13,244 matches
-
schimburilor se vor asigura încadrarea în puterile medii orare aprobate pe schimburi și al orelor de vîrf și echilibrarea consumului pe întreaga durată a zilei. Articolul 4 Ministerele, celelalte organe centrale, consiliile populare județene și al municipiului București, municipale și orășenești vor lua toate măsurile că unitățile subordonate să aplice regimuri de economisire și raționalizare a energiei electrice și termice, să asigure încadrarea în normele de consum și în repartițiile aprobate. De asemenea, se vor lua măsuri pentru creșterea gradului de
DECRET nr. 118 din 29 aprilie 1989 privind asigurarea producţiei de energie, folosirea raţională a energiei electrice şi termice pe perioada de vara 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106757_a_108086]
-
reparații capitale și măsurile pentru desfășurarea în continuare și închiderea tuturor reparațiilor planificate pînă la 31 octombrie 1989. ... Articolul 6 Consiliile de conducere ale ministerelor, consiliile oamenilor muncii din întreprinderi și instituții, consiliile populare județene și al municipiului București, municipale, orășenești și comunale răspund de încadrarea strictă în repartițiile de consum aprobate, îndeplinirea în bune condiții a sarcinilor de plan și asigurarea desfășurării normale a lucrului în toate domeniile de activitate. Cotele de energie electrică, termică și gaze naturale vor fi
DECRET nr. 118 din 29 aprilie 1989 privind asigurarea producţiei de energie, folosirea raţională a energiei electrice şi termice pe perioada de vara 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106757_a_108086]
-
spicuia cu înverșunare orice informație despre țara căreia nu reușise decât să-i abordeze taina în excursia din vară. Am citit tot ce avea mai interesant despre Franța biblioteca școlii noastre. M-am cufundat în rafturile mai vaste din biblioteca orășenească. Discontinuității istorisirilor impresionante ale Charlottei voiam să-i opun un studiu sistematic, înaintând de la un secol la altul, de la un Ludovic la următorul, de la un romancier la confrații săi, discipoli sau epigoni. Lungile zile petrecute în labirinturile pline de praf
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
partidul său demoralizat de - a - și reîmprospăta popularitatea și alegătorii mai cu seamă, atrăgând în sfera sterpelor lupte politice o clasă numeroasă de cetățeni, pe țărani. Marfa de fraze a ziarelor roșii s-au învechit, au ieșit din modă; lumea orășenească s-a cam săturat de ea. Din zilnica repetare a unei serii de vorbe cu sferă nedeterminată și lipsite de cuprins a rezultat la început o boală obștească a spiritului public în Romînia: găgăuția generală în judecarea cestiunilor de interes
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe un popor să se cunoască pe sine însuși, îl păstrează în originalitatea și tinerețea lui și-l mântuie de platitudinea unei culturi cosmopolite. Dacă luăm aminte la stricăciunele pe cari le-au adus întregimei vieții noastre naționale emigrația tinerimii orășenești în străinătate, care nu ne aduce de-acolo în schimb decât o sumă de trebuințe costisitoare, uitarea de țară, stârpiciune intelectuală și o completă lipsă de interes pentru limba, literatura și istoria noastră, pentru tot ce ne deosebește în bine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
hotărârii târzie de-a înlătura influența străină. Cu toate acestea robia economică a populației a devenit deja atât de mare încît, deși voiește a alunga pe străin, nu poate trăi fără el. De aceea, cu fuga europenilor, foametea amenință populațiunile orășenești. Astfel, războiul din afară, mizeria și foametea înlăuntru sunt epilogul acelei spoieli egiptene, al acelui pospai de pseudocivilizațiune, atât de costisitor și atât de netrebnic ca și al nostru. Și la noi străinii se înmulțesc pe zi ce merge; ba
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
generație; cu cât mai zădarnică va fi în Ungaria? Între mijloacele de-a înlătura pe români de la viața publică, cel mai de căpetenie e legea electorală escepțională, mănținută ad-hoc pentru Transilvania. Legea aceasta e făcută în favorul esclusiv al populațiunilor orășenești - și românii sunt în cea mai mare parte țărani - apoi în folosul nobililor - toți maghiarii sunt nobili și votează direct, fără cens, fără nimic - și a secuilor, cari iar votează direct. Astfel s-au creat o lege anume pentru Ardeal
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
împăratul, căci poporul românesc, care umplea pe atuncea partea dinlăuntru a tuturor provinciilor Traciei, Macedoniei, Thesaliei, Moesiei, întrecea ca număr și putere fizică pe poporul grecesc... Dar, trebuia s' adaoge, el nu era organizat, [î]i lipseau înainte de toate centrele orășenești, nu era unit nici politicește, nici bisericește, nici teritorial, era pretutindenea și nicăiri și câștiga un sâmbure consistent totuși numai prin bulgarii trăitori în orașe. Cumcă însă mișcarea care, de la 1186 începînd, a dus la ridicarea unui mare Imperiu vlahic
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
două interese diferite, și Ludovic al XVI-lea îl iubea pe Rousseau la fel ca poporul de rînd: își adusese cărțile lui în închisoarea Temple. De fapt, e adevărat că Revoluția franceză a fost declanșată din vîrful piramidei, de elitele orășenești aflabetizate; nu cărțile, ci cititorii lor au făcut Revoluția, și n-o să se știe vreodată cu exactitate ce-au citit ei. De aici provine nevoia legitimă de a decala cercetarea textelor către investigarea diferitelor practici de lectură (de la lectura de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
timp, dar care nu se produc în virtutea simplei treceri a timpului, ci se pot produce aici sau acolo, acum sau altă dată, fără ca timpul să fie factor decisiv în producerea lor" (Vulcănescu, 1997: 128). Astfel, cele două forme de viață, orășenească respectiv țărănească se dezvoltă paralel, forța și dinamica fiecăreia fiind funcție de variabile diverse și complexe. În perioade de prosperitate orașele se dezvoltă, iar în celelalte satul are o recrudescență pe care unii nu și-o explică, dar pe care Vulcănescu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
înainte. "Vai de țara împânzită numai de sate!" (Cioran, 1990: 113). Orașul și industrializarea ar trebuie să fie obsesiile unui popor în ascensiune, urbanizarea satelor fiind considerată singurul mijloc de a introduce populația rurală în mișcare. Valorile țărănești versus cele orășenești, iată o întrebare pentru cărturari, în încercarea de a decide care trebuie să aibă întâietate în împlinirea destinului național. Și Noica repudiază partea rurală, cu toate că nu îi neagă valoarea. Doar că nu ne vede răzbătând istoria astfel. Cu simple valori
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în apus sunt în genere orașe în miniatură, iar așa-zisa cultură populară este acolo cel mai adesea de origine urbană. Satele sunt în apus un fel de magazii de haine vechi și de forme căzute în desuetudine, de obârșie orășenească. Orașele din răsăritul ortodox au fost cel puțin înainte de invazia civilizației niște simple sate hipertrofiate. Iar satul a rămas aci permanent creator, chiar și atunci când peste el s-au așternut puternice influențe străine" (Blaga, 1985: 219-220). Unii gânditori consideră că
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
doar se instruiau, dar și locuiau, profesorul preluând și funcțiile educative ale tatălui. Școlile sponsorizate funcționau pe baza unei donații din partea unei persoane bogate. Desigur că dotarea și facilitățile școlii depindeau de mărimea donației. Autoritățile locale, cum ar fi consiliile orășenești, întrețineau și ele, uneori, școli care aveau unul sau doi profesori angajați, ce trebuiau să respecte recomandările curriculare ale autorităților și chiar să accepte inspecțiile organizate de acestea. În fine, în Europa epocii Renașterii funcționau și școli ecleziastice, organizate de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
diferă fundamental și eforturile necesare realizării lui sunt cu totul diferite. Atingerea unui asemenea scop atrage după sine și satisfacții. Așa se întâmplă că un elev este încântat, fiindcă a terminat al doilea la un campionat de șah la nivel orășenesc, pe când un altul este nefericit întrucât a devenit doar vicecampion național! Nivelul de aspirație este în funcție de aptitudinile și forța de voință ale fiecăruia. Dar și ambianța socială joacă un rol hotărâtor. Aspirațiile sunt în raport cu condițiile materiale și culturale în care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
2 Prevederile art. 3 și 4 din Decretul Consiliului de Stat nr. 313/1983 privind reorganizarea aparatului propriu al comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare se aplică în mod corespunzător și aparatului propriu al birourilor executive ale consiliilor populare orășenești și comunale prevăzute la art. 1 din prezentul decret. Articolul 3 Anexă nr. 2 la Decretul Consiliului de Stat nr. 313/1983 , cu modificările ulterioare, se modifică și se înlocuiește cu anexă nr. 1*. Anexă nr. 1, litera C - Servicii
DECRET nr. 108 din 26 aprilie 1989 privind asigurarea conducerii locale de stat în unele unităţi administrativ-teritoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106755_a_108084]
-
comunale prevăzute la art. 1 din prezentul decret. Articolul 3 Anexă nr. 2 la Decretul Consiliului de Stat nr. 313/1983 , cu modificările ulterioare, se modifică și se înlocuiește cu anexă nr. 1*. Anexă nr. 1, litera C - Servicii financiare orășenești - la Decretul Consiliului de Stat nr. 60/1984 cu privire la reorganizarea aparatului organelor locale de specialitate ale administrației de stat se completează potrivit anexei nr. 2*. Articolul 4 Personalul care trece la alte unități ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret
DECRET nr. 108 din 26 aprilie 1989 privind asigurarea conducerii locale de stat în unele unităţi administrativ-teritoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106755_a_108084]
-
fi identificate individualitățile care au creat-o. Ea se circumscrie limbajului colectiv și se întrupează în forme tipice. De aceea, cunoașterea acestor forme este absolut necesară pentru a discerne autenticul de contrafacere, textele genuine de contaminările lăutărești sau de intruziunile orășenești. În aceeași linie cu Lucian Blaga, Dan Botta, Liviu Rusu, Ovidiu Papadima, Vasile Băncilă, Mircea Vulcănescu, în studiul Energie și vitalitate românească (1941) I. încearcă să surprindă și să definească specificul național, abordând chestiunea din perspectiva folclorica. Semnificative în această
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
literară”, la rubrica „Scene pitorești din obiceiurile poporului”, sub titlul Nou chip de a face curte, K. a descris, cu încântarea etnografului și a iubitorului de folclor, o nuntă tradițională la țară, așezând mereu în opoziție moravurile decăzute ale civilizației orășenești cu frumusețea și puritatea vieții rurale. În Iluzii pierdute. Un întăi amor (1841) scriitorul se încearcă în proza sentimentală, pe gustul vremii, dar nu fără a strecura, într-o amplă Introducție, numeroase aluzii politice și note de critică a regimului
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
este asesor judecătoresc la cancelaria județului Bihor, apoi, în urma unui examen susținut în fața unei comisii, va fi numit profesor. În 1821 obține Catedra de aritmetică și geografie la Școala Normală (Preparandia) din Arad. În 1848 este ales deputat în Consiliul orășenesc revoluționar. Până în 1876, când se pensionează, vreme de cincizeci și cinci de ani G. a fost profesor la Preparandie, iar din 1865 a fost director al școlii. A predat aritmetica, pedagogia, metodica, geografia, economia, istoria, limbile română și maghiară. A
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
2004). Odată cu intrarea în noul mileniu, capitaliștii români ating perioada lor de maximă ascensiune. Încep achizițiile de mari dimensiuni, până atunci sustrase privatizării prin statutul de regii autonome. Achiziționează tutunul, o parte a căilor ferate, mai multe regii municipale și orășenești, transportul auto, domină industria construcțiilor. Pentru a câștiga respectabilitate și a evita plata unor taxe, înființează companii în străinătate, în numele cărora fac achiziții în economia românească. Obțin uriașe scutiri și reeșalonări de datorii. Pătrund puternic în mass-media, dar și în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
rămasă pe nedrept fără ecou, conținând nuvele tipărite inițial în gazete și reviste. Unele pot fi apropiate, prin temele abordate, prin atmosferă și elemente ale scriiturii, de poporanism. Altele au drept punct de plecare drame mărunte, consumate în diverse medii orășenești - acelea ale cartierelor mărginașe sau ale micii burghezii - și îmbină, adesea fericit, umorul, nostalgia evocării și o benignă critică de moravuri. O încercare ambițioasă, poate peste mijloacele de prozator ale autorului ei, o constituie romanul Paria (1905). Tânărul Albert Samuelli
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
dată opera din punctul de vedere al specificului național, literatura lui Sadoveanu reprezentând „formația progresivă a sufletului nostru, procesul genetic al sufletului românesc”. Totodată, observă că numeroase dintre povestirile și romanele lui Sadoveanu reflectă amurgul feudalismului, intersectat cu „formarea mediului orășenesc burghez” (de exemplu, Venea o moară pe Siret). R. s-a ocupat în câteva rânduri, cu aceeași atitudine simpatetică, și de critici. Trei sunt personalitățile care i-au reținut atenția în mod deosebit: G. Ibrăileanu, Paul Zarifopol și G. Călinescu
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
întors în țară și stabilit la Sibiu, se dedică unor activități redacționale și administrative la cotidianul „Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt”; îmbolnăvindu-se, părăsește redacția în 1927. În anii ’30 lucrează, în cadrul resortului de reclamă al Editurii Krafft & Drotleff, ca funcționar al cinematografelor orășenești și agent al unor instituții de asigurări. Când Institutul Cultural German din București (în fruntea căruia se afla romanistul Ernst Gamillscheg) a deschis o filială la Sibiu, i-a fost încredințată conducerea acesteia. În această calitate, a impulsionat acțiunile de
ROTH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
ochii, ușurarea. Cei de față interpretează reacția recentei văduve drept sminteală din cauza durerii, neputând crede că într-adevăr se bucură de moartea lui (Nevasta). Rivalitatea erotică duce ușor la crimă (Răfuiala). O umanitate nu mult diferită populează nuvelele din spațiul orășenesc, cu personaje umile, ușieri, hamali, servitoare (Norocul, Pozna). Nuvelistul se pricepe să sugereze traiul cenușiu, asfixia morală, ambianța sordidă, tragismul cotidian al unui univers fără orizont. Personajele, frustrate, își revarsă mânia neputincioasă în gesturi de violență asupra celor mai slabi
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
studiului mișcărilor sufletești. La curent cu evoluția literaturii epice moderne, dă curs acestei aspirații, nedescurajat de rezultate. Pădurea spânzuraților și Ciuleandra sunt însă roade cu totul remarcabile ale acestei strădanii. Gorila reia, de fapt, tema arivismului din Ion în mediul orășenesc și intelectual. Protagonistul e un ziarist dotat, care face carieră publică speculând ideea națională. Și la el primează ambiția ascensiunii pe scara socială. Dar când se află în culmea succesului, ascultă de „glasul iubirii” și sfârșește prin a fi asasinat
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]