8,467 matches
-
același timp au fost construite școlile primare din Slobozia și din Fruntești, care funcționau în locuințe închiriate. Școala din Slobozia a funcționat într-o casă țărănească în partea de sat unde a fost vatra satului Filipeni, pe partea dreaptă a Pârâului Roșu (Dunaviciorul). Casa, încă din copilăria mea, a rămasă pustie și s-a risipit. Acolo a fost învățătoare înaintea tatălui meu, Virgil Cernat, Lizuca Boteanu Rosetti, căsătorită Mihăilescu, la Galați. Pentru construcția școlii, proprietara Sofia Boteanu Rosetti a donat 1
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de sârbi din Iugoslavia, spune Vasile Vasilaș, de fapt din Serbia, din care a rămasă unul Miloș (Petru) care s-a căsătorit aici și a rămasă la moșie ca paznic. După sârbi a adusă bulgari care erau grădinari, toată valea Pârâului Roșu era o grădină, din fund, de la izvoare până la Valea Boțului. În legătură cu raporturile țăran/boier, accentuează ceea ce era cunoscut: Se dădeau la ziua de muncă de toate (produse de care avea nevoie țăranul). dacă se lua mai mult, se trecea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a cărei vacă Lemnărița luase laptele, acum se formase smântână. În oala Lemnăriței, laptele se prefăcuse în zer. Vestea s-a dusă în sat. Lemnărița a spusă că n-o să mai facă farmece și a aruncat putina cu brânză în pârâu. Altă vrăjitoare, spune Mărioara Rusu, era Nichiforoaia, care știe să descânte de deochi și săricătură și de frică, iar Lisaveta Pușcuță știe să descânte de speriat cu mătura, dar n-a vrut să spună descântecul. Răspunzând „Chestionarului pentru stabilirea condițiilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
După o perioadă mai dificilă, s-ar fi făcut unele îmbunătățiri în infrastructură, telecomunicații, radio-TV, legături cu Bacăul prin autobuze IRTA, s-a construit un dispensar uman și unul veterinar, acolo unde se preconiza a fi centrul civic, pe dreapta pârâului Dunavăț, dincolo de podul lui Iacobeanu, unde sunt și câteva blocuri cu locuințe. Asistența medicală de specialitate (medică generalist, pediatru și stomatolog), nu a însemnat pentru locuitorii comunei, cel puțin pentru o parte dintre ei, renunțarea la practicile vechi: descântece, vrăji
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au legat numele de satul Lunca, fiind născuți și crescuți aici, devenind „oameni ai plaiurilor noastre strămoșești”. Costică I. Vadanovici a scrisă cu prilejul Centenarului Școlii din Lunca și a întâlnirii cu fiii satului o poezie intitulată „Istoria și legendele pârâului Dunavăț”, pe care a prezentat-o în cadrul adunării festive. Despre întâlnirea cu fiii satului din 27 noiembrie 1977 s-a scrisă și în presa locală, ziarul „Steagul Roșu” din Bacău, din care aflăm că participanții își propuseseră să se întâlnească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trecem și nepăsarea și nu trebuie, că-i bine și așa. Pentru practicarea sporturilor de echipă nu erau terenuri amenajate; tot tinerii le-au făcut prin muncă voluntară. Pe terenul de lângă școala veche (Căminul Cultural, azi o ruină!) și de lângă pârâu, era amenajat un teren de volei, iar fotbal se juca pe izlaz, lângă grajdurile CAP-ului și oriunde era un loc potrivit. Fotbalul a luat amploare după ce mulți tineri au urmat școli profesionale și medii la Bacău. Se juca zilnic
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numai 18 dispun de băi proprii. Infrastructura comunei este deficitară: drumuri de pământ sau cu înveliș de balast, foarte puțin din calea de rulare are covor asfaltic. Drumul județean DJ 241B care străbate comuna de la nord la sud, pe valea pârâului Dunavăț, cu o lungime de 19,4 km are două benzi de circulație și cea mai mare parte este balastat, doar 2,17 km are îmbrăcăminte asfaltică. De fapt, din dealul Godovana, de la legătura cu drumul județean Bacău - Secuieni - Izvorul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost modernizat prin Programul SAPARD 2, care poate fi apreciată ca cea mai însemnată investiție de după revoluție, dată în folosință, care a scosă din izolare satele Valea Boțului și Slobozia - Filipeni. S-au executat șanțuri și podețe, un pod peste Pârâul Roșu în Slobozia, alte lucrări de protejare a drumului. Costul investiției s-a ridicat la suma de 1.197.629,79 lei și a fost realizată în timpul când primar a fost Pintilescu Mihai, viceprimar Iacobeanu Dumitru și contabil Cucu Elena
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în ochii lor, ai rămasă tot la stadiul acela de pe vremea când copilăria și adolescența ta s-a lovit cap în cap cu a lui și a lor. Pe câțiva dintre cei desprinși din lumea satelor de pe Dunavăț și Dunavicior (Pârâul Roșu) i-am prinsă în paginile acestei cărți, considerându-i drept personalități cu care satul putea să se mândrească. Desigur, se va spune că de ce nu-i trecut sau nu-să trecuți și alții mai meritoși, ajunși mai susă în ierarhia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grăunțe de păpușoiu (porumb), boierul socotea 20 de lei. Pentru muncit o prăjină de pământ, boierul plătea le secerat 0,05 lei și pentru prășit 0,25 lei. Boierii obligau țăranii la munci istovitoare atunci când scăpa o vită pe un pârâu sau în bucate. Vita era dusă la curte și pe țăran îl impunea la zile de muncă: prășit, secerat, etc. Obiceiuri și practici religioase: Botezul: copiii erau botezați destul de repede după naștere - la 2-3 săptămâni. Erau boli multe și părinții
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și aburul și fumul ieșeau pe horn încălzind cât de cât și cuptorul. Pădurile: au fost în Dobreana și sub margine, etc. Satul, dinspre Sud, începea de lângă Curtea lui Sterian și se întindea, în Nord, până la Vasile a Luchii (Bârgăuanu). Pârâul l-a apucat curgând pe unde curge și acum. Descântece: nu știe. Cimilituri: Curelușă unsă pe sub pământ - Șarpele Am o căsuță frumoasă, mititică frumosă văruit și nicăieri bortilită. - Oul Susă bat tobele, josă curg negurile. - Sita 471 Forme de desfășurare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
casei era un mango, iar la marginea luminișului - doi copaci poinciana îngemănați, care prin strălucirea florilor stacojii se luau la întrecere cu aurul cocotierilor. Aici a trăit Strickland din roadele pământului, venind prea rar la Papeete. În apropiere era un pârâu în care se scălda, iar uneori mai avea și ce pescui. Când venea bancul de pești, băștinașii se îngrămădeau cu sulițele și țipând zgomotos, străpungeau vietățile speriate în graba lor de a ajunge la mare. Uneori Strickland cobora până la recifurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
cumpere diverse lucruri de care avea mare nevoie. Știa că băștinașii o privesc cu aceeași aversiune înspăimântată ca și pe Strickland, așa că-i evita. O dată, niște femei aventurîndu-se mai aproape decât de obicei de plantație o văzură spălând rufele la pârâu și o bătură cu pietre. După aceea negustorului i se spuse să-i transmită mesajul că dacă mai folosește vreodată pârâul o să vină bărbații și o să-i ardă casa. — Niște brute, i-am zis eu doctorului. — Mais non, non, cher
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
așa că-i evita. O dată, niște femei aventurîndu-se mai aproape decât de obicei de plantație o văzură spălând rufele la pârâu și o bătură cu pietre. După aceea negustorului i se spuse să-i transmită mesajul că dacă mai folosește vreodată pârâul o să vină bărbații și o să-i ardă casa. — Niște brute, i-am zis eu doctorului. — Mais non, non, cher Monsieur, oamenii sunt peste tot la tel. Spaima îi face să fie cruzi. Am hotărât să-l văd pe Strickland și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Atei. Cărarea era năpădită de buruieni și se vedea bine că de ani și ani de zile nu mai fusese călcată de picior de om. Nici nu era ușor s-o mai găsești. Uneori trebui să meargă împleticindu-se pe lângă pârâu, iar alteori să-și croiască drum printre arbuștii deși și țepoși. Adeseori fu obligat să se cațăre pe stânci pentru a evita cuiburile de viespi și tăuni atârnând în pomii de deasupra capului. Tăcerea era intensă. Cu un oftat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Carol I Stuart. Strickland: The Man and His Work (Strickland: Omul și opera) de fiul său, Robert Strickland, Ed. Heinemann, 1913. (n. a.) În catalogul licitației tabloul era descris astfel: Nud de femeie din Insulele Societății, întinsă pe pământ lângă un pârâu. Fundalul e un peisaj tropical cu palmieri, bananieri etc. 150 cm × 120 cm. (n. a.) George Crabbe (1754-1832), poet englez minor din perioada de tranziție de la neoclasicism la romantism. Alexander Pope (1688-1744), poet și scriitor satiric englez, protagonist și teoretician al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
lângă umbră, caprifoiul înflorea fericit și greu peste buruieni, via urca pe copaci, până spre vârf. Florile, troscotul, pătlagina și mușețelul creșteau la fel de sălbatic spre soarele păsărilor de sus. Dincolo de merii de când lumea, spre margine, alunecând peste pietrele verzi, un pârâu curgea atât de liniștit, încât părea că ascultă, iar apa saluta ținutul ca și cum s-ar fi închinat celei mai frumoase femei dintr-un burg. Era o libertate strălucitoare în grădina frumoasă doar prin sălbăticia ei pură. Noii stăpâni ai pământului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
că aia turnase puhoaiele și în București, nu le stricaseră nimic în grădină. Le fusese teamă de ape, dar scăpaseră cu bine, locul casei se găsea departe de lac, apele revărsate de acolo nu au ajuns niciodată până la ei. Doar pârâul din marginea dreaptă a grădinei se umflase amenințător, bolborosea ciudat și primejdios, grădinăreasa stătuse acolo, lângă malurile fragile, zi și noapte, Doamne, nu ne lăsa!, văzuse la televizor ce era în țară și se speriase cumplit, dar locul verde și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
bolborosea ciudat și primejdios, grădinăreasa stătuse acolo, lângă malurile fragile, zi și noapte, Doamne, nu ne lăsa!, văzuse la televizor ce era în țară și se speriase cumplit, dar locul verde și înflorit scăpase și de data aceasta, era acolo, pârâul rămăsese în matcă, cineva o ajutase. Firul acesta de străveziu se scurgea în Lacul Snagov, care comunica subteran, prin pânze freatice, cu Ialomița, asigurând aerisirea, drenarea și circularea apei, căci apa, ca povestea. Apele care știu. Apele care comunică unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
concentrare, prin revenirile lor ciudate, cu atenții de observator, prin dezbateri cu lumea aceasta și cu lumea cealaltă. Emoțiile lor sunt atât de vizibile, așteptările și asimilările de povești atât de mari, încât pânze freatice, oceane și mări, râuri și pârâuri, izvoare și cascade, uragane, aghiazmă, molecule, toate știu. Apele care știu. Grădina casei din Snagov era acum opera Frumoasei Neli, ea se ocupa de tot, se simțea bine printre copaci și straturi, prin lucerna înaltă, pe pământul măsurat, împărțit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
uitare, pentru că el, de fapt, vroia să o uite și nu putea. Atunci, supărat, dădea cu tifla: eu nu fac nimic în grădina aia de acolo, mi-e scârbă, toți merii ăia, florile, caprifoiul, straturile, lucerna, legumele, căpița de fân, pârâul, mie nu-mi mai spun nimic, astăzi n-am timp să le văd, nici să le mai înțeleg nu vreau. Nu mai vreau. Blestematul ăsta de Paradis, băga-l-aș în pizda mă-sii!, mă lipsesc de Rai, ca Adam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de brațe și nouă fețe, așezate la masa rotundă, împletită din nuiele, cele două femei povestesc în continuare, lângă ele, al treilea fotoliu e tot gol, trecuse atâta timp și nu mai venise nimeni în grădina plină de meri, cu pârâul ca sângele. Tara e tot acolo, întinsă la pământ, lângă picioarele stăpânei. Loredana se simte stingheră și singură, onorariul pe care-l plătește pentru pielea în care-a intrat devine tot mai greu de-adunat, ceva nu e bine cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
brațe și nouă fețe, așezate la masa rotundă, împletită din nuiele, cele două femei povestesc în continuare, lângă ele, al treilea fotoliu e tot gol, trecuse atâta timp și tot nu mai venise nimeni în grădina plină de meri, cu pârâul ca sângele. Tara e tot acolo, întinsă la pământ, parcă doarme... Grădinăreasa se pregătește să ridice în mărul care le stăpânește a doua coroană de ceapă, nu mi-ați spus ce e cu apa, cu paharul ăsta, pe masă, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
am obosit amândouă, dumneavoastră ați povestit încontinuu, eu am ascultat încontinuu, cuvintele de poveste ne-au schimbat, până și cepele astea au devenit mai grele. Îîî, tot nu mi-ați spus ce e cu paharul... — Paharul?, o să-l duc la pârâul din dreapta grădinii și am să arunc apa asta nenorocită, cică se duce durerea și răul pe apă curgătoare, așa-mi spunea mie bunica, să povestești în fața unui pahar cu apă și să-l arunci după aia, se duce totul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
acolo. Actrița se ridică greu, sunt ca o femeie bătrână, oare ce am?, ia paharul cu apă de pe masă, lipăie cu tălpile goale prin grădină, spre firul ăla de apă care trece prin marginea din dreapta, varsă apa din pahar în pârâu, apele care știu, un vânt bate deodată, neașteptat, ca și cum ar lua ceva, poate vântul turbat al toamnei care vine misterios, ascunsă în soare, toamna în care fierbe vinul, toamna în care unii au gărgăuni și căței în mintea încinsă, vântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]