1,297 matches
-
o familie de țărani săraci și cinstiți, în realitate, așa cum dovedește foaia matricola, Ceaușescu nu se născuse în comuna Scornicești, ci într-un cătun din apropierea comunei, Tătărai. Conform lui A. B. Cornea, originar din Scornicești, cătunul fusese întemeiat de câteva pâlcuri de tătari, refugiați prin partea locului după răscoală lui Tudor Vladimirescu, pe lângă care se aciuaseră ulterior mai multe grupuri de țigani nomazi. În timp ce comună Scornicești se constituise prin 1803, cănd boierul Radu Scornici primise încuviințarea Episcopului de Slatina să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
nui trebuie; − Maricică, îți spun tot ce am făcut, da’ te rog să nu spui nimănui ce s-a întâmplat...te rog mult, da? − Bine, îți promit. Ia s-auzim... − Eram toți copiii cu vitele pe Coastă și stăteam sub pâlcul de ulmi, știi tu, acei de lângă bordeiul cu observator, aproape de grâul lui Bastache. Noi ne apucam de crengile mai joase ale copacilor și ne dădeam pe rând, huța, cât se mișca creanga spre vale și înapoi. Am făcut o întrecere
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ca să nu intre căldura În casă. Era probabil vorba de o solicitare de mediere a tatei În vreun conflict local sau de vreo subvenționare, de permisiunea de a strânge recolta de pe o parte a moșiei sau de a tăia un pâlc de copaci pe care-i râvneau de mult. Dacă, după cum se Întâmpla de obicei, solicitarea era satisfăcută pe loc, se auzea din nou acel zumzet și pe urmă, În semn de recunoștință, bunul barin era supus la chinul național de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
zapomni“ (ține minte)“, spunea ea pe un ton conspirativ când Îmi atrăgea atenția asupra cutărui sau cutărui lucru frumos de la Vira - o ciocârlie avântându-se spre cerul ca laptele covăsit al unei zile mohorâte de primăvară, fulgere fotografiind noaptea, un pâlc de copaci, paleta frunzelor de arțar pe nisipul cafeniu, urmele palmate ale picioarelor unei păsări mici pe zăpada proaspătă. Ca și cum ar fi simțit că peste câțiva ani partea tangibilă a lumii ei va pieri, cultiva o extraordinară conștientizare a diverselor
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mă fălesc) m-am Împăcat cu primul descoperitor al fluturelui meu de noapte, botezând cu numele lui un orb dintr-un roman. Voi evoca de asemenea fluturii din familia Sfinx, turboreactoarele copilăriei mele! Culorile mureau Încet În serile de iunie. Pâlcurile de lilieci Înfloriți, În fața cărora stăteam cu plasa În mână, Își etalau ciorchinii pufoși și cenușii În lumina crepusculară - stafia purpuriului. O lună umedă abia răsărită atârna deasupra aburului unei poieni din apropiere. În multe grădini am stat așa, În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
abundentul noroi călcat În picioare și pe bălegarul de vacă prin care mi-am târât tălpile, s-a ridicat deodată În văzduh ca un norișor de paiete, așezându-se din nou, de Îndată ce am dispărut. După ce mi-am croit drum prin pâlcuri de pini și tufe de arin negru, am ajuns la mlaștină. Din clipa În care auzul meu a perceput zumzetul dipterelor din jur, țipătul gutural al unei becațe deasupra capului, clipocitul mlaștinii sub picior, mi-am dat seama că voi
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
am stat În viața mea pe atâtea bănci și scaune de grădină, pe lespezi de piatră și trepte de piatră, pe parapete de terase și pe margini de bazine cu jeturi de apă, ca În zilele acelea. Vizitam rareori popularele pâlcuri de pini din jurul lacului din Grünewald-ul berlinez. Tu te Îndoiai că locul acela Își justifică denumirea de pădure, de vreme ce acolo se aruncau tot felul de vechituri și era mult mai plin de gunoaie decât străzile lucitoare ale orașului alăturat, mai
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
a ploii, zăriră turlele Sucevei. Și caii, singuri, gâfâind din greu, îndemnară mai cu nădejde galopul... Străjerul din turn, ciuciulete, cu o velință în cap, se nevoia să scruteze zarea prin ploaie și negură, de unde se apropia în galop un pâlc de călăreți. Un corn mugi răgușit în turn, dând de veste că Domnul se apropie. Lanțurile zornăiră și podul scârțâind coborî cu zgomot, deschizând peste șanț drum spre cetate. Ștefan intră primul și tropotul galopului răpăi ritmat pe blănile podului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o după-amiază de acum câteva decenii ca să asiste la acel meci câți mai trăiesc, câți nu? Dacă ultimii ar dispărea din imagine chiar în timp ce vizionez acele secvențe, cum s-ar mai rări spectatorii din tribune... N-ar mai rămâne decât pâlcuri, grupulețe, inși singuratici împrăștiați ici-colo... Obiectivul stăruie ceva mai mult asupra unei femei tinere și frumoase, purtând beretă, după moda vremii: participă - sau se preface, din cochetărie, că participă - la fazele mai fierbinți ale meciului, Dumnezeule, cum o arăta astăzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de dispariție. Iau aceste note din bătrânul patriarh al "Vieții animalelor", celebrul zoolog Brehm, tradus în toate limbile civilizate în ultimul secol, în zeci și sute de ediții (celebra "Brehm's Tierleben"). Drumul ni se întretaie toată ziua cu mici pâlcuri de coțofene (trăiesc solitar sau în pâlcuri mici; sunt rele și puțin sociabile). Ne privesc hoțește, cu gânduri rele... Mă conving, încă o dată, înainte de a ajunge acasă, că Pica-pica este emblema cea mai potrivită a timpului nostru de tranziție. Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
patriarh al "Vieții animalelor", celebrul zoolog Brehm, tradus în toate limbile civilizate în ultimul secol, în zeci și sute de ediții (celebra "Brehm's Tierleben"). Drumul ni se întretaie toată ziua cu mici pâlcuri de coțofene (trăiesc solitar sau în pâlcuri mici; sunt rele și puțin sociabile). Ne privesc hoțește, cu gânduri rele... Mă conving, încă o dată, înainte de a ajunge acasă, că Pica-pica este emblema cea mai potrivită a timpului nostru de tranziție. Este un Mitică păsăresc. Acasă, la t.v.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
voiau să se strecoare printre ei pentru a se informa și a profana sacralitatea umilinței lor. Era periculos și aventuros să te adâncești printre acele barăci și căsuțe, marcate pe «loturi» (lotul unu, doi, trei etc.) ori, mai bine zis, pâlcuri. Unele construcții pitice erau numite «rapide», fiind construite în grabă, în doar câteva zile: căsuțe cu un singur nivel, fără paviment, fără apă curentă în casă, fără servicii igienice. Toți trebuiau să se folosească de fântâna publică și de vespasianele
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
scurtă durată, mi-a lăsat amintiri foarte colorate. Mai întîi, căsătoria imperială la castelul Peterhof, ale cărui fațade din secolul al XVIII-lea erau ascunse de fîntîni arteziene ce țîșneau din toate părțile pe fundalul întunecat al brazilor, ridicat în mijlocul pîlcurilor de pomi plantați ca pe o tablă de șah și al peluzelor îngrijite ce coborau pînă la malul mării. Pentru această căsătorie, Curtea pusese la punct un program foarte strălucit. Cortegiul spre capelă era precedat de șase negri înalți, îmbrăcați
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de marcaj. Dar nu asta contează. La sfîrșitul meciului, cei 22 de jucători au venit să strîngă mîna doamnelor. Săru’ mîna, mulțumim, felicitări, baftă în continuare. N-au intrat jandarmii să preia de la centrul terenului obiectivul cu fanion și fluier. Pîlcul de suporteri de la peluză chiar a scandat „Brigada, brigada“, cu acea condescendență cu care dirijezi în parcare o blondă ce se chinuie să nu încurce marșarierul cu viteza întîi. Deocamdată, doamnele arbitrajului au multe dezavantaje față de colegii lor bărbați. Nu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
duce la urâțenia neamului și multe din cuvintele noi arată infirmități sufletești și trupești, fiind apte pentru zugrăvirea monstruosului: mârșăvia, scârnăvia, trândăvia, gângăvia, gârbovirea, cîrnia, pleșuvia, curvia, năucia, prostia, tâmpirea. Altele trezesc ideea teroristă a invaziilor (gloată, grămadă, ceată, norod, pîlc), evocând calamitățile (potop, pojar, vifor, prăpăd, răzmeriță, răscoală, răzvrătire, pribegire) cu sonuri înspăimîntătoare (răcnire, hohotire, plescăire), sau trezind groaza infernală și escatologică (primejdie, taină, clătire, nălucire, prăpastie, beznă, iad). Cu puținele ungurisme apar notele unui grup imigrat făcând caz de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mistica lui V. Voiculescu întîlnim și o formă specială de devoțiune. Prin mijlocirea îngerilor, omul se pune în legătură cu Dumnezeu în chipul unei voluptăți de a fi risipit, strivit de factorul divin. Simțindu-și uscate pădurile de gânduri, poetul cere un "pîlc de îngeri, în spate cu securi" să i le taie. Sau vrea să fie grâu ca să-l culeagă un înger, să-l îmblătească, să-l macine la moară, să dea făina Domnului. În general poezia lui V. Voiculescu suferă de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Camera în care locuiește nu arată nici ea mai bine; pereții sînt încă nevăruiți, fețuiala a început să se crape, aerul e vetust. Am cerut să ieșim afară, pe gang. De acolo am cercetat grădina. Florile au crescut dezordonat: un pîlc de crăițe, cîteva tufe de stînjenei, un strat îngust de regina nopții, trei-patru crini, un rond micuț de sîngele cavalerului... Prin căsătoria cu feciorul dascălului, mătușa s-a situat mai aproape de intelectualii satului decît de țărani, însușindu-și cîteva din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sau Despre fiorul liric) se înfășoară într-o bogată imagerie conotată livresc și intertextual: „Iată, așadar, câteva posibile modele de poem despre buha mare,/ despre cucuveaua comună, despre huhurezul mic,/ despre bufnița polară sau ciuful de pădure,/ care cuibărește în pâlcurile de fagi și stejari,/ urcând și pe vârfurile râurilor.// Despoticul, seducătorul fior liric!, strig, în timp ce mănânc,/ în amurg, fragi culeși unul câte unul din rugii gălbui,/ simțind roua, puzderia de fire de nisip între dinți,/ pe limbă, în crăpăturile faringelui
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
sufletul și emoția îndrăgostitului de frumos și pe care o imortalizează întru veșnicie în tablourile sale. Este poetul întru culoare și forme al meleagurilor scânteiene, extaziat în fața unui apus de soare sau al încremenirii reci a iernii purificatoare ori a pâlcului de copaci ce străjuiesc cu statornicie un drum de țară, un colț de sat cu căsuțe azvârlite de vâltoarea vieții pe coame de deal sau văiugi pline de taină. În vârful pensonului acestui neostenit iubitor de frumuseți se adună vrăjitoria
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
sufletul și emoția îndrăgostitului de frumos și pe care o imortalizează întru veșnicie în tablourile sale. Este poetul întru culoare și forme al meleagurilor scânteiene, extaziat în fața unui apus de soare sau al încremenirii reci a iernii purificatoare ori a pâlcului de copaci ce străjuiesc cu statornicie un drum de țară, un colț de sat cu căsuțe azvârlite de vâltoarea vieții pe coame de deal sau văiugi pline de taină. În vârful pensonului acestui neostenit iubitor de frumuseți se adună vrăjitoria
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
și adesea ultragiată a visătorului, idealistului D. Poezia concentrează în mici tablouri o atmosferă de disperare mută, de teamă și pustiu lăuntric. Confesiunea capătă tonul unei romanțe monotone, sfâșietoare. Peisajul - satul pustiu înecat într-o ninsoare-lințoliu, cimitirul cu corbi „în pâlc de doliu” - devine metafora unor stări depresive. Obsesia morții, sentimentalismul lugubru, filosofia deprimantă, unele imagini (plânsul nebunului, iubita cântând la clavir din Wagner, vedeniile descompunerii) vor reveni prin Bacovia. Atmosfera de visare vagă, chemarea misterioasă a Nordului, nostalgiile Antichității țin
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
-i face nimeni nimic și mi-a răspuns că s-a speriat, că a crezut că o să sar pe ea. Am liniștit-o spunându-i că eu caut un băiat care-i cu vitele la păscut. Am intrat într-un pâlc, un fel de pădurice de plantație, tânără, cu copaci care nu aveau mai mult de 5-7 cm în diametru și cu vegetație foarte deasă. Am stat acolo până a apus soarele. Știam un lucru: că atunci când voi ajunge la graniță
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
clasa a III - a de calitate. VEGETAȚIA ȘI FAUNA Vegetația naturală din teritoriul comunei Scobinți aparține zonei de silvostepa și stepa, la care se asociază vegetația de lunca și vegetația palustra( de mlaștină). Vegetația naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure(șleauri) și pajiști, puternic transformate și modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din șleauri de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: tei, cireși, arțari, carpen, jugastru, ulmi, ș.a Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de protecție); Limita vestică:, din dreptul intersecției cu drumul comunal limita urmează drumul de hotar ce duce spre comuna Mociu (drumul rămâne în afara perimetrului protejat) ajungând în dreptul fostei magazii CAP la 57 m, urmând curba de nivel, de-a lungul pâlcului de pădure și apoi de-a lungul stufărișului la o distanță de 15 m de acesta, până în dreptul gospodăriei situate la baza dealului Poderei, de unde urmărește limita luncii inundabile marcate de o terasă, până în dreptul intersecției cu Valea Mociu; Limita
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
suma lor fiind egala cu suprafața înscrisă în coloana 3 (extravilan) și coloana 4 (intravilan). În coloana 13 se inscriu eventualele suprafețe neagricole care erau situate în perimetrul terenurilor agricole din extravilan, aduse în cooperativa (de exemplu: ravene, râpe, tufărișuri, pâlcuri de arboret, drumuri și altele asemenea). E = extravilan. I = intravilan. Anexa 2a) ──────── la regulament TABEL NOMINAL cuprinzând foștii membrii cooperatori, în viață care au adus pământ în cooperativa agricola de producție în suprafețe mai mari de 0,5 ha de
REGULAMENT din 4 august 2005 (*actualizat*) privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169881_a_171210]