12,062 matches
-
în trecut, cu titlu viager, ci cu titlu ereditar. În mesaj se arată că "Sublima Poartă nu are nici o îndoială că Alteța Voastră Serenisimă n-ar respecta în mod constant drepturile suzeranității Sultanului asupra Principatelor unite care fac parte integrantă din Imperiul otoman". Acceptarea acestui rol de vasal este fără îndoială tactică. Principatele constituie o miză în tocmeala dintre cei Mari. La Salzburg, în 1867, Napoleon III propune lui Julius Andrassy să le schimbe cu Veneția. Ministrul împăratului Austriei ar fi replicat: Ne
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu încetează să ni se amintească că nu vom avea a ne teme atît timp cît vom rămîne neutri și cît vom respecta tratatele. Dimpotrivă, în Orient ni se spune, pe de o parte, că facem parte integrantă din Imperiul otoman și că, prin urmare, în caz de război, am putea fi invadați, iar pe de altă parte, ni se prescrie să concurăm cu forța la răsturnarea Imperiului otoman. Dacă ați făcut deja din România o a doua Belgie, situația noastră
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se spune, pe de o parte, că facem parte integrantă din Imperiul otoman și că, prin urmare, în caz de război, am putea fi invadați, iar pe de altă parte, ni se prescrie să concurăm cu forța la răsturnarea Imperiului otoman. Dacă ați făcut deja din România o a doua Belgie, situația noastră de astăzi ar fi clară". A vorbi de neutralitate presupune implicit revenirea la redefinirea statutului principatelor, căci neutralitatea ar implica o indepedență a politicii externe revendicate de prinț
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de voturi pentru și două abțineri, adoptă o moțiune prin care se ia act de faptul că "independența absolută a României a primit de curînd consacrarea sa oficială". Adunarea recunoaște că starea de război este impusă României de către însăși Poarta otomană, asigură de încrederea și patriotismul guvernului pe care-1 autorizează, în pofida tuturor dificultăților, să-și desfășoare toate eforturile și să ia toate măsurile pentru a apăra și a asigura existența statului român, pentru a face astfel încît România să poată ieși
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
studenți veniți din toate punctele viitoarei Românii Mari. În 1910, lorga fondează Partidul Național Democratic. Monarhist și țărănist, lorga este un conservator convins de dezvoltarea organicistă a istoriei, dublat de un vizionar. Destabilizarea spațiului ruso-balcanic în anii 1905-1912, crizele Imperiului otoman sînt văzute din perspectiva unei înțelegeri globale a istoriei și a destinului popoarelor din arcul carpato-danubian. Bizantinolog și istoric al Imperiului otoman, lorga subliniază importanța decisivă în istoria Balcanilor a unui substrat tracic anterior colonizării romane, a unei moșteniri bizantine
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
convins de dezvoltarea organicistă a istoriei, dublat de un vizionar. Destabilizarea spațiului ruso-balcanic în anii 1905-1912, crizele Imperiului otoman sînt văzute din perspectiva unei înțelegeri globale a istoriei și a destinului popoarelor din arcul carpato-danubian. Bizantinolog și istoric al Imperiului otoman, lorga subliniază importanța decisivă în istoria Balcanilor a unui substrat tracic anterior colonizării romane, a unei moșteniri bizantine și a unei influențe otomane: Europa de Sud-Est este o entitate istorică. Pasiunea sa intelectuală, mediul geopolitic și conjunctura cuprind o producție
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unei înțelegeri globale a istoriei și a destinului popoarelor din arcul carpato-danubian. Bizantinolog și istoric al Imperiului otoman, lorga subliniază importanța decisivă în istoria Balcanilor a unui substrat tracic anterior colonizării romane, a unei moșteniri bizantine și a unei influențe otomane: Europa de Sud-Est este o entitate istorică. Pasiunea sa intelectuală, mediul geopolitic și conjunctura cuprind o producție abundentă: o Istorie a Bisericii și a vieții religioase a românilor în 1908-1909, o Istorie a armatei în 1910-1911, o Istorie a statelor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
regăsite în Est este alimentată, în parte, de tezele istoricului naționalist Nicolae lorga. În 1913, cu ocazia războaielor balcanice, el publică lucrarea Bizanț după Bizanț, în care furnizează un nou arsenal politic fondat pe moștenirea bizantină a momentului cînd dominația otomană ia sfîrșit în Balcani. Reîntoarcerea la romanitatea lui Nae lonescu se înscrie în această filiație care își are originea în sămănătorism și în scrierile lui Iorga. Aceasta pretinde ca ortodoxia să renunțe la tarele sale instituționale și cere ca Biserica
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în Peloponez Secolul VII Formarea imperiului proto-bulgar la sudul Dunării 864-865 Țarul bulgar este convertit la creștinism 896-900 Stabilirea ungurilor în Panonia Secolele X-XI Pătrunderea ungurilor în Transilvania Secolul XII Stabilirea sașilor și colonizarea saxonilor în Transilvania VECINĂTATEA UNGARĂ ȘI OTOMANĂ 1330 Bătălia de la Posada dintre Basarab și Carol Robert 1394 Victoria lui Mircea cel Bătrîn asupra turcilor la Rovine 1475 Victoria lui Ștefan cel Mare asupra turcilor la Vaslui 1541 Formarea Principatului autonom al Transilvaniei 1595 Victoria lui Mihai Viteazul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de către naționalități Aprilie Tentative de ridicare la luptă revoluționară la Iași în Moldova. Mișcarea eșuează. Iunie Revoluție în Țara Românească. Patrioții organizează un guvern revoluționar la Islaz și lansează o declarație-program. Iulie Armata rusă pătrunde în Moldova 25 septembrie Trupele otomane intră în Țara Românească 27 septembrie Trupele ruse intră în Principate 1849 14 aprilie Revoluția continuă în Ungaria. Parlamentul ungar proclamă destituirea Habsburgilor Mai Rușii și otomanii semnează Convenția de la Balta-Liman și restabilesc ordinea în Moldo-Valahia. Domnii Moldovei și Țării
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
România. 1870-1871 Criză politică internă. Carol de Hohenzollern este contestat 1871 22-23 martie Simpatizanții Franței manifestă, în timp ce colonia germană din București sărbătorește victoria Prusiei. Conservatorul Catargiu formează un guvern care va dura cinci ani 1875 Revoltă anti-otomană în Bosnia-Herțegovina. Imperiul Otoman concentrează trupe în Balcani Mai Revoltă în Bulgaria Iunie Mișcarea bulgară este zdrobită de otomani 1876-1877 Chestiunea bulgară se află în centrul discuțiilor dintre Marile Puteri. Numeroși refugiați bulgari trec în România. 1876 Iulie Întrevedere la Reischstadt, în Boemia, între
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aprilie Trupele ruse trec Prutul 21 mai Camera română votează independența principatelor. Armata română participă, alături de ruși, la asediul Plevnei, fortăreață întărită a otomanilor. 1878 31 ianuarie Armistițiul ruso-turc este încheiat la Adrianopol 3 martie Reprezentanții Rusiei și ai Imperiului Otoman semnează Tratatul de la San Stefano în preliminariile păcii 13 iunie Deschiderea Congresului de la Berlin care revizuiește concluziile păcii de la San Stefano. România, Serbia și Muntenegru sînt recunoscute ca independente. Rusia obține retrocedarea județelor din sudul Basarabiei. La Congresul de la Berlin, României i
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în Moldova și Muntenia. Centrele industriale sînt atinse de mișcare. Represiunea este violentă 1908 Începutul unei crize balcanice și internaționale. Austro-Ungaria anexează Bosnia-Herțegovina 1912-1913 Războaiele balcanice. Negocierile bulgaro-sîrbe și bulgaro-grecești, înțelegerea cu Muntenegru conduc la formarea unei alianțe împotriva Imperiului otoman. Succes militar al balcanicilor împotriva otomanilor. România nu intervine în primul război balcanic, căruia i se pune capăt în mai 1913 prin Tratatul de la Londra. 1913 Iunie Al doilea război balcanic. Bulgaria atacă Serbia și Grecia. România se plasează de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a continuității . . . 18 Epoca romantică . . . . . . 18 Cronicile . . . . . . . 21 Drama istoriei românești . . . . . 23 În numele limbii . . . . . . 29 Întemeierea statelor . . . . . . 31 Capitolul 3 Istoria unui statut și a unui stil . . 34 Vecinătatea ungară . . . . . . 34 Dinastiile . . . . . . . 36 O moștenire bizantină? . . . . . . 37 Principatele și Imperiul otoman . . . . . 39 Dracula . . . . . . . 42 Cruciada . Capitolul 4 Rezistență și filiații europene Ortodoxie, Reformă și Contrareformă . . . 47 Compromisul sau rezistența . . . . . 48 Unirea cu Roma: Salvare sau înstrăinare . . . . 53 Despotism luminat și manifestări populare . . . . 57 PARTEA A II-A EXPERIENȚELE MODERNITĂȚII Capitolul l
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vechea Romă, formată din o sută de cetățeni (n. trad.). ** decurie l. subunitate în armata romană, formată din zece soldați; 2. (la romani) conducere formată din zece persoane (n. trad.). * Sangeac steag turcesc de culoare verde; diviziune teritorială în Imperiul otoman, subîmpărțire a unui pașalîc. (n. trad.) * "Văzui acești țărani în anul 1914 fugind de-austrieci și părăsindu-și ogoarele pe greabănele boilor, însămînțînd cu trupul lor bătrîna brazdă, fugeau de moarte să ajungă-n moarte, ținea atît de mult războiul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
scăzut: c) 1 100 000 procente de la debitorii statului, cari se compensează prin dobânzile ce și statul plătește asupra veniturilor neîncasate și înlocuite prin împrumuturi provizorii. Apoi mai scădem: d) Venitul monetăriei........................................ 2 200 000 e) rata datorată de Imperiul otoman................................. 200 000 f) (pag. 28) ratele bunurilor vândute................................ 1 380 000 Acum să adunăm aceste sume la un loc. {EminescuOpXI 102} a) Venitul Dobrogei......................................... 2 830 780 b) Rămășițe.............................................. 7 500 000 c) Procentele debitorilor statului................................... 1 100 000 d
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
000 Acum să adunăm aceste sume la un loc. {EminescuOpXI 102} a) Venitul Dobrogei......................................... 2 830 780 b) Rămășițe.............................................. 7 500 000 c) Procentele debitorilor statului................................... 1 100 000 d) Venitul monetăriei......................................... 2 200 000 e) Rata datorită de Imperiul otoman.................................. 200 000 f) Ratele bunurilor vândute...................................... 1 380 000 15 210 780 Scăzîndu-se dar din suma înscrisă ca venituri reale ale statului de................ 110 313 400 Veniturile citate mai sus...................................... 15 210 780 Rămân........... 95 102 620 Dar aceasta am
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se asocieze s-au grăbit a-și ascunde sentimentul lor adevărat sub aparențele curteniei. Optimismul ce se pare că se amestecă în scopul cabinetului englez nu se manifestează mai puțin și în felul cu care miniștrii au vorbit despre guvernul otoman. Ei nu ascund deloc că vor să exerciteze o presiune asupra acelui guvern, ceea ce se cere de la puteri este o "acțiune viguroasă" și se ține ca sigur că, față cu această acțiune, toate rezistențele Porții vor ceda. Aceasta va să zică a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
este o "acțiune viguroasă" și se ține ca sigur că, față cu această acțiune, toate rezistențele Porții vor ceda. Aceasta va să zică a-și face o idee foarte falsă despre situațiune. E cu mult mai puțin vorba de reaua-voință a guvernului otoman decât de decadența, de corupția și de neputința din cari el nu poate ieși. A cere Turciei să se reformeze este a se mulțumi cu vorbe goale și a nu-și da seamă de câte și câte trebuiesc pentru o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și pentru aceea n-am putea să nu vedem în aceea ce el propune acuma un fel de joc de convenție, niște preliminare destinate a ascunde și a realiza scopul secret pe care-l urmărește cabinetul englez, adecă deschiderea moștenirii otomane în profitul naționalităților indigene. Acest scop în el însuși nu este deaminteri decât ultima și suprema expresie a acelei politici optimiste și filantropice care face multă onoare caracterului personal al d-lui Gladstone, puțină însă prevederii unui bărbat de stat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Gladstone s-ar crede în culmea dorințelor sale realizate, dar în realitate n-ar fi obținut nimic; cestiunea n-ar fi făcut nici un pas înainte. Să lăsăm la o parte greutățile de amănunte, imposibilitatea de-a face abstracție de elementul otoman și prin urmare de a stabili omogeneitatea de rasă în principatele ce se pretinde a se forma; să lăsăm deoparte aversiunile naționale, pentru a nu zice ura adâncă care s-ar opune la o federațiune a acelor naționalități. D. Gladstone
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
atențiuni a guvernului austriac, carele, prin orice mijloace precum și la orice ocazie, caută să-și câștige simpatia lor. Astfel, îndată ce se ivește un conflict între un român și un grec, consulii austriaci iau partea românului și-l apără la autoritățile otomane respective. Grecii de altă parte se silesc de a se impune românilor și a-i convinge că soarta li va fi mai bună sub guvernul din Atena decât sub cel otoman. Clasele inferioare ale românilor încep a se înclina încîtva
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
negustori greci. Consulii români ar trebui între altele să-și deie silința cea mai mare de a feri satele românești de năvălirile bandelor de hoți; mijlocul spre a ajunge la acest scop ar fi stăruința necurmată a consulilor pe lângă autoritățile otomane de a urmări asemenea bande cu forțe de ajuns. Bandele, formate câteodată din 100 până la 200 vagabonzi, merg cu îndrăzneala lor până a năvăli ziua-n amiaza mare asupra satelor și a escrie contribuțiuni grele pentru locuitori. Consulii austriaci promit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cercurile diplomatice respective, se crede autorizat a declara că este deșartă iluziunea ce și-ar face-o vreo parte interesată cumcă Franța ar fi gata să ia asupră-și aplicarea deciziunilor Conferenții. Iată articolul ziarului francez: Se zice că guvernul otoman se plânge de atitudinea Conferenței și că se pregătește la rezistența, trimețând oștiri și vase în punctele amenințate prin deciziunile puterilor. E bine să observăm că aceste demonstrațiuni, presupunând că ele nu vor fi amenințătoare prin ele însele, vor avea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că nu e izolat, dar nu suferă nici escepție măcar...! [ 22 iulie 1880] {EminescuOpXI 260} RĂSPUNSUL PORȚII LA NOTA COLECTIVĂ În "Neue freie Presse" de la 28 iuliu cetim răspunsul la nota colectivă privitoare la cestiunea fruntariei greco-turce pe care ministrul otoman de esterne Ab[b]edin Pașa, în numele Porții, l-a trimis ambasadorilor marilor puteri, în cuprinsul următor: Exelență, subsemnatul, ministru de esterne al Majestății Sale împăratul otomanilor, a avut onoarea să primească nota pe care i-au adresat-o Exelențele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]