6,112 matches
-
Răzvan Mihai Năstase Dave Eggers, Opera sfâșietoare a unui geniu năucitor, traducere din engleză de Adrian Buz, București, Humanitas Fiction, 2012, 408 pag. Recunosc, e amuzant să vezi cum, în goana infinită după originalitate stilistică, foarte mulți scriitori eșuează în conformism. Tocmai dorința nestrămutată de a nu cădea în formule literare „fumate” îi face să aleagă un stil mai aparte, o adresare extrem de personală, dar care, din nefericire, a mai fost aleasă de mulți
O biografie nu chiar atât de năucitoare by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3765_a_5090]
-
personajului din umbra ei. Astfel, Liviu Antonesei e un cititor prea exaltat, pasibil de „un dezastru de voluptăți” la prima citire a Sexus-ului lui Miller; Romulus Bucur se lasă prea ușor și definitiv pradă primelor impresii, fapt ce dăunează grav originalității: „Ar fi lucru de tot minunat dacă Romulus Bucur ar fi lăsat să scrie primul despre toate cărțile despre care vrea să scrie [...] Dacă, prin neagră fatalitate ori prin simplu ghinion, se-ntâmplă cumva ca Romulus Bucur să fie al
Critic peste noapte by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3627_a_4952]
-
lui Tașcu Gheorghiu, doi alexandrini perfecți. Vorbind spontan, discutând à batons rompuscu Robert Șerban, Foarță comite, iată, mult mai mulți. Problema e alta: că, popularizând, autorul Caragialetelor o face, cumva, pe pilot automat. Diminuându-și voluntar și stilistic, și ideatic, originalitatea. După ce-am terminat Narațiunea de a fi, m-am dus direct la o carte a aceluiași Șerban Foarță, (1990). Mi se părea că destule din găselnițele de acum îmi sună familiar. Nu greșeam. Ele existau acolo, in nuce, explicate
Afinități efective by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3648_a_4973]
-
operă de pionierat, nelipsită de lacune și erori de informare...o carte de referință pentru toate lucrările ce vor urma”, (Iordan Datcu); o lucrare de „rang european” (Ion Taloș). Ca teoretician al folclorului (Poetica folclorică, 1979) se manifestă mai pregnant originalitatea viziunii sale asupra folclorului, aprofundată într-o mare sinteză, Folclorul românesc (vol. I-II, 1981-1983), exprimându-și dezacordul față de personalități considerate sacrosancte, precum G. Călinescu, al cărui studiu, Estetica basmului, este criticat pentru informația precară; iar concepția despre folclor a
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
T. Morar: „Marea performanță a romanului Negru și Roșu este felul cum împletește polifonic teme spinoase, pline de capcanele prejudecății și ale blocajului mental, scoțându-le în acest fel de sub statutul de miză a cărții.(...) Ioan T. Morar își arată originalitatea în curioasa poziționare față de eroii lui: un fel de bună dispoziție greu de catalogat, între clovn tragic, magician malefic și gladiator de circ.”
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3130_a_4455]
-
nu fi văzut în estetica baudelairiană o pură creație a spiritului, urmărită în paralel cu creația lirică și deloc solidară cu aceasta din urmă, s-a lăsat păcălit. Este primul dintr-o serie care afirmă că, fără doar și poate, originalitatea Florilor răului trebuia căutată în altă parte, nu în experiența intimă a poetului și că nu ar avea sens decât ca obiect formal al unei inteligențe ce-și căuta un domeniu propriu: «Și dumneata ești dintre cei care caută poezia
Linia Fondane? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3135_a_4460]
-
sens, Frollo nu ezită să afirme: " Dacă românii ar fi bătut ceva mai rar drumul spre Paris, poate că azi ar fi întrucîtva mai români; obiceiurile lor ar fi mai puțin decăzute și literatura lor ar păstra un plus de originalitate."4). Dicționarul italian-român cuprinde un numar de pește 42.000 cuvinte titlu, cărora li se adaugă aproximativ 1400 nume de persoane și circa 1500 denumiri geografice, reprezentînd, fie și numai prin dimensiuni, un moment important al lexicografiei românești. Concepția care
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
inovatorii”. Sigur, aceste afirmații au în vedere literatura autohtonă, anume pe acei „inovatori” excesivi, care nu au creat nimic durabil. De altfel, inovația în artă e un concept extrem de complicat. Ca și imitația. Simplificând la maximum, se poate spune că originalitate perfectă nu există. G. Călinescu refuză termenul, propunând, în schimb, sintagma „putere de creație”. În legătură cu Hortensia Papadat-Bengescu, nu se poate vorbi de influență în sensul curent al cuvântului. Despre imitație, doar de dragul insolitului mult promovat mai de curând de epistema
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
cu notații detaliate despre culoare, un studiu temeinic în care știința se îmbină cu arta. Ne-au rămas, apoi, lucrările sale de natură să reconstituie portretul unui artist autentic, cu o lume a sa proprie, de o evidentă sensibilitate și originalitate. Dimitrie Sadoveanu s-a format ca artist între cele două războaie mondiale, perioadă strălucită în dezvoltarea picturii românești, el atingând însă maturitatea spre sfârșitul deceniului al patrulea și începutul anilor '50 ai secolului trecut. Pictura sa nu pare tributară, în
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
Agârbiceanu până târziu. Romanul Arhanghelii, cu care se încheie în 1914 prima parte a operei, roman solid realist, e reținut de istoria genului la noi ca o verigă între Mara și Ion, ambele mult superioare. Astfel de receptări insidioase topesc originalitatea sau noutatea unui scriitor. De aici înainte, aproape nimic din ce i-ar fi putut fixa identitatea artistică nu se mai află în posesia lui Agârbiceanu. De un anume fabulos popular l-a expropriat Galaction, cu Moara lui Călifar, pe
Ion Agârbiceanu, 50 de ani de la moarte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2958_a_4283]
-
talent, forță creatoare, o anumită viziune, cu totul particulară, ce se desfăcea într-un V de bombardiere lirice, detonîndu-și încărcătura în capul cititorului. Era suficient să deschizi volumul său de debut, Manifest anarhist și alte fracturi (1999), pentru a constata originalitatea de recuzită și de substanță a tînărului autor. Autorul realizează primele cadre din Ursul din containăr - un film cu mine (2002) cu aceeași tehnică, bine pusă la punct, a provocării promoționale. Pe copertă apare un fel de ștampilă, cu cifra
De la Eminescu la Eminem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2877_a_4202]
-
culoare peisajului literar, uneori prin autori ieșiți din tipare, alteori dedicându-se unei singure literaturi. Ce surprize vin de la Humanitas fiction? Marii prozatori contemporani vor fi prezenți cu titluri noi. Laureații Nobel, care își au deja publicul fidel, vor confirma originalitatea și complexitatea scrisului cu romane recente: Broaștele de Mo Yan, Copilăria lui Isus de J.M. Coetzee. Iubitorii lui Amos Oz îl vor redescoperi cu o carte originală, Sumki, adresată publicului tânăr. Nu va lipsi de la întâlnire nici Isabel Allende, cu
Tolba cu povești din alte lumi by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2907_a_4232]
-
unui autor-cheie în istoria literaturii moderne, tot ceea ce știe și gândește autorul despre literatură, ființa umană și viață. Și, de asemenea, că scriitorul care, după un splendid volum de Priveliști (1930), părăsea cultura română, reproșându-i provincialismul și lipsa de originalitate, a convertit aici în analiză și explicație pozitivă toată revolta sa față de neajunsurile spirituale ale Europei anilor ’30- ’40, tragic ilustrate de marea conflagrație mondială în cursul căreia a fost scrisă cartea și de Holocaustul care nu avea, din nefericire
Fondane testamentar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3351_a_4676]
-
asupra importanței pictorului și a plasării lucrării respective în contextul operei. Ca să dea o identitate și o prestanță acestei piețe în devenire, e nevoie de un jucător puternic. Amazon este, neîndoielnic, unul, însă îi lipsesc, după Le Monde, două lucruri: originalitatea și pedagogia. Ar trebui, spun specialiștii, o diferențiere clară față de restul platformei. Tablourile nu se vând la fel ca un CD sau un DVD. Succesul stă în încadrare. Să sperăm că Amazon va înțelege.
Picturi vândute online () [Corola-journal/Journalistic/3358_a_4683]
-
acest „postulat al desăvârșirii”: la fiecare idee matematică există o formă unic determinată care i se adaptează complet și care trebuie găsită chiar dacă e nevoie, cu prețul celor mai dureroase căutări. Acestei superstiții a formei, Study adaugă însă o mare originalitate și o mare adâncime de vederi. Omagiul cel mai potrivit i l-a adus marele matematician francez, d. Elie Cartan, în cuvântarea pronunțată la Institutul Poincaré, cu prilejul morții lui Study. Cităm : „Cine vrea să țină seamă nu numai de
O colaborare necunoscută a lui Ion Barbu by Dan Barbilian () [Corola-journal/Journalistic/3374_a_4699]
-
literaturii de gradul al doilea, cum ar zice Genette, și cu mintea la imaginația unor Paul Georgescu ori Mircea Horia Simionescu. Să-ți asumi reînșurubarea într-o tramă cunoscută, aspirând la propria-ți performanță artistică, iată o ispită a redefinirii originalității, paradoxală chiar prin actul recunoașterii explicite și chiar apăsate a precedenței. Ai spune că asemenea miză dublează atenția criticului, în sensul sporirii exigenței acestuia: el va revedea textul originar, receptarea lui, urmând să valideze, dacă acceptă, evident, premisa ludică, spiritul
Longevitatea în altă formă by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3198_a_4523]
-
mai puțin tensionate și, aș spune, nici măcar mai puțin senzaționaliste. Căci, departe de a fi o boală comună, afecțiunea mintală de care suferă Cezar Braia - și catalogată exterior drept „depresie legitimă” - e, de fapt, o nevroză complexă, menită să dea originalitate personajului central. Nu nebunia îl caracterizează, așadar, ci mai degrabă un soi de inadaptare premeditată la toate nivelurile socialului. De mic, Braia își inventează tot felul de ticuri și fobii capabile să-i exprime cât mai radical diferența față de ceilalți
Proza, pe invers by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3204_a_4529]
-
artist, viziunea proaspătă adusă în pictură și manierele de creație ce se deosebesc de la o etapă la alta. Autoarea depășește astfel o linie a prozei construite în jurul unui tablou, inaugurată de Tracy Chevalier. ... și un puzzle cu stropi de mister Originalitatea romanului o dă formula îndrăzneață aleasă de scriitoare. Aventura Violetei în Barcelona din prezent reiese din mesajele schimbate cu mama rămasă în America și cu secretara ei cea exasperată, din mesajele venite din Italia, ce-i oferă o potecă neștiută
Casa poveștilor desferecate by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3232_a_4557]
-
profesoara Cristina Pestaña Castro după ce, compararând toate variantele existente, constată că este vorba de același text, cu mici și nesemnificative modificări. Oricum, Borges s-a aflat printre primii (încă din 1916) cititori și susținători ai lui Kafka, atras fiind de originalitatea prozelor și de personalitatea autorului. Sunt la mijloc afinități evidente și coincidențe la nivel tematic și estetic care nu au întârziat să atragă atenția specialiștilor. Pe cei doi scriitori îi apropie interesul pentru misterul creației, pentru scrierile și sensurile oculte
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
Ambii descoperă absurdul din viața omului în confruntare cu ființe sau entități superioare, recurg la procedee similare, motivul labirintului, parabola, fantasticul și nu în ultimul rând, preferă formele scurte ale prozei. Îi unește chiar ceea ce finalmente îi separă, forța și originalitatea creației, care a produs câte o paradigmă personală, modelul kafkian și modelul borgesian. Kafka și opera sa sunt teme de reflecție în prozele scurte ale lui Borges, eseistice sau ficționale. Din prima categorie face parte cunoscutul text Kafka y sus
Franz Kafka în literatura spaniolă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3018_a_4343]
-
doar pentru ochiul înveterat în preocupări estetice, cărora solzii le-au blocat simțul misterului. „Tunelul oranj“ e metafora sugerînd revenirea dintr-o agonie în care poetul trecuse cu un picior în lumea de apoi. La acest nivel de scriere pneumatică, originalitatea e o exigență improprie, singurul merit al poetului fiind fidelitatea cu care redă suflările numinoase. Scos de sub simțurile obișnuite, poetul e sub har și nu-i mai pasă de talent. Talentul e o facultate histrionică, de prestidigitație verbală, simplă dexteritate
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
dar absolut deloc nu se ocupă de ideile esențiale ale lucrării, de firul ei conducător. Concluzia lui este că dărâm opera lui Eminescu, cu alte cuvinte, vrând să-l scot de sub tirania lui Schopenhauer și vrând să arăt adevărata lui originalitate, înseamnă că-l dărâm, deci Eminescu trăiește cu adevărat pe spinarea și sub jugul lui Schopenhauer! Aceasta este concluzia lui logică! Repet însă: marea mea mirare și dezamăgire este că tocmai Luceafărul a fost în stare să publice astfel de
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
sprintenel, cu pletele de țârcovnic; se introdusese în societatea acestor diletanți făcându-i tot felul de misiuni: știa unde se găsea pelinul cel mai bun și unde se frigea trandafirii cei mai gustoși; îl făceau haz fiindcă era plin de originalitate, de duh și de veselie. Acela era tânărul Filimon, care, deși aspirant la preoție, știa pe Arghir pe de rost, din scoarță în scoarță. Îndată ce Iancu Văcărescu, Eliad, Alexandrescu sau Anton Pan făceau o poezie, a doua zi el o
Nu râdeți, e de plâns... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3240_a_4565]
-
stabilesc aici definitiv. Problema raportului dintre specificul național și elementul din afară, în condițiile particulare ale făuririi României moderne, a făcut obiectul multor studii de critică sau de istorie, cel mai însemnat rămînînd, fără îndoială, acela al lui G. Ibrăileanu. Originalitatea demersului Mariei-Luiza Cristescu constă tocmai în reluarea acestei probleme, abordînd cu mijloacele prozei de ficțiune un domeniui ce părea rezervat oamenilor de știință. Ingenioasă este și "punerea în scenă" a unei atît de pretențioase problematici; textul romanului propriu-zis este dublat
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
însă pierdut, iar capacitatea de a imagina "povești" stranii și artificioase, într-un decor exotic, aproape parnasian, nu este incompatibilă cu un anumit tip de proză fantastică; a arătat-o un alt prozator român care scrie franțuzește cu o remarcabilă originalitate, deși numele său este practic necunoscut la noi: Jean Pârvulesco. Să așteptăm deci cu încredere a doua carte a scriitorului care este, indiscutabil, Jean Pintéa înainte de a formula vreo concluzie.
Povestea lui Prithvi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15177_a_16502]