2,340 matches
-
tehnică, masa obiectului cântărit se citește adunând la masa de plecare, stabilită dintr-un dispozitiv cu rotiță(o, 179 100 g, 200g, ...500g, 1000g etc.), valoarea citită pe ecranul cu scala gradată, la care se oprește acul balanței, după oprirea oscilațiilor. Balanța analitică Este folosită pentru cântăriri exacte, putându-se determina patru zecimale. Acest aparat are ca element principal o pârghie cu două brațe egale și scurte. În cazul balanțelor cu amortizor, după un număr mic de oscilații, acul balanței se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
balanței, după oprirea oscilațiilor. Balanța analitică Este folosită pentru cântăriri exacte, putându-se determina patru zecimale. Acest aparat are ca element principal o pârghie cu două brațe egale și scurte. În cazul balanțelor cu amortizor, după un număr mic de oscilații, acul balanței se oprește. Pârghia se sprijină pe coloana centrală a balanței cu ajutorul unui cuțit (o prismă de agat) prin intermediul unei plăcuțe tot din agat. La capetele pârghiei sunt sprijinite cu ajutorul altor două cuțite două furci în care sunt suspendate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
vâscos, de a opune rezistență la curgere, datorită frecării interioare. 2. Stare a unei substanțe vâscoase. VIBRÁȚIE, vibrații, 1. Mișcare oscilatorie periodică a unui corp sau a particulelor unui mediu, efectuată în jurul unei poziții de echilibru, cu frecvență relativ înaltă; oscilație.
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
multiplă 14. Tiparul stabilește o clasă prin enumerarea membrilor prototipici (ceea ce permite mai ușor recunoașterea trăsăturilor comune). Enumerarea joacă aici rolul tiparului partitiv-clasificator; grupul stabilit nu poate însă avea o interpretare care să excludă reperele. Ambiguitatea se produce aici ca oscilație între o lectură de includere (alde X, Y, Z = "X, Y, Z și alții ca ei") și una limitativă (alde X, Y, Z = "clasa formată din X, Y, Z"). Pentru decodare sunt necesare și în acest caz informații pragmatice, contextuale
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
și depreciere Când sintagma care îl cuprinde pe alde are referent singular (statut adesea ambiguu, în absența mărcilor de acord, dar indicat de anumiți factori contextuali), desemnând individul însuși prin evocarea caracterului său reprezentativ 19, valoarea semantico-pragmatică este destul de incertă. Oscilațiile privesc posibilitatea de interpretare în cheie accentuat depreciativă (referentul fiind invocat ca exemplu negativ sau ca entitate neglijabilă) sau doar vag ironică și minimalizantă. Alde funcționează ca un fel de "operator de minimalizare", care produce o dezindividualizare a persoanei: Ne-
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
aceasta fiind constituită din stratul/pelicula de organisme, care separă o fază reducătoare (metalul) de una oxidantă (mediul); întotdeauna migrarea prin membrane a cationilor are loc dinspre faza reducătoare spre cea oxidantă [17]; 6 - repetarea unui ciclu pasivizare- depasivizare în urma oscilațiilor de rH al mediului, proprii activității unei biocenoze, caracter permanent și mai ales esențial al foulingului biologic [18]. Dintre aceste 6 tipuri de facilitare a mecanismului coroziunii, unele sunt generale (1, 4, 5 și 6), iar altele (2 și 3
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
44 - 2 [71]) incluse în substratul de germinare a secarei. Dacă în primul caz rH-ul substratului se modifică cu 15 unități, evidențiindu se două trepte de degradare a substanței bioactive, în al doilea caz rH-ul cunoaște doar ușoare oscilații în limitele a 1,5 unități în jurul unei valori de echilibru. Detalii sunt disponibile în [1, 8]. 2.2.3.2. Modularea electrică a rH-ului Spre deosebire de celelalte metode de modulare a rH ului, limitate în ceea ce privește domeniul valorilor rH induse
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
făcut obiectul aceluiași studiu ([75]) când iradierea unei soluții de chinhidronă (sistem fenomenologic similar oricăruia de tip celular) cu radiații ultraviolete induce o evoluție a caracterului redox de circa 1,5 unități rH (în condițiile experimentale date) de tipul unei oscilații amortizate (fig. 50). Este sigur că o astfel de modificare de rH, sub influența radiației ultraviolete, are loc și în cadrul sistemelor redox celulare (cum ar fi cistină−cisteină, de exemplu). [8] ajunge la concluzia că gradientul de caracter redox ar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
în special de către algele albastre Schizothrix, Anacystis și Phormidium [16]); algele din ordinul Desmidiales (alge verzi) folosesc fierul (ionizat) astfel obținut pentru a-și impregna membrana cu săruri de fier [84]; − mecanismul biocenotic, bazat pe repetarea unui ciclu pasivizare-depasivizare datorat oscilațiilor rH-ului indus în biotop (apă) pentru menținerea homeostaziei redox a ecosistemului. O discuție specială, prilejuită de cele arătate acum, cu manifestare specială în cadrul algelor, este prilejuită de secreția de substanțe gelatinoase (gelatinoase ca aspect, nu neapărat și din punct
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
solubil. Fenomenul nu este caracteristic exclusiv diatomeelor. Unele Chrysophyceae (alge aurii), aflate în dificultate, se închistează într’o membrană groasă de SiO2, pe care o părăsesc atunci când condițiile de mediu revin la normal [84], abandonând-o întru îngroșarea foulingului biologic; oscilațiile induse biocenotic ale rH-ului amintite supra, au un rol „catalitic“ asupra formării și abandonării acestor structuri silicioase. Pe lângă evidența contribuției la acumularea de material abiotic în fouling, atragem atenția asupra faptului că fenomenul este favorizat și de fluctuațiile (voite
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
3.4.4.8). Poziția intermediară, mai mult, mediatoare, între rH ul optim caracteristic părții autotrofe, respectiv heterotrofe ale biocenozei, la care se situează rH-ul optim al unei biocenoze, este doar aparent fixă. În realitate ea este rezultatul unor oscilații ale rH ului mediului, cu o amplitudine ce poate atinge distanța dintre cele două optime parțiale, oscilație datorată concurenței dintre cele două segmente ale biocenozei, tipică de altfel lumii vii (v. §2.3.4.4.8). Premisa o constituie faptul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
heterotrofe ale biocenozei, la care se situează rH-ul optim al unei biocenoze, este doar aparent fixă. În realitate ea este rezultatul unor oscilații ale rH ului mediului, cu o amplitudine ce poate atinge distanța dintre cele două optime parțiale, oscilație datorată concurenței dintre cele două segmente ale biocenozei, tipică de altfel lumii vii (v. §2.3.4.4.8). Premisa o constituie faptul că dacă autotrofele preferă rH-uri oxidante ale mediului ele au, asupra mediului, o acțiune reductivă (heterotrofele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
114] Pentru a prezenta acest ultim și ipotetic mecanism, facem apel la figura 57 și comentariul aferent din §2.3.3. În natură are loc într’adevăr un atare proces. Figura 69 arată evoluția rH-ului apei unui lac, unde oscilațiile de rH ale biotopului acvatic (linia întreruptă), mai rare iarna, respectiv mai dese primăvara, se distribuie pe o rezultantă sinusoidală (linia plină) ce ține seama de condițiile climatice. într’un ecosistem antropogen ce se poate constitui în instalațiile de răcire
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sinusoidală (linia plină) ce ține seama de condițiile climatice. într’un ecosistem antropogen ce se poate constitui în instalațiile de răcire, de exemplu, este de presupus că o anumită constanță a condițiilor de mediu, impusă tehnologic, determină existența doar a oscilațiilor primare, în jurul unei rezultante orizontale. Aparent, în cadrul ecosistemului se închide un circuit de substanță ce susține un flux de energie de la cea primară spre întreaga biocenoză - direct pentru autotrofe, indirect pentru heterotrofe. În realitate substratul, biotopul, este degradat în timp
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
peretele - metalic ori nemetalic - unei instalații aceasta înseamnă coroziune, produșii de coroziune fiind, în raport cu materialul de construcție inițial, o stare entropică. Ca mediator/cale a procesului, se pot lua în considerare ciclurile de pasivizări-depasivizări la care este supus metalul în urma oscilațiilor de rH din mediul acvatic [118]. Într’adevăr, pasivizarea poate interveni și în absența unui oxidant propriu-zis, când însăși apa poate deveni așa ceva:[14] Totul este ca apa să dobândească un caracter oxidant, posibilitate care se observă din cele de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
a componentelor microorganismale ale biocenozei - în special alge, respectiv bacterii și protozoare - a constituit două medii alicote, unul sterilizat, altul nativ, în care s’au păstrat timp de 21 zile (interval suficient pentru ca la temperatura camerei să aibă loc trei oscilații de rH (v. fig. 69)) câte o epruvetă din OL37. Determinarea gravimetrică a produșilor de coroziune a demonstrat că, în condițiile existenței biocenozei, coroziunea este de 2,8 mai mare față de coroziunea electrochimică, caracteristică mediului steril. O observație globală arată
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
CaCO3 la un pH bazic, efectul autotrofelor; evident, nu tot calcarul este reprecipitat, o parte pierzându-se spălat de ape, astfel încât, în globalitatea sa, roca este distrusă. Fenomenul poate fi întâlnit și în cazul construcțiilor submerse din piatră, desigur calcaroasă. Oscilațiile de rH induse de biocenoză în mediu cunosc și o frecvență diurnă; un exemplu este furnizat de figura 71 [119], referitor tot la apa unui ochi de apă eutrofizat. 3. METODE DE CONTROL AL FOULINGULUI BIOLOGIC 3.1. Metode curente
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fig. 77), situată în domeniul inhibitor (rH 22,7-23,5). În comparație cu evoluția îngreunată a rH-ului în condițiile prezenței biocizilor (fig. 74, 77), fapt ce denotă o acțiune de tamponare redox, apa netratată cu biocizi suferă în contact cu organismele oscilații cu mult mai ample ale rH-ului (fig. 78), găzduind o dezvoltare nestânjenită a organismelor. Toate acestea denotă că biocidul Biostop-121 are proprietăți de tamponare redox mult mai pronunțate. În cursul aerării s’a observat o scădere progresivă, relativ lentă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
metodă de sterilizare nu asigură un succes de 100%, limitarea dezvoltării unui fouling biologic, chiar anemic, în acel spațiu izolat/închis. Și, pentru asta, făcând referire la mecanismul biocenotic (v. §2.3.4.4.8), comparăm figura 71, care reprezintă oscilațiile diurne de rH la nivelul ecosistemului dulcicol, cu acelea ale ecosistemului salin, marin (fig. 106 [119]), recunoscut ca fiind extrem de conservator. Și, într’adevăr, oscilațiile într’un interval rH de patru unități (v. fig. 71) care pot cauza, și chiar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
referire la mecanismul biocenotic (v. §2.3.4.4.8), comparăm figura 71, care reprezintă oscilațiile diurne de rH la nivelul ecosistemului dulcicol, cu acelea ale ecosistemului salin, marin (fig. 106 [119]), recunoscut ca fiind extrem de conservator. Și, într’adevăr, oscilațiile într’un interval rH de patru unități (v. fig. 71) care pot cauza, și chiar o fac, o coroziune prin mecanism biocenotic, sunt limitate, în mediul salin, la doar o unitate de rH (v. fig. 106). Concluzia este că se
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
care are și o variantă cu plural adaptat sistemului românesc: jeanși 14. Pluralul în -s, ca în limba engleză, se întâlnește destul de frecvent în uzul scris, vorbitorii preferând formele din limba de origine la mai multe anglicisme 15. 3.6. Oscilații între tipuri flexionare Printre substantivele nou introduse în DOOM2 există câteva care oscilează între tipuri flexionare: itemi/itemuri/iteme, modemuri/modeme, pizza/pizză. TABEL RECAPITULATIV Tipul flexionar Feminin Masculin Neutru Variație liberă ă-e 389 ă-i 25 e-i 70
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
context (în propoziții). Subiecții au fost rugați să facă observații legate de formele din chestionar, să indice diferențele semantice dintre forme (acolo unde există). Rezultatele, grupate pe tipuri de probleme, sunt următoarele: 5.1. Feminin 5.1.1. Variația privește oscilația între tipurile ă-e și ă-i 1) căpșuni: 52 căpșune: 45 ambele: 3 2) cireși (fructe): 021 cireșe: 99 nu răspund: 1 (1 observație: cireși se folosește pentru pomi) 3) coarde: 22 corzi: 78 (1 observație: coarde se folosește pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
păpări: 7 nu răspund: 14 9) paște ("pâine sfințită"): 62 paști: 26 ambele: 9 pască: 1 (a fost ales singularul în context) #păști 22: 1 nu răspund: 1 10) râpe: 87 râpi: 11 ambele: 2 5.1.2. Variația privește oscilația între desinența -uri la plural (sorturi) și o altă desinență (-e sau -i) 11) pastrame: 73 păstrămuri: 24 pastrama (sg. art. în context): 2 nu răspund: 1 12) vopsele: 79 vopseluri: 20 ambele: 1 13) politețuri: 90 politeți: 9 ambele
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
și o altă desinență (-e sau -i) 11) pastrame: 73 păstrămuri: 24 pastrama (sg. art. în context): 2 nu răspund: 1 12) vopsele: 79 vopseluri: 20 ambele: 1 13) politețuri: 90 politeți: 9 ambele: 1 5.1.3. Variația privește oscilația între o formă de plural invariabil (omonimă cu singularul) și o formă de plural cu desinență (-e sau -i) 14) cicatrice: 51 cicatrici: 49 15) (despre fete) babysittere: 46 babysitteri: 44 #babysitter (invariabil 23): 6 nu răspund: 4 Aici se
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
o formă de plural cu desinență (-e sau -i) 14) cicatrice: 51 cicatrici: 49 15) (despre fete) babysittere: 46 babysitteri: 44 #babysitter (invariabil 23): 6 nu răspund: 4 Aici se include și substantivul îmbrăcăminte, care nu are plural, dar prezintă oscilația invariabil/-i la genitiv singular: 16) îmbrăcămintei: 39 îmbrăcăminții: 59 ambele: 1 nu răspund: 1 5.1.4. Variația privește încadrarea formei de singular (-a/-ă, -ă/-e) 17) o leva: 38 o levă: 54 ambele: 1 nu răspund: 7
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]