin să își petreacă vacanța la țară . Ferma, este un simbol pentru orășean. Ea este casa fermierului, a țăranului, a celui ce trăiește în armonie cu natura. Este locul unde se succed generații fără a se schimba radical modul de viață. Satul semnifică dimensiunea umană, intimitatea socială, animația locală. S-a conturat o
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
Aleluia» - așa cum avea să fie numit ulterior - a fost un timp de liniște și pace, în timpul căruia au fost depuse toate armele de război; a fost un timp de bucurie și veselie, de laudă și exultare. Nobilii și oamenii simpli, orășenii și țăranii, băieții și fetele, bătrânii împreună cu tinerii (Ps 142,12), cântau refrene și laude divine. Această mișcare s-a răspândit în toată Italia. Eu am văzut cu ochii mei că, în orașul meu Parma, fiecare cartier voia să aibă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]