1,318 matches
-
făcută, căci până acum în 5 luni am vedut 5 din acești gardiști succedându-se în ospiciu, mă cred autorizat a conchide că aceste condițiuni sunt departe de a fi identice cu acele ce se cer unui bun infirmier de ospiciu"). În continuare, raportul menționează abaterile lor, pentru care a fost silit să facă raport de îndepărtare: "unul pentru beție, un al doilea pentru maltratarea unei alienate, cel de-al treilea, în fine, fiindcă căuta să facă din una din alienate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
un al doilea pentru maltratarea unei alienate, cel de-al treilea, în fine, fiindcă căuta să facă din una din alienate, amanta sa", singurul gardian despre care dr. Bottez spune că "părea la locul lui" a fost schimbat de administrația ospiciului fără a fi consultat medicul responsabil al instituției. Condițiile igienice erau proaste: exista un duș, dar acesta era în afara imobilului, astfel că iarna nu putea fi întrebuințat, apa de băut constituia o mare problemă și ea; "o dificultate, spunea dr.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de mai multe ori un feredeu pentru administrarea băilor calde și reci, atât în scopul terapeutic, cât și pentru curățenie; până astăzi acest feredeu nu s-a dat". Trecem peste alte amănunte ale raportului; imaginea de improvizație medievală a acestui "ospiciu" rezultă din cele menționate. Pentru toate aceste motive, depărtare și în special izolare, nepermițând exercitarea unui control ("espiciul fiind situat afară din oraș și în o posițiune unde pe timp de iarnă e aproape imposibil să se poată duce cineva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
o posițiune unde pe timp de iarnă e aproape imposibil să se poată duce cineva"); insuficiența mijloacelor materiale etc., Dr. Bottez propunea măsurile următoare: "eata acum și ameliorările cele mai urgente ce ved de făcut: 1. Transferarea de urgență a Ospiciului. 2. Instalarea lui în local convenabil, astfeliu ca isolamentul alienaților să se poată face. 3. Instalarea mai serioasă a unui serviciu hydroterapic, a cărui binefaceri în cura alienațiunei mentale nu mai sunt de demonstrat". Se mai prevedea schimbarea personalului, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
indispensabile, s-ar putea realiza toate aceste ameliorații și dubla sau chiar tripla, fără inconvenient, numerul alienaților actualmente tratați". Medicul primar al orașului, dr. Th. Philipescu, a înaintat Consiliului Comunal acest raport care a avut ca primă consecință schimbarea personalului. Ospiciul a funcționat totuși (așa cum rezultă din câteva chitanțe, borderouri de medicamente și acte de corespondență administrative) cel puțin încă 5 ani. A fost vizitat în continuare tot de dr. C. Bottez, plătit pe stat suplimentar, pentru această activitate. Abia în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
alienați de piste Bariera Salhana", cum raportează intendentul. Capitolul s-a încheiat cu un inventar de 36 obiecte sărace, între care 4 paturi cu mindire și perne de paie, o putină și un ceaun stricat. DE LA PRIMELE PREVEDERI LEGISLATIVE LA OSPICII ȘI AȘEZĂMINTE MEDICALE Începuturile organizării asistenței psihiatrice de stat sunt legate de primele măsuri de ordin legislativ care stabileau recunoașterea oficială a problemei, conturându-i limitele și conținutul. Periculozitatea socială sau numai incapacitatea de a coopera în procesul de muncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
situația bolnavilor psihici era diferită. Într-adevăr, nu putem privi omogen o masă de bolnavi care prin însuși structura nosografiei psihiatrice este heterogenă. Desigur că, pe lângă alienații din mănăstiri, exista o categorie mare, aceea a alienaților de penitenciar. Dacă la ospiciile de mănăstiri represiunea era excepțională și terapia duhovnicească exprima o înțelegere umanitară, alienații din penitenciare aveau, desigur, un tratament dur. Prin structura bolii, deseori aceștia sunt negativiști, violenți, nesupuși, impulsivi. Căutându-i în lumea închisorilor timpului, îi vom găsi înlănțuiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
doua jumătate a secolului al XIX-lea; veacuri întregi alături de răufăcătorii sănătoși au stat la butuc și alienații. În casele de recluziune nu se făcea nici o diferență între delincventul sănătos și cel afectat psihic. Transportul alienatului la închisoare sau la ospiciu era încredințat acelorași autorități care însărcinau pe un dorobanț cu paza bolnavului pe drum. Nu vedem de ce acest dorobanț ar fi fost altfel cu alienatul decât proceda cu delicvenții de drept comun. Transportul deținuților, printre care erau și nebuni, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
alți declasați, deci o categorie de oameni inclusă în sfera psihiatriei mari sau de limită. C. Eraclide, în "Studii practice asupra dreptului criminal" (1865), menționează că, începând din 1874, casele de corecție de la Orgoești-Tutova și Lipova-Vaslui au căpătat denumirea de ospicii de "corecție". Ele au funcționat mai mulți ani, până după 1884. Nu avem suficiente informații, până acum, despre aceste case. Aflăm doar dintr-un raport al vornicului Anastase Panu către Grigore Ghica, Domnul Moldovei, că viața acestor nenorociți era îngrozitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și până la trei luni înainte de deces, toate izvoarele descriu boala sub diagnoze și interpretări diferite, care astăzi se conturează sub forma unor accese tipice maniaco-depresive. Antecedentele heredocolaterale și personale vin incontestabil în sprijinul acestui diagnostic. Cităm astfel episodul morții în ospiciul Charité din Berlin a fratelui poetului, Șerban, doctor în medicină, decedat la acest ospiciu la 29 noiembrie 1874, după o existență în care recunoaștem o constituție psihică ciclotimică, predominant depresivă. Acest frate, dr. Șerban Eminovici, mort în etate de 31
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
diferite, care astăzi se conturează sub forma unor accese tipice maniaco-depresive. Antecedentele heredocolaterale și personale vin incontestabil în sprijinul acestui diagnostic. Cităm astfel episodul morții în ospiciul Charité din Berlin a fratelui poetului, Șerban, doctor în medicină, decedat la acest ospiciu la 29 noiembrie 1874, după o existență în care recunoaștem o constituție psihică ciclotimică, predominant depresivă. Acest frate, dr. Șerban Eminovici, mort în etate de 31 de ani, a fost neîndoielnic, un melancolic, cel puțin în momentul morții, la Charité
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
-i rușine madam (Slavici). Am auzit c-ai spart oglinda din cauza ei, de gelozie în contra ei. Bine-ți stă una ca asta d-tale femee serioasă?" (biletul există în colecția de manuscrise a Academiei României). Nu posedăm data ieșirii din ospiciul Caritatea, dar este posibil ca să fie vorba de un transfer, deoarece îl găsim în curând la Institutul de Sănătate (Casa de sănătate) Ober Döbling din Viena, de unde iese (nu știm data) refăcut, dar cu oarecare dispoziții de aspect depresiv. Despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Vezi rândunelele se duc", închinată, după relatarea lui Onicescu, soției unui farmacist, doamna Czenkii, și publicată imediat, la 1 februarie în "Convorbiri literare" fiind trimisă de același administrator, Onicescu. Accesul, de aspect maniacal, este confirmat și de către un gardian al ospiciului, care, în 1903, îi comunică dr. Zosin că Eminescu, în perioada de mare agitație, se lovea de pereți și de balcon etc. Gheorghe Bojeincu, fost coleg de școală cu Eminescu și rudă cu administratorul Onicescu, l-a descris pe Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
să-l vadă într-op casă de sănătate cu această excepție, nu se găsesc documente contemporane medicale sau de altă natură privitoare la starea mintală. În această perioadă, Mărcuța a anunțat că "nu mai poate ține căutare" pe Eminescu deoarece "ospiciul nu poate hrăni decât bolnavi a căror întreținere e plătită de primăria capitalei". Lipsa de documente contemporane este înlocuită de o serie de refaceri din memorie ale observației. Astfel, doctorul Vineș, deja menționat, care l-a internat la 2 februarie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
o psihoză afectivă, și anume, psihoza maniaco-depresivă, boală care s-a manifestat periodic, între crize starea intelectuală a pacientului fiind nealterată. NOTE BIBLIOGRAFICE 1) N.A. Bogdan, Orașul Iași, Iași, 1913, p. 199. 2) P. Zosin, Mișcarea și asistența alienaților din Ospiciul M-rei Neamț, pe anul 1904, Spitalul, 1904, p. 91. 3) Idem, vezi și P.G. Samarian, p. 61. 4) Din viața starețului Paisie, 1722-1794, tip. M-rei Neamț, 1836. 5) Arh. St. Iași, fond Secretariatul de Stat al Moldovei dos. 1958, f.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
PESTE CINCIZECI DE ANI 24 ANASTASIE FĂTU, PRECURSORUL MEDICINII ȘTIINȚIFICE LA IAȘI ȘI ÎN MOLDOVA 28 PREMISELE MEDICINII ȘTIINȚIFICE 52 MEDICINĂ ȘI RELIGIE ÎN MOLDOVA 66 ȘTIINȚA DESPRE BOLILE SUFLETULUI ȘI CREDINȚA PSIHIATRICĂ MONAHALĂ 66 ASISTENȚA MEDICALĂ DE MĂNĂSTIRE 70 OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA NEAMȚ 76 ORGOEȘTI, UN OSPICIU NECUNOSCUT 82 DOCTORUL PANDELE GRIGORESCU, UN PIONIER NECUNOSCUT AL PSIHIATRIEI ROMÂNEȘTI 85 O REVISTĂ MEDICALĂ UITATĂ: NOSOGRAPHUL DE NEAMȚ 98 OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA GOLIA 104 OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA ADAM 116 ASISTENȚA PSIHIATRICĂ LA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
PRECURSORUL MEDICINII ȘTIINȚIFICE LA IAȘI ȘI ÎN MOLDOVA 28 PREMISELE MEDICINII ȘTIINȚIFICE 52 MEDICINĂ ȘI RELIGIE ÎN MOLDOVA 66 ȘTIINȚA DESPRE BOLILE SUFLETULUI ȘI CREDINȚA PSIHIATRICĂ MONAHALĂ 66 ASISTENȚA MEDICALĂ DE MĂNĂSTIRE 70 OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA NEAMȚ 76 ORGOEȘTI, UN OSPICIU NECUNOSCUT 82 DOCTORUL PANDELE GRIGORESCU, UN PIONIER NECUNOSCUT AL PSIHIATRIEI ROMÂNEȘTI 85 O REVISTĂ MEDICALĂ UITATĂ: NOSOGRAPHUL DE NEAMȚ 98 OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA GOLIA 104 OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA ADAM 116 ASISTENȚA PSIHIATRICĂ LA OSPICIILE ÎNFIINȚATE DE FILANTROPI ȘI DE INSTITUȚII
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
BOLILE SUFLETULUI ȘI CREDINȚA PSIHIATRICĂ MONAHALĂ 66 ASISTENȚA MEDICALĂ DE MĂNĂSTIRE 70 OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA NEAMȚ 76 ORGOEȘTI, UN OSPICIU NECUNOSCUT 82 DOCTORUL PANDELE GRIGORESCU, UN PIONIER NECUNOSCUT AL PSIHIATRIEI ROMÂNEȘTI 85 O REVISTĂ MEDICALĂ UITATĂ: NOSOGRAPHUL DE NEAMȚ 98 OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA GOLIA 104 OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA ADAM 116 ASISTENȚA PSIHIATRICĂ LA OSPICIILE ÎNFIINȚATE DE FILANTROPI ȘI DE INSTITUȚII COMUNALE 122 OSPICIUL GALATA 123 UN OSPICIU INEDIT, OSPICIUL DE LA BARIERA SALHANALEI 130 DE LA PRIMELE PREVEDERI LEGISLATIVE LA OSPICII ȘI AȘEZĂMINTE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
MONAHALĂ 66 ASISTENȚA MEDICALĂ DE MĂNĂSTIRE 70 OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA NEAMȚ 76 ORGOEȘTI, UN OSPICIU NECUNOSCUT 82 DOCTORUL PANDELE GRIGORESCU, UN PIONIER NECUNOSCUT AL PSIHIATRIEI ROMÂNEȘTI 85 O REVISTĂ MEDICALĂ UITATĂ: NOSOGRAPHUL DE NEAMȚ 98 OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA GOLIA 104 OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA ADAM 116 ASISTENȚA PSIHIATRICĂ LA OSPICIILE ÎNFIINȚATE DE FILANTROPI ȘI DE INSTITUȚII COMUNALE 122 OSPICIUL GALATA 123 UN OSPICIU INEDIT, OSPICIUL DE LA BARIERA SALHANALEI 130 DE LA PRIMELE PREVEDERI LEGISLATIVE LA OSPICII ȘI AȘEZĂMINTE MEDICALE 135 SELECȚII BIBLIOGRAFICE 150
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
DE LA MĂNĂSTIREA NEAMȚ 76 ORGOEȘTI, UN OSPICIU NECUNOSCUT 82 DOCTORUL PANDELE GRIGORESCU, UN PIONIER NECUNOSCUT AL PSIHIATRIEI ROMÂNEȘTI 85 O REVISTĂ MEDICALĂ UITATĂ: NOSOGRAPHUL DE NEAMȚ 98 OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA GOLIA 104 OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA ADAM 116 ASISTENȚA PSIHIATRICĂ LA OSPICIILE ÎNFIINȚATE DE FILANTROPI ȘI DE INSTITUȚII COMUNALE 122 OSPICIUL GALATA 123 UN OSPICIU INEDIT, OSPICIUL DE LA BARIERA SALHANALEI 130 DE LA PRIMELE PREVEDERI LEGISLATIVE LA OSPICII ȘI AȘEZĂMINTE MEDICALE 135 SELECȚII BIBLIOGRAFICE 150 CAZUL EMINESCU 159 Note bibliografice 168 ÎNVĂȚĂMÂNTUL MEDICAL
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
DOCTORUL PANDELE GRIGORESCU, UN PIONIER NECUNOSCUT AL PSIHIATRIEI ROMÂNEȘTI 85 O REVISTĂ MEDICALĂ UITATĂ: NOSOGRAPHUL DE NEAMȚ 98 OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA GOLIA 104 OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA ADAM 116 ASISTENȚA PSIHIATRICĂ LA OSPICIILE ÎNFIINȚATE DE FILANTROPI ȘI DE INSTITUȚII COMUNALE 122 OSPICIUL GALATA 123 UN OSPICIU INEDIT, OSPICIUL DE LA BARIERA SALHANALEI 130 DE LA PRIMELE PREVEDERI LEGISLATIVE LA OSPICII ȘI AȘEZĂMINTE MEDICALE 135 SELECȚII BIBLIOGRAFICE 150 CAZUL EMINESCU 159 Note bibliografice 168 ÎNVĂȚĂMÂNTUL MEDICAL SUPERIOR 170 FACULTATEA DE MEDICINĂ 170 FACULTATEA DE FARMACIE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
PIONIER NECUNOSCUT AL PSIHIATRIEI ROMÂNEȘTI 85 O REVISTĂ MEDICALĂ UITATĂ: NOSOGRAPHUL DE NEAMȚ 98 OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA GOLIA 104 OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA ADAM 116 ASISTENȚA PSIHIATRICĂ LA OSPICIILE ÎNFIINȚATE DE FILANTROPI ȘI DE INSTITUȚII COMUNALE 122 OSPICIUL GALATA 123 UN OSPICIU INEDIT, OSPICIUL DE LA BARIERA SALHANALEI 130 DE LA PRIMELE PREVEDERI LEGISLATIVE LA OSPICII ȘI AȘEZĂMINTE MEDICALE 135 SELECȚII BIBLIOGRAFICE 150 CAZUL EMINESCU 159 Note bibliografice 168 ÎNVĂȚĂMÂNTUL MEDICAL SUPERIOR 170 FACULTATEA DE MEDICINĂ 170 FACULTATEA DE FARMACIE 180 MARI PERSONALITĂȚI ȘI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
AL PSIHIATRIEI ROMÂNEȘTI 85 O REVISTĂ MEDICALĂ UITATĂ: NOSOGRAPHUL DE NEAMȚ 98 OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA GOLIA 104 OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA ADAM 116 ASISTENȚA PSIHIATRICĂ LA OSPICIILE ÎNFIINȚATE DE FILANTROPI ȘI DE INSTITUȚII COMUNALE 122 OSPICIUL GALATA 123 UN OSPICIU INEDIT, OSPICIUL DE LA BARIERA SALHANALEI 130 DE LA PRIMELE PREVEDERI LEGISLATIVE LA OSPICII ȘI AȘEZĂMINTE MEDICALE 135 SELECȚII BIBLIOGRAFICE 150 CAZUL EMINESCU 159 Note bibliografice 168 ÎNVĂȚĂMÂNTUL MEDICAL SUPERIOR 170 FACULTATEA DE MEDICINĂ 170 FACULTATEA DE FARMACIE 180 MARI PERSONALITĂȚI ȘI CREATORI DE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
NEAMȚ 98 OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA GOLIA 104 OSPICIUL DE LA MĂNĂSTIREA ADAM 116 ASISTENȚA PSIHIATRICĂ LA OSPICIILE ÎNFIINȚATE DE FILANTROPI ȘI DE INSTITUȚII COMUNALE 122 OSPICIUL GALATA 123 UN OSPICIU INEDIT, OSPICIUL DE LA BARIERA SALHANALEI 130 DE LA PRIMELE PREVEDERI LEGISLATIVE LA OSPICII ȘI AȘEZĂMINTE MEDICALE 135 SELECȚII BIBLIOGRAFICE 150 CAZUL EMINESCU 159 Note bibliografice 168 ÎNVĂȚĂMÂNTUL MEDICAL SUPERIOR 170 FACULTATEA DE MEDICINĂ 170 FACULTATEA DE FARMACIE 180 MARI PERSONALITĂȚI ȘI CREATORI DE ȘCOALĂ 186 NICOLAE NEGURĂ (1832-1884) 186 GHEORGHE NĂSTASE 189 CONSTANTIN
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
comentariile unor Petre Grădișteanu, Duiliu Zamfirescu, ale canonicului blăjan Alexandru Grama, firește scandalul provocat de atitudinea, mai mult decât de epigrama, lui Al. Macedonski în tocmai momentul declanșării primei crize și a internării gazetarului de la Timpul, în 1883, într-un ospiciu de boli mintale. Interesantă și bine nuanțată mi se pare a fi tratată competiția, cum pare la o primă vedere în epocă, dintre Eminescu și Alecsandri, precum și studiul lui C. Dobrogeanu-Gherea, pe care, dincolo de îngustimea unui comentariu sociologizant, a stilului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]