2,246 matches
-
minerilor la București, situația intolerabilă a copiilor abandonați În stradă sau bolnavi de SIDA... Toate acestea, rupte de context, au devenit simboluri negative ale României. La extrema cealaltă se conturează imaginea turistică, bucolică, Îmbietoare a țării: frumusețea naturii, pitorescul așezărilor, ospitalitatea oamenilor, originalitatea artei și cântecului popular... Și, Între aceste extreme, firește, tot felul de alte imagini. Adevărate, neadevărate? Ce pot face altceva, la rândul meu, decât să aleg și să interpretez, potrivit propriilor mele opțiuni? Cu Încercarea de a nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Muzeul pentru literatură. Îmi pare bine că ai ajutoare harnică și inteligentă (...). De pictorița Florica Morțun mă leagă, prin tatăl ei, unele amintiri, despre care vom vorbi, când ne vom vedea. Cu tatăl ei eram prieten. Te sfătuiesc să primești ospitalitatea d-nei și d-lui Păpușanu . Ei sunt foarte amabili și bucuroși de oaspeți. Pe Vasiliu-Falti greu Îl vei vedea. A devenit mizantrop; doar sora sa Nuța Păpușanu să-l poată face să deschidă bârlogul. Faci un mare serviciu mata fotografiind
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
unei aventuri căreia i te dedici cu uitare de sine. Acestei însuflețiri senine, peste ani, îi va răspunde melancolia unor ochi încercănați, amărăciunea unor frunți ridate. În sfârșit, răsună semnalul de plecare. La revedere, Lisabona! Îți mulțumim pentru generozitate!... Dar ospitalitatea portugheză nu se sfârșește aici. Nici nu apucăm să ieșim bine din gară, că încep să mișune printre fotolii cărucioare cu tot felul de bunătățuri. Ospătari în alb ne întind pe tavă păhăruțe cu vin de Porto, sendvișuri și răcoritoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de artiști amatori. Muzică, dansuri populare și moderne, un potpuriu de o varietate halucinantă. Nu ai timp să te dumerești, să te fixezi pe un gen de muzică. Excesivi în tot ceea ce fac, dorința rușilor de a ne impresiona cu ospitalitatea lor „artistică” mă sufocă. VITALIE CIOBANU: Dimineața, la micul dejun, aflu că sunt inclus într-un grup care va merge la Cerneahovsk - un centru de județ (cu alte cuvinte: o dublă provincie), la vreo 50 de kilometri de Kaliningrad. Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ceva esențial: libertatea”. „Libertatea?... Care libertate?”, s-a mirat cucoana, înfruntând privirea consternată a colegului nostru. „Ce să facem cu ea?” VASILE GÂRNEȚ: Plecăm cu un sentiment de ușurare din Kaliningrad. Chiar și acei care se arătau cumva excedați de „ospitalitatea” rușilor - tarafuri, vodcă, matrioște etc. - conchid acum că a fost ca o „escală în timp”. Studenții ne ajută la bagaje, peronul gării e invadat din nou de rafale de marș militar. Aflat încă la hotel, prind un fragment dintr-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
De parcă ne-am regăsi integritatea pierdută în enclava rusească, în acord cu opțiunile noastre profunde. Lasha Bugadze e entuziasmat, ceilalți nu mai prididesc, și ei, cu laudele. Constat că am devenit foarte pretențioși și întocmim, fiecare, câte un „clasament al ospitalității” de-a lungul traseului străbătut. Urmează un concert susținut de un excelent trio de jazz și o solistă cu remarcabile calități vocale. Ne întoarcem târziu, cu autobuzul, la hotel. Alții preferă să facă drumul pe jos, deși e destul de mers
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
acestea - alte grupări criminale supuse lor, și tot așa până la nesfârșit. O păpușă rusească infernală. Cât despre guverne, ele nu reflectă niciodată aspirațiile popoarelor. Orașele nu se aseamănă satelor. Moscova și deciziile care se iau acolo sunt foarte departe de ospitalitatea familiilor care ne-au găzduit vara trecută la Kaliningrad. Ceea ce îi separă pe oameni este raportul lor față de Soare, nu frontierele. Ceea ce mănâncă. Ceea ce fac pentru a seduce dacă au chef. Capacitatea lor de a suporta sau de a iubi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
suprafață de pământ este dublat peste tot de obligația de a investiga subsolul, câmpurile de săpături au devenit câmpuri minate. Veneția are Laguna, Parisul Sena, Florența Arno, iar de pe Acropole zărești în depărtare Marea Egee. Apa este de obicei garant al ospitalității, dar pe fundul albiei Cedronului, de multă vreme nu se mai zărește niciun firicel de apă. Seacă e și scăldătoarea oilor, cunoscută drept tămăduitoare, în care Isus l-a vindecat pe paralitic, iar în interiorul orașului nu mai există nici fântâni
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
coșuri de piele în spate, nici gunoaie, nici copii desculți pe stradă. Trotuare curate, gratii la ferestre, paznici înarmați, firme bilingve (engleză / ivrit), fațade din piatră albă. Senzațiile de belșug și de rece. În cartierele sărace, familii întregi în stradă, ospitalitate și abordări fără fasoane. Strada israeliană este, ca la noi, un spațiu de care oamenii sunt obligați să se folosească pentru a ieși sau a se întoarce acasă, dar în care nimeni nu rămâne să doarmă, să gătească sau să
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
președinte al Camerei Deputaților, doctori islamici în abayya cu keffieh-uri roșu cu alb (cele ale palestinienilor sunt negru cu alb; dacă sunt doar albe, ele exprimă neutralitatea), alături de câțiva oameni de știință, avocați și/sau medici îmbrăcați în costume europene. Ospitalitate cordială. De cealaltă parte a frontierei, acești oameni ar sta după gratii. Siria pedepsește oficial cu moartea apartenența la organizația Frații musulmani; în realitatea curentă însă, membrii nu riscă decât cincisprezece ani de închisoare. Apartamentul modern și aproape luxos nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
prin abundența meselor. E și ceea ce șochează cel mai mult avariția mea franțuzească: la sfârșitul ospățului, fie el acasă la un particular sau la restaurant, jumătate, sau chiar mai mult, din felurile servite sfârșesc intacte la lada de gunoi. Legile ospitalității persistă în mod miraculos. Înfierez risipa, insulta adusă celor săraci (amintirea perenă a anilor de după război când puneau încă deoparte "pentru chinezuți" staniolul în care era învelită ciocolata, când a opta parte dintr-un camembert ținea o săptămână la gheață
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mai îndrăzni să scrie un Nebunul Elsei? Cei care fac jocurile, la Paris, se uită înspre Atlantic și nu spre Mediterana. Degeaba avem excelenți islamiști și geopoliticieni, they don't make the weather. Egoismul bunăstării e incurabil, cred, ca și ospitalitatea voastră, pe care sărăcia voastră n-o știrbește cu nimic. Fiecare suflet colectiv își are bolile lui. Nu-ți voi vorbi aici de ale noastre, le știi și ele nu constituie subiectul acestei scrisori. Ascultându-l pe palestinianul Elias Sanbar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
care, a ridicat din umeri și a dispărut în mulțime, fără a-mi mai lăsa timp s-o întreb din ce organizație progresistă făcea parte, ca orice creștin care se respectă. Încep să știu care-s motivele acestei ranchiune surde. Ospitalitatea, amabilitatea palestinienilor cu străinii pune o surdină (curios, militanții israelieni pentru pace se exprimă mult mai gălăgios), dar stabilim totuși rapid punctele principale ale rechizitoriului. Mai întâi, mi se spune, prăpastia dintre vorbe și fapte. Democrați fiind, noi organizăm alegeri
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
căldura amiezii!" Abia ajung călătorii necunoscuți în prag, și el comandă să se aducă apă pentru ei să se poată spăla pe picioare. "Sara! Azime, lapte și niște carne de vițel gătită pentru acești oaspeți!" Dacă cineva dorește să reînvețe ospitalitatea așa cum era ea pe vremea străbunilor, să evite Hebron H2 și să recitească Facerea (XVIII, 1-15). 4. Ramallah sau ultimul sfanț Împacă-te cu pârâșul tău degrabă, până ești cu el pe cale, ca nu cumva pârâșul să te dea judecătorului
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pridvorul bisericii, alături de icoana lui Rareș-voevod. 12 August A doua zi trebue să fac drumul în ambulanță; abia pășesc de durerea picioarelor. Doctorul Rizescu, sau mai bine burta sa respectabilă, se arată destul de primitor, ceia-ce constitue una din calitățile de ospitalitate românești. Și împreună cu invalizii, pornim în urma coloanei. Sunt doi invalizi permanenți: Eliseu Iliescu, substitut de procuror la Călărași, plin de reumatisme, un barometru ambulant, care ne prevestește cu multă precisiune ploile, și Nicolau, liber ca profesie, cu o mare calitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
binele promis are o natură magică, spirituală. Până la obținerea lui însă, trebuie depășite încercările, al căror spectru vizează, în alte basme, dimensiunea morală. Călători incognito, Dumnezeu și Sfântul Petru solicită merinde la o stână, într-un text din colecția Pop-Reteganul. Ospitalitatea băiatului este promptă, mergând până la sacrificiul mielului propriu. Răsplata folosește puterea magică a oaselor rămase de la masă, capabile să creeze o turmă întreagă de oi. Sfatul inițiatorului divin circumscrie flăcăul în plan uranian: „- Să mergi în munții cutare și cutare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sacristie mai erau doar trei întârziați. Toți ceilalți erau deja plecați de câteva ore. Mi-am strâns totul în grabă și după ce m-am spălat în fugă am servit micul dejun oferit de parohie. Am rămas din nou impresionat de ospitalitatea lor mărinimoasă iar când am pus bancnota de 10 euro în cutia de pe masă am rămas plăcut surprins de ceea ce scria pe capacul ei: „Depune aici ceea ce - crezi de cuviință și ia ceea ce ai nevoie”. O astfel de formulare caritabilă
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
când am venit cu prieteni francezi în România ei au rămas îndrăgostiți de această țară, în ciuda numeroaselor peripeții de ordin... tehnic. Dacă am reuși să nu ne vulgarizăm total, să nu ne mercantilizăm total, să nu ne pierdem total simțul ospitalității, să nu ne orientalizăm total...! Ce bine ar fi și pentru cultura română! Pentru că iată, despre România se vorbește ceva mai mult și mai frumos în ultimii ani. Ar trebui să le mulțumim în primul rând cineaștilor noștri care au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de exemplu...? Sunt momente când mă simt extrem de bine în pielea mea de român, mai ales când călătoresc cu străini în România și îi fac să descopere ceva ce ei nici nu știau că există, zone de autenticitate și de ospitalitate surprinzătoare. Care mai e raportul tău cu Generația 80? Cât datorezi Generației 80, ce ai adus tu în plus generației...? Unde te apropii și unde te desparți de Generația 80? Dacă România ar fi transformat libertatea din ultimii 20 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o iei spre Huși, care este la o depărtare de 40 de mile de Iași, și acest oraș poate să aibă 300 de case”. Un alt misionar, Niccolo Barsi din Lucca, care a călătorit în Moldova în anii 1632-1639, constata ospitalitatea și generozitatea locuitorilor: „Așadar după ce am plecat din Iași... m-am îndreptat spre un alt oraș numit Huși, unde nu numai că am găsit 100 de case de catolici și un călugăr dominican, care era duhovnicul lor, dar am aflat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cetatea-i pitorească și biserica lui Brâncoveanu, și, în fine, ajungem la Sibiu. Aici, numai grație intervenției Consiliului Dirigent, domnul Petrescu capătă odaie într unul din hotelurile ticsite de călători, armată și autorități, iar Pia și cu mine recurgem la ospitalitatea vestit de gentilă a d-lui și d nei Andrei Bârseanu. alba iulia A doua zi dis-de-dimineață, pe drum la Alba Iulia; sosim cu o oră înainte de suverani. D. Boilă ne ia cu dânsul sus pe Câmpia Unirii, unde erau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu sănătatea pacientei și cu mersul evenimentelor. Se revăzură la plecare și ne invită pe vară la Londra, oferindu-ne locuință, pentru un congres de obstetrică prezidat de el. Așteptai și invitațiunea nevestei lui, care nu întârzie. Primirăm, mai puțin ospitalitatea, preferând hotelul pentru libertatea mișcărilor noastre de turiști ageamii la Londra. Am fost încântați și mișcați de nenumăratele atențiuni ce avură. Erau instalați pe mare, într o casă din Westminster. Interiorul, plin de picturi frumoase, Raeburna, Romney, portretul doamnei Playfair
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
casa prințesei Rad ziwill. Numai perechea G. Philippescu, d. Cesianu și noi nu am consimțit să mergem la seria de serate date în vila de la Șosea, deși erau onorate de prezența tinerilor principi moștenitori, cei trei bărbați nevoind să primească ospitalitatea plătită cu zestrea nevestei lui Radu, născută Cazotti. Lydia Philippescu purta rochii de la Doucet, blănuri de Samur, dar nu se suia în trăsura Curții, la care dânsul avea dreptul ca mare mareșal, dânsa neavând titlu oficial. El iubea și admira
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nimeni personal, dar într-un timp relativ scurt se făcuse cunoscut datorită stilului său personal de lucru care începea să apară în permanență, oferindu-ne diferite peisaje și obiceiuri de pe plaiurile bănățene. Oprim în fața casei, coborâm, suntem primiți cu o ospitalitate specifică zonei în care ne aflăm de către un bătrân slăbuț cu ochi blânzi, care ne aștepta în poartă, invitându-ne săi pășim pragul. Era tatăl lui Vasilică, pe el îl găsisem în fața casei. Un tânăr blond, slăbuț, cu ochii precum
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
puține pasaje care tratează nu războiul și supraviețuirea, ci conducerea pașnică a cetății. La sfarsitul capitolului 21, "Ce ar trebui să facă principele pentru a fi considerat excepțional", Machiavelli scrie: Un principe trebuie să fie iubitor de virtuți, arătându-și ospitalitatea față de cei virtuoși, si trebuie să îi onoreze pe cei care excelează într-o artă. Apoi, trebuie să-și încurajeze cetățenii să fie capabili să-și practice meseriile, în comerț, agricultură și în alte ocupații umne, astfel încât un om nu
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]