1,360 matches
-
de identitate, cu aprobarea șefului formațiunii locale a poliției de frontieră. ... (6) Accesul persoanelor pentru efectuarea unor activități dincolo de fâșia de protecție a frontierei de stat, în situația în care aceasta se constituie mai în adâncime, precum și în insulele și ostroavele aparținând statului român, situate în apele de frontieră, este permis numai prin locurile și în condițiile stabilite de șeful formațiunii locale a poliției de frontieră. ... (7) Accesul persoanelor în insulele și ostroavele de formațiune nouă din apele de frontieră este
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 105 din 27 iunie 2001 (*actualizată*) privind frontiera de stat a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280024_a_281353]
-
constituie mai în adâncime, precum și în insulele și ostroavele aparținând statului român, situate în apele de frontieră, este permis numai prin locurile și în condițiile stabilite de șeful formațiunii locale a poliției de frontieră. ... (7) Accesul persoanelor în insulele și ostroavele de formațiune nouă din apele de frontieră este permis numai după determinarea apartenenței acestora, pe baza înțelegerilor încheiate între statul român și statul vecin. ... ---------- Art. 7 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 105 din 27 iunie 2001 (*actualizată*) privind frontiera de stat a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280024_a_281353]
-
frontieră" cu sintagma "șeful serviciului teritorial al poliției de frontieră". f) accesul persoanelor în fâșia de protecție a frontierei de stat, fără documente de identitate și fără aprobarea șefului formațiunii locale a poliției de frontieră; accesul persoanelor în insulele și ostroavele de formațiune nouă din apele de frontieră înainte de determinarea apartenenței acestora; desfășurarea activităților prevăzute la art. 39 fără avizul șefului serviciului teritorial al poliției de frontieră sau al șefului Gărzii de Coastă; efectuarea pescuitului în apele de frontieră, apele maritime
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 105 din 27 iunie 2001 (*actualizată*) privind frontiera de stat a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280024_a_281353]
-
izvoare până la podul Maiorului, tot timpul anului; ... r) râul Valea Luncani de la izvoare până la confluența cu râul Ștrei, tot timpul anului; ... s) râul Densuș-Galbena de la izvoare până la confluența cu Râul Mare, tot timpul anului; ... ș) Râul Mare inferior de la lacul Ostrov până la lacul Hațeg, tot timpul anului; ... t) râul Mălăiești de la izvoare până la confluența cu râul Ștrei, tot timpul anului; ... ț) râul Mițești de la izvoare până la confluența cu râul Ștrei, tot timpul anului; ... u) Râul Alb de la izvoare până la confluența cu
ORDIN nr. 12 din 1 februarie 2017 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280206_a_281535]
-
izvoare până la podul Maiorului, tot timpul anului; ... r) râul Valea Luncani de la izvoare până la confluența cu râul Ștrei, tot timpul anului; ... s) râul Densuș-Galbena de la izvoare până la confluența cu Râul Mare, tot timpul anului; ... ș) Râul Mare inferior de la lacul Ostrov până la lacul Hațeg, tot timpul anului; ... t) râul Mălăiești de la izvoare până la confluența cu râul Ștrei, tot timpul anului; ... ț) râul Mițești de la izvoare până la confluența cu râul Ștrei, tot timpul anului; ... u) Râul Alb de la izvoare până la confluența cu
ORDIN nr. 144 din 17 februarie 2017 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280221_a_281550]
-
170. Mănăstirea Bistrița Comuna Costești, satul Bistrița Vâlcea k)171. Ansamblul Mănăstirii Orașul Călimănești, Vâlcea Cozia localitatea Căciulata k)172. Biserica bolniței Orașul Călimănești, Vâlcea Mănăstirii Cozia localitatea Căciulata k)173. Biserica Nașterii Orașul Călimănești Vâlcea Maicii Domnului a schitului Ostrov k)174. Ansamblul Mănăstirii Comuna Frâncești, satul Dezrobiți Vâlcea Dintr-un Lemn k)175. Schitul Fedeleșoiu Comuna Dăești, satul Fedeleșoiu Vâlcea k)176. Ansamblul Mănăstirii Comuna Mihăești, satul Govora Vâlcea Govora k)177. Ansamblul Mănăstirii Orașul Horezu, satul Românii de
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Salsovia Comuna Mahmudia, satul Mahmudia Tulcea g)26. Cetatea Halmyris Comuna Murighiol, satul Murighiol Tulcea g)27. Cetatea Zaporojeni Comuna Murighiol, Tulcea satul Dunavățu de Jos g)28. Cetatea romană Arrubium Orașul Măcin Tulcea g)29. Cetatea romană Beroe Comuna Ostrov, satul Ostrov Tulcea (în punctul "Piatra- Frecăței") g)30. Cetatea romană și Comuna Slava Cercheză, Tulcea romano-bizantină Ibida satul Slava Rusă (Libida); bazilică creștină; mănăstire (în punctul "Cetatea Fetei") g)31. Cetatea romană Aegyssus Municipiul Tulcea Tulcea g)32. Cetate
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Mahmudia, satul Mahmudia Tulcea g)26. Cetatea Halmyris Comuna Murighiol, satul Murighiol Tulcea g)27. Cetatea Zaporojeni Comuna Murighiol, Tulcea satul Dunavățu de Jos g)28. Cetatea romană Arrubium Orașul Măcin Tulcea g)29. Cetatea romană Beroe Comuna Ostrov, satul Ostrov Tulcea (în punctul "Piatra- Frecăței") g)30. Cetatea romană și Comuna Slava Cercheză, Tulcea romano-bizantină Ibida satul Slava Rusă (Libida); bazilică creștină; mănăstire (în punctul "Cetatea Fetei") g)31. Cetatea romană Aegyssus Municipiul Tulcea Tulcea g)32. Cetate traco-getică; Comuna
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Ansamblu arhitectural Comuna Ciclova Română, satul Ilidia Caraș- medieval: biserică de Severin tip rotondă; locuință fortificată; necropolă (în punctul "Dealul Oblița") j)4. Complex medieval Comuna Dăbâca, satul Dăbâca Cluj fortificat (în punctul "Cetate") j)5. Cetate bizantină (în Comuna Ostrov, satul Ostrov Constanța punctul "Păcuiul lui Soare") j)6. Complex rupestru format Orașul Basarabi Constanța din 6 bisericuțe, galerii, cavouri, morminte j)7. Vestigiile orașului Comuna Giurgeni, satul Giurgeni Ialomița medieval "Târgul de Floci" (în punctul "La mănăstire") j)8
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Comuna Ciclova Română, satul Ilidia Caraș- medieval: biserică de Severin tip rotondă; locuință fortificată; necropolă (în punctul "Dealul Oblița") j)4. Complex medieval Comuna Dăbâca, satul Dăbâca Cluj fortificat (în punctul "Cetate") j)5. Cetate bizantină (în Comuna Ostrov, satul Ostrov Constanța punctul "Păcuiul lui Soare") j)6. Complex rupestru format Orașul Basarabi Constanța din 6 bisericuțe, galerii, cavouri, morminte j)7. Vestigiile orașului Comuna Giurgeni, satul Giurgeni Ialomița medieval "Târgul de Floci" (în punctul "La mănăstire") j)8. Ansamblul de
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Florești, Garbău, Gilău, Iara, Izvoru Crișului, Mănăstireni, Mica, �� Mintiu Gherlii, Petreștii de Jos, Poieni, Săvădisla, Sânpaul, Sic, Tureni, Vad. CONSTANȚA Municipii Constanța, Mangalia, Medgidia Orașe Basarabi, Cernavodă, Eforie, Hârșova, Techirghiol Comune Adamclisi, Aliman, Gârliciu, Independența, Istria, Lipnița, Mircea Vodă, Oltina, Ostrov, Poarta Albă, Rasova, Topalu, Tuzla, Valu lui Traian. COVASNA Municipii Sfântu Gheorghe Orașe Covasna, Târgu Secuiesc Comune Brăduț, Ghelința, Ilieni, Sânzieni, Turia. DÂMBOVIȚA Municipii Târgoviște Orașe Fieni, Pucioasa Comune Aninoasa, Bărbulețu, Brănești, Buciumeni, Cândești, Cobia, Doicești, Glodeni, Gura Ocniței, Malu
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Salcia, Troianul. TIMIȘ Municipii Timișoara, Lugoj Orașe Făget Comune Banloc, Gătaia, Margina. TULCEA Municipii Tulcea Orașe Babadag, Isaccea, Măcin, Sulina Comune Baia, Beidaud, Carcaliu, Ceamurlia de Jos, Crișan, Frecăței, Jijila, Jurilovca, Mahmudia, Mihai Bravu, Mihail Kogălniceanu, Murighiol, Nălbant, Niculițel, Nufăru, Ostrov, Sarichioi, Slava Cercheză, Turcoaia, Valea Nucarilor. VASLUI Municipii Vaslui, Bârlad, Huși Comune Arsura, Bogdana, Boțești, Bunești-Averești, Codăești, Duda-Epureni, Gherghești, Lipovăț, Poienești, Puiești, Solești, Ștefan cel Mare, Tanacu. VÂLCEA Municipii Râmnicu Vâlcea Orașe Băile Govora, Băile Olănești, Brezoi, Călimănești, Horezu, Ocnele
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Topraisar 5. Comana 12. Tuzla 6. Dumbrăveni 13. 23 August 7. Independența 4. JUDECĂTORIA MEDGIDIA cu sediul în orașul Medgidia ORAȘE 1. Băneasa 2. Cernavodă 3. Medgidia COMUNE 1. Adamclisi 10. Mircea Vodă 2. Aliman 11. Oltina 3. Castelu 12. Ostrov 4. Ciocîrlia 13. Peștera 5. Cobadin 14. Poarta Albă 6. Deleni 15. Rașova 7. Dobromir 16. Seimeni 8. Ion Corvin 17. Siliștea 9. Lipnița 18. Tortomanu JUDEȚUL COVASNA 1. JUDECĂTORIA ÎNTORSURA BUZĂULUI cu sediul în orașul Întorsura Buzăului ORAȘE 1
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
9. Stejaru 4. Ceamurlia de Jos 10. Topolog 5. Ciucurova 11. Unirea 6. Mihai Bravu 2. JUDECĂTORIA MĂCIN cu sediul în orașul Măcin ORAȘE 1. Macin 2. Isaccea COMUNE 1. Carcaliu 8. Jijila 2. Cerna 9. Luncavița 3. Dăeni 10. Ostrov 4. Dorobanțu 11. Peceneaga 5. Greci 12. Smîrdan 6. Grindu 13. Turcoaia 7. Hamcearca 14. 23 August 3. JUDECĂTORIA TULCEA cu sediul în municipiul Tulcea MUNICIPIU 1. Tulcea ORAȘE 1. Sulina COMUNE 1. C.A. Rosetti 10. Maliuc 2. Ceatalchioi
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
maluri trăiesc vidra (Lutra lutra), nurca (Lutreola lutreola), foarte apreciate pentru blana lor valoroasa. De asemenea în lunci și zăvoaie se mai întîlnesc iepuri, vulpi, dihori și porcul mistreț (Sus scrofa), acesta din urmă avind efective in continuă creștere. În ostroavele de pe malul Dunării și Borcii, în lacuri și bălți trăiesc numeroase păsări, dintre care cele mai răspândite sunt: rața mare (Anas platyrinha), gâsca sălbatică (Anser fabalis), gârlița (Anser albifrons), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), etc. Speciile de pești care populează apele
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
realizat și un port mineralier prevăzut cu instalațtii de încarcăre-descărcare și dane de acostare a navelor fluviale. Canalul este traversat de un pod modern cu patru benzi de circulație ce leagă orașul de punctul de trecere a Dunării de la Chiciu - Ostrov, fiind totodată și un excelent loc de pescuit și antrenament pentru sporturile nautice. În apropierea orașului se află „Iezerul-Călărași”, arie de protecție specială acvifaunistică, în suprafață de 2.877 ha. Este un lac de luncă situat pe dreapta drumului național
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
România (Călărași) - Bulgaria (Silistra) va oferi mari perspective în dezvoltarea circulației fluviale către estul Europei centrale și Peninsula Balcanică. Municipiul Călărași dispune un canal industrial, traversat de un pod modern care leagă orașul de punctul de trecere a Dunării Chiciu - Ostrov; trecerea în zona Chiciu - Ostrov se face cu bacul și cu feribotul,dar si cu un taxi fluvial. Municipiul Călărași are o poziție privilegiată în sud-estul României, respectiv este situat la 120 km de infrastructură rutieră și 139 km de
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
oferi mari perspective în dezvoltarea circulației fluviale către estul Europei centrale și Peninsula Balcanică. Municipiul Călărași dispune un canal industrial, traversat de un pod modern care leagă orașul de punctul de trecere a Dunării Chiciu - Ostrov; trecerea în zona Chiciu - Ostrov se face cu bacul și cu feribotul,dar si cu un taxi fluvial. Municipiul Călărași are o poziție privilegiată în sud-estul României, respectiv este situat la 120 km de infrastructură rutieră și 139 km de infrastructură feroviară față de București și
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
desprinde pe malul stâng în aval de punctul Chiciu, străbate aria urbană de la sud-nord spre sud-vest, după ce formează cotul Borcei. Brațul Borcea, pe care se afla amplasat municipiul Călărași, are 99 km lungime. Punctul de trecere al Dunării de la Chiciu - Ostrov este un excelent loc de pescuit și antrenament pentru sporturile nautice. Totodată este un loc oportun pentru plimbări cu ambarcațiuni atât pe Dunăre cât și pe brațul Borcea. Din punct de vedere al agrementului sportiv, municipiul dispune de un ștrand
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
provinciilor fizico-geografice est, sud și central-europeană. Cea mai importantă unitate este Lunca Dunării ce se întretaie aici cu Lunca Prutului și Lunca Siretului. Lunca Siretului este alcătuită din brațe despletite ale cursului Siretului, din brațe părăsite sub formă de belciuge, ostroave incipiente și ostroave vechi sau grinduri. Dat fiind faptul că județul Galați reprezintă o poartă spre nord-est și spre sud-vest, el se găsește sub influența maselor de aer continental estice și mai putin sudice, lipsind aproape cu totul influența aerului
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
sud și central-europeană. Cea mai importantă unitate este Lunca Dunării ce se întretaie aici cu Lunca Prutului și Lunca Siretului. Lunca Siretului este alcătuită din brațe despletite ale cursului Siretului, din brațe părăsite sub formă de belciuge, ostroave incipiente și ostroave vechi sau grinduri. Dat fiind faptul că județul Galați reprezintă o poartă spre nord-est și spre sud-vest, el se găsește sub influența maselor de aer continental estice și mai putin sudice, lipsind aproape cu totul influența aerului vestic care este
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
punctul cel mai sudic al țării, la 40 de km de reședință județului, Alexandria, la 130 de km de București și 180 de km de Craiova. Acesta este situat în Lunca Dunării, iar în apropiere se află Baltă Suhaia și Ostrovul Gașca ce au fost desemnate de Guvernul României arii protejate de interes național. Are o populație de de locuitori (2011), fiind astfel al patrulea ca mărime din județ. La vest de se află o cetate geto-dacică din secolul IV i. Hr
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
de protecție la fluviul Dunărea pe o adâncime interioară până la vatră localităților este folosit pentru cultivarea de cereale și pentru grădini de legume și zarzavaturi. Există păduri particulare intercalate între păduri ale statului. Lucrări silvice (tăieri de amenajare, plantari) în ostroavele de pe fluviul Dunărea. a) Turism de vânătoare și pescuit: ASOCIAȚIA VANTORILOR și PESCARILOR SPORTIVI INTERAGRO, denumită în continuare AVPS INTERAGRO, este o persoană juridică neguvernamentala, de drept privat, apolitica cu patrimoniu propriu, care gestionează pe bază de contract, o suprafață
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
brațul Chilia) - Crișan (pe brațul Sulina) - Ivancea (pe brațul Sf. Gheorghe) - Crasnicol - Perișor. Această subregiune a Deltei Dunării este împărțită în mai multe unități naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa, Depresiunea Șontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matița-Merhei, Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tătaru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Roșca-Buhaiova, Lunca Tulcea-Murighiol și Depresiunea Dranov-Dunavăț, etc. Delta maritimă ocupă mai puțin de 35% din suprafața Deltei Dunării, la răsărit de linia Periprava-Crișan-Ivancea-Crasnicol-Perișor. În această subregiune, ca și în cazul
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Crișan (pe brațul Sulina) - Ivancea (pe brațul Sf. Gheorghe) - Crasnicol - Perișor. Această subregiune a Deltei Dunării este împărțită în mai multe unități naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa, Depresiunea Șontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matița-Merhei, Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tătaru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Roșca-Buhaiova, Lunca Tulcea-Murighiol și Depresiunea Dranov-Dunavăț, etc. Delta maritimă ocupă mai puțin de 35% din suprafața Deltei Dunării, la răsărit de linia Periprava-Crișan-Ivancea-Crasnicol-Perișor. În această subregiune, ca și în cazul deltei fluviale
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]