1,141 matches
-
cursurile de limba rusă, ceea ce va contribui fără îndoială la ameliorarea situației existente”. Primele semne ale „ameliorării situației existente” apar, totuși, în acest an și ne referim la reforma ortografiei; este și motivul pentru care, în contextul amendării unor aspecte ortografice după 40 de ani, facem o succintă punere în temă. Proiectul noii ortografii a limbii române este publicat de revista Contemporanul în 20 iunie, exact la doi ani de la publicarea tezelor staliniste despre lingvistică. Fericita coincidență este accentuat marcată și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
I.V. Stalin în problemele lingvisticii. Nu numai pentru știința limbii, ci și pentru științele sociale în general, data de 20 iunie este „un eveniment epocal” scrie Ștefan Pașca 60. În fine, „ecourile” au fost mai multe, să revenim la proiectul ortografic. Cele patru capitole ( Literele, Vocale și diftongi, Consoane și Despărțirea cuvintelor) sunt precedate de expunerea principiilor noii reforme ortografice, cât și de justificarea istorico-ideologică a acesteia: „Vechile ortografii ale fostei Academii Române nu s-au putut impune ca unice și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
20 iunie este „un eveniment epocal” scrie Ștefan Pașca 60. În fine, „ecourile” au fost mai multe, să revenim la proiectul ortografic. Cele patru capitole ( Literele, Vocale și diftongi, Consoane și Despărțirea cuvintelor) sunt precedate de expunerea principiilor noii reforme ortografice, cât și de justificarea istorico-ideologică a acesteia: „Vechile ortografii ale fostei Academii Române nu s-au putut impune ca unice și obligatorii pentru toată națiunea din pricina concepției reacționare care stătea la baza Academiei. Acestei concepții reacționare i se datorește greșeala
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
putut impune ca unice și obligatorii pentru toată națiunea din pricina concepției reacționare care stătea la baza Academiei. Acestei concepții reacționare i se datorește greșeala inițială a primei ortografii întocmite de Academie, etimologismul, defect de care nu s-au desbărat reformele ortografice făcute în cursul veacului al XIX-lea și al XX-lea (nici ultima, cea din anul 1932). Ortografia etimologică cerea celui care o mânuiește să știe latinește și franțuzește ca să poată scrie corect românește. Împotriva acestei ortografii, plină de contradicții
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
proiectul. O simplă observație de amănunt e tot atât de prețioasă și va fi tot atât de bine primită desigur ca și o desbatere teoretică”. *** George MUNTEANU 64: „De mult era așteptată la noi o ortografie care - așa cum se precizează în preambulul actualului proiect ortografic al Academiei R.P.R. - «să fie bine fixată, fără fluctuații și contradicții, simplă, rațională, pentru a fi ușor învățată și aplicată». O asemenea ortografie este cu atât mai necesară astăzi, când drumul spre cultură al oamenilor muncii trebuie curățit și de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
observa la unii? În 1953, cu unele modificări, proiectul este aprobat de prezidiul Academiei, devenind Norme privind ortografia limbii române, aprobate la 16 septembrie același an de Gh. Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Miniștri printr-o hotărâre publicată și în Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație apărut în octombrie 1953. Noile norme urmau să intre în vigoare de la 1 aprilie 1954. De altfel, în 1953, acest îndreptar ortografic, precum și lucrarea lui D. Macrea Probleme de fonetică sunt singurele apariții editoriale referitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de Gh. Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Miniștri printr-o hotărâre publicată și în Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație apărut în octombrie 1953. Noile norme urmau să intre în vigoare de la 1 aprilie 1954. De altfel, în 1953, acest îndreptar ortografic, precum și lucrarea lui D. Macrea Probleme de fonetică sunt singurele apariții editoriale referitoare la limba română. În presă, moartea lui Stalin revigorează și pentru lingviști comentariile de rigoare, bunăoară la Contemporanul, contribuții substanțiale își aduc D Macrea 66, director adjunct
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
doilea, care cuprinde sintaxa, este de asemenea în întregime redactat, urmând să fie dat la tipar în cursul lunii noiembrie a acestui an. Proiectul noii ortografii a limbii române a fost definitivat și aprobat de Prezidiul Academiei R.P.R. împreună cu glosarul ortografic care cuprinde circa 10.000 de cuvinte. De asemenea, Institutul de Lingvistică din București a terminat redactarea dicționarului ruso-român cuprinzând 50.000 de cuvinte. Prof. D.Macrea a arătat că în domeniul lingvisticii se resimte lipsa de cadre, că nu
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu unele variații minore). Dar diferențele dintre variantele „sârbă” și „croată” ale limbii „sârbo-croate” vorbite de majoritatea populației sunt foarte mici. Sârbii folosesc alfabetul chirilic, iar croații (și bosniacii) pe cel latin, dar, dincolo de câțiva termeni literari și științifici, variații ortografice ocazionale și pronunția diferită a literei e („ie” În „iekaviană” sau croată, „e” În varianta „ekaviană” sau sârbă), cele două sunt identice. Mai mult, muntenegrenii scriu cu caractere chirilice (ca sârbii), dar pronunță În stil „iekavian” (ca bosniacii și croații
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nuanță de vechime, arhaică. Aceeași sugestie sonoră o dă și „Împle”, pentru că se dă consoanei „m” o perspectivă sonoră amplă. Mihai Eminescu nu a scris În nici una din poeziile sale „seară”. „Sară” se justifica nu numai prin lipsa de unitate ortografică la vremea poetului, ci mai curând prin expresivitatea termenului din „Sara pe deal”. Înlocuirea regionalismului ar avea un efect de anulare a tot ceea ce reprezită imagine sonoră. Același rol de a sublinia o perspectivă mitică o are și regionalismul „mumă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
subtitlul cronicii sale, "din ce țară au ieșit strămoșii lor". În nenumărate rânduri, Samuil Micu utilizează interșanjabil cuvintele "roman" și "român", lăsând impresia că se referă la același referent. Este totuși posibil ca aceste substituiri să se datoreze unor greșeli ortografice (ținând cont de faptul că manuscrisul nu a văzut lumina tiparului antum, deci e puțin probabil să fi trecut prin filtrul corecturii); însă sistematicitatea, frecvența și recurența cu care se produce favorizează interpretarea unei interșanjabilități deliberate din partea autorului. Împingerea începutului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție), de subliniere a valorilor stilistice și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Structura testului pentru proba scrisă este formată din 3 subiecte, fiecare având 30 de puncte. Subiectele conțin itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi care au ca material suport texte literare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
mesaje pe o anumită temă, urmărind un plan situația de comunicare dat: concretă pagină de jurnal personal, povestire, descriere; - realizarea de texte, ținând seama de părțile componente ale unei compuneri, respectând categoriile semantice și �� regulile gramaticale studiante, folosind corect semnele ortografice și de punctuație; - redarea în scris a unor informații receptate prin lectură; - cartea - obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului, structura textului narativ; - descrierea obiectivă și subiectivă, dialogul, personajul (caracterizarea sumară - portret fizic și portret moral); - structura prozodică (rimă, ritm, vers
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
de lexic studiate în clasele a IX-a - a XII-a; text propriu a cunoștințelor mijloace de îmbogățire a lexicului; de lexic și de morfosintaxă, - folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul folosind adecvat semnele propoziției și al frazei; ortografice și de punctuație - aplicarea adecvată a cunoștințelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncția, prepoziția, interjecția, sintaxa propoziției și a frazei. Notă: Se recomandă următoarele texte: Testo poetico "Tanto gentile e tanto onesta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție), de subliniere a valorilor stilistice și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. În evaluarea unităților de conținut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerințe care privesc înțelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266206_a_267535]
-
de îmbogățire a vocabularului; - ortografierea diftongilor, a triftongilor și a vocalelor în hiat; - despărțirea cuvintelor în silabe; - semne de punctuație: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima, punctul și virgula, linia de pauză; - semne ortografice: cratima, punctul; - valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical și morfosintactic) într-un text dat; elemente de limbă și de stil în textul �� literar; figurile de stil, versificația; - categorii morfologice specifice părților de vorbire (conform programelor școlare pentru clasele a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266206_a_267535]