1,303 matches
-
în Carpații Occidentali (Someșul Mic, care izvorăște din Munții Apuseni împreună cu afluenții Someșul Cald și Someșul Rece și curge spre nord-est). Someșul urmează un curs în zig-zag în direcție nord-vest, străbătând Câmpia Someșului și primind câțiva afluenți mici și câteva pâraie. Rețeaua hidrografică a râului Someș include un număr de 403 cursuri de apă codificate, cu o lungime totală de 5528 km (reprezentând 7% din lungimea totală a râurilor interioare).
Râul Someș () [Corola-website/Science/304113_a_305442]
-
Deosebirea constă în faptul că disciplinele respective au ca obiect folosințele respective în sine, pe când gospodărirea apelor pe versanți se concentrează asupra influenței acestor folosințe asupra resurselor de apă. "Gospodărirea apelor curgătoare de suprafață" are drept obiect cursurile de apă: pâraie, râuri și fluvii. Principala preocupare a acestei ramuri o constituie mijloacele de modificare a distribuției în timp sau pe teritoriu a resurselor de apă sau a caracteristicilor calitative ale apelor astfel încât să se ajungă la un regim sau o distribuție
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
basoreliefuri. Impresionează prin grandoare Sala Tronului, Sala de recepție cu sofisticate stucaturi, plafoane pictate, candelabre uriașe de cristal, pavamente colorate, Cabinetul de lucru, împodobit cu panouri pictate din lemn de stejar. Parcul, organizat în stil versailles-ez, are fântâni arteziene, grote, pâraie, podețe, pavilioane de o rară frumusețe, statui, alei cu arbori seculari, unde și-au adus contribuția mari sculptori, aparținând școlii naționale (F.Șcedrin, F.I.Șubin, I.P.Mar-tos). În celebrul domeniul Țarskoe Selo s-a construit cel mai impunător palat al
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
nordică a Munților Apuseni caracterizată printr-un relief cu extensie redusă că altitudine, culmii domoale (aflate în bazinul superior al văii Priei) acoperite în cea mai mare parte cu păduri de foioase, făgete, pajiști și fânețe brăzdate de mai multe pâraie cu debit redus de apă. Dim punct de vedere geologic măgura este constituită pe șisturi cristaline și conglomerate de pietrișuri, nisipuri și argile. Versantul nordic și cel nord-estic este presărat pe alocuri cu stâncării calcaroase (de dimensiuni reduse) de culoare
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
fag ("Fagus sylvatica") în asociere cu gorun ("Qercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus foliaceae"), stejar ("Qercus robur"), pin (plantație cu "Pinus sylvestris"), mesteacăn ("Betula pendula"), măr-pădureț ("Malus sylvestris"), păr-pădureț ("Pyrus pyraster"). În luncile pâraielor vegetează specii arboricole de arin ("Alnus glutinosa") și rachița ("Salix fragilis"). Tufărișurile sunt constituite din mai multe specii de arbuști, dintre care: șoc roșu ("Sambucus racemosa") și șocul negru ("Sambucus nigra") , alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
copacilor sau printre frunzele uscate de pe sol) și se hrănește cu larve și furnici. Rădașca este o specie (protejată prin lege) ce aparține familiei "Lucanidae". Principala caracteristică a rețelei hidrografice este repartiția uniformă a numărului de izvoare (care alimenteză numeroasele pâraie cu debit mic de apă, dar permanent) pe toată suprafața nordică a versantului măgurii. Pânză freatică a Măgurii Priei este bine reprezentată de izvore (fântâni amenajate de-a lungul timpului de localnicii care își lucrau fânețele pe timpul verii): "Fântână Ioanii
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
Măgurii Priei este bine reprezentată de izvore (fântâni amenajate de-a lungul timpului de localnicii care își lucrau fânețele pe timpul verii): "Fântână Ioanii Niculaii, Fântână Petrii Floarii, Fântână Drenului, Fântână Hașului, Fântână Băicănești") care la rândul lor formează mai multe pâraie ("Pârâul Urzâcarului, Pârâul Coltăului, Pârâul Fanaților, Pârâul Țâcârlăului, Pârâul Brădulețului, Pârâul Scurții; Pârâul Ouăni") ce străbat versantul nordic, adunându-și apele în albia văii Priei, unul din afluenții de dreapta al râului Crasna. Lacurile ("tăurile") sunt alimentate de izvoare sau
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
puturos, buretele flocos și ciuperca alba. Nelipsite din flora pădurii sunt: „nușceaua” (brândușa), vioreaua, ghiocelul, brebeneii, tulichina, căldărușa, zburătoarea, fragul, afinul, „coacăzul” (pomușorul), murul și zmeurul, iar din categoria plantelor otrăvitoare: spânzul, steregoaia, mătrăguna, ghințura, omeagul și lipanul. Pe malul pâraielor limpezi și umbroase din păduri, cresc în voie plante iubitoare de umezeală precum: „podbealul” (podbal), săpunarița, calcea, brusturul, rogozul, pipirigul, „izma-broaștii”, gingașa „nu-mă-uita”, asociate sau nu cu feriga. În fânețele din preajma pădurii, predomină „ierburile” (gramineele), cum sunt: timoftica, meișorul, păiușul
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
face alte precizări, descoperirea într-un strat diluvial a unui fildeș de "Mammuthus primigenius" în Racovița, Grădina lui Cărțăoaia. În anul 1972, localnicul Lupea Cornel a găsit în taluzul drumului care secționa panta unui promontoriu, la baza căreia cele două pâraie, Valea Lupului și Valea Bisericii, se unesc pentru a se vărsa în Olt, un cioplitor unifacial terminal, pe galet oval din silex maroniu-cenușiu, având o patină foarte pronunțată și un lustru accentuat (8,8 x 9 x 3,6 cm
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
și constituie un excepțional fond de vânătoare la: urs brun, lup, vulpe, mistreț, căprioara, iepure, cocos de munte, acvila ș.a. Comună Bistra se bucură de o bogată rețea hidrografica, compusă din râul Arieș (7 km pe teritoriul comunei) și din pâraie cu debit continuu și aproape constant: Valea Mare (peste 20 km), Valea Bistrișorii (18 km), Valea Dobrii (9 km), Valea Lipăii (8 km), Valea Petreșii, Ștefanca și multe alte zeci de pâraie mai mici. În fauna piscicola predomina păstrăvii, clenii
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
Arieș (7 km pe teritoriul comunei) și din pâraie cu debit continuu și aproape constant: Valea Mare (peste 20 km), Valea Bistrișorii (18 km), Valea Dobrii (9 km), Valea Lipăii (8 km), Valea Petreșii, Ștefanca și multe alte zeci de pâraie mai mici. În fauna piscicola predomina păstrăvii, clenii, mrenele, scobarii. Comună Bistra se află într-o zonă muntoasă cu mari rezerve de material lemnos (în special rășinoase). Au fost restituite, conform Legii 18/1991, Legii 1/2000 și Legii 10
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus), aușel cu cap galben (Regulus regulus), pițigoiul de munte (Parus montanus), pițigoi moțat (Parus cristatus), pițigoi de brădet (Parus ater), mugurar (Pyrrhula pyrrhula) etc. Pe lângă pâraie se poate vedea pescărelul negru (Cinclus cinclus). Cocoșul de munte (Tetrao urogallus) este o pasăre caracteristică pădurilor bătrâne de molid și zonelor marginale ale acestora. Urși (Ursus arctos) bătrâni ce se odihnesc prin văgăuni, râși (Lynx lynx) tiptili ce se
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
ale unor vase de provizii cu benzi de linii incizate și brâuri, iar epoca bronzului printr-un pumnal și un celt de bronz descoperite pe teritoriul localității. Materiale formate din fragmente ceramice, fusoiale, așchii de piatră s-au descoperit între pâraiele "Szilas" și "Gyulai" de pe teritoriul satului Secuieni, materiale atribuite neoliticului și aparținând culturilor "Criș și Coțofeni". La marginea nord-estică a satului, cu prilejul perieghezei din anul 1987, efectuată de Benkó Elek, s-au găsit un fragment de cahlă și fragmente
Comuna Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/310549_a_311878]
-
126 m), Höpenberg lângă Schneverdingen (120), Hausselberg (118 m), Mützenberg (115 m), Tellmer Berg (113 m), Schiffberg (107 m), Hummelsberg (106 m), Hengstberg (105 m), Drullberg și Thonhopsberg (104 m) ca și Kruckberg și Wietzer Berg (fiecare 102 m). Sunt pâraie sau râulețe numeroase ca Wietze, care alimentează Aller, Vissel, Böhme, Grindau Seeve și Örtze care se varsă în Elba
Lüneburger Heide () [Corola-website/Science/309972_a_311301]
-
se formează un lac temporar. Este cuvânt sloven și înseamnă câmpie." Rezervatia îndeplinește toate condițiile ca să fie denumită poljie. Este o depresiune largă de peste 150 km² bine populată (satele Vale în Jos, Brădești, Valea Poienii). Este drenata subteran, cele trei pâraie care se unesc aici se pierd în masivul calcaros și îl străbat prin peșteră Huda lui Papara. Are fundul relativ plat pe care curge permanent o rețea de ape. La ploi puternice apă nu poate fi drenata rapid fie din cauza
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
cu lapte). Așa ceva nu se cunoaște în zonă. Mâncarea făcută din ouă bătute, cu slănina fripta, ceapă verde și brânză o numesc păpăraie. Peșteră este o străpungere hidrologica a fâșiei de calcare tithonice în extremitatea vestică a Masivului Bedeleu. Trei pâraie (Ponor, Poieni și Seaca) își unesc apele colectate dintr-un bazin de 150 km² și se pierd în masivul de calcar la Vânătările Ponorului. Această arie cumulează caracteristicile unei polje dar specialiștii în domeniu încă nu au clasificat-o ca
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
Seaca) își unesc apele colectate dintr-un bazin de 150 km² și se pierd în masivul de calcar la Vânătările Ponorului. Această arie cumulează caracteristicile unei polje dar specialiștii în domeniu încă nu au clasificat-o ca atare. Cele trei pâraie au fost cândva tributare bazinului hidrografic Rîmeț, dar au fost captate subteran și mutate bazinului hidrografic Arieș. Apă ce dispare în Ponorul Vânătare, apare în partea terminală a peșterii după numai 15-18 m. și după ce parcurge pe galeria activă un
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
pe care este amplasat teritoriul comunei. Situarea comunei în interiorul podișului face ca influențele de tip pontic să nu fie resimțite. Temperaturile medii anuale se situează în jurul valorii de 11 grade. Rețeaua hidrografică a comunei Topraisar este reprezentată de: Cele trei pâraie sunt Musurat Deresi, Karlîkóy Deresí și Abdullah Deresí. Primele două sunt tributare Lacului Techirghiol, ulti:mul își îndreaptă apele spre Canalul Dunăre - Marea Neagră. Lungimea totală a rețelei de drumuri comunale este de 94 km; teritoriul comunei este traversat de traseul
Comuna Topraisar, Constanța () [Corola-website/Science/310380_a_311709]
-
ridică la peste 1.780 de metri. Aflându-se la o altitudine de aproximativ 750 metri, orașul Uricani se întinde dea lungul văii de vest a râului Jiu, fiind înconjurat de un relief predominant muntos. Suprafața acestuia conține și văile pâraielor Lazăr, Valea de Pești, Pilugul, Buta, Balomir și Sterminos, unele dintre cele care alimentează răul Jiului de Vest, dezvoltând o bogată rețea hidrografică. Pe unul din afluenții de dreapta ai Jiului de Vest se află Barajul de la Valea de Pești
Uricani () [Corola-website/Science/297055_a_298384]
-
deversarea apelor lui în Argeș, în caz de pericol. Are pe partea dreaptă ca afluenți Răstoaca care se unește cu Clocoticiul, aproape de podul de beton din strada Gării și care străbate orașul prin centru, iar pe partea stângă colectează apele pâraielor Cobiuța, Foița, Brătila, pâraie care uneori când e secetă mare seacă. Râul Cobia se varsă în Potopu în amonte de Găești are o lungime de 48 Km o pantă medie, de 9 la mie și un coeficient de sinuozitate de
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
Argeș, în caz de pericol. Are pe partea dreaptă ca afluenți Răstoaca care se unește cu Clocoticiul, aproape de podul de beton din strada Gării și care străbate orașul prin centru, iar pe partea stângă colectează apele pâraielor Cobiuța, Foița, Brătila, pâraie care uneori când e secetă mare seacă. Râul Cobia se varsă în Potopu în amonte de Găești are o lungime de 48 Km o pantă medie, de 9 la mie și un coeficient de sinuozitate de 1,26. În lungul
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
cu o serie de probleme care pun în primejdie sănătatea oamenilor. Problema cea mai stringentă la ora actuală pare a fi cea a deșeurilor. Deșeurile menajere sînt depozitate împreună cu cele provenite de la creșterea animalelor, fiind aruncate în locuri neautorizate (rîpe, pîraie etc.). Deșeurile sînt principala sursă de poluare a solului, a apelor, aerului pe teritoriul satului Văleni. Pentru diminuarea poluării mediului este necesar ca APL și primăria satului să asigure un management adecvat al deșeurilor în localitate, inclusiv construcția depozitelor deșeurilor
Văleni, Cahul () [Corola-website/Science/305144_a_306473]
-
două culmi de deal ,picior de munte, . Tot la est de sat, în marginea lui, se întinde pădurea Mihăiloaei, apoi dealul Nisipăriei, dealul Ghelgiugului cu pădurea Ghelgiugului, unde își iau începutul râpa Gălioaei și râpa Ciubucliei.La nord apare un pârău cu izvorul în satul Crăciun din vecinătate.Natura în Câmpia de Sud a Moldovei, unde e situate și satul Tartaul, este bogată și destul de variată, benefică pentru dezvoltarea agriculturii.De aceea locuitorii satului preferă în special muncile de camp,și-
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
cu o serie de probleme care pun în primejdie sănătatea oamenilor. Problema cea mai stringentă la ora actuală pare a fi cea a deșeurilor. Deșeurile menajere sînt depozitate împreună cu cele provenite de la creșterea animalelor, fiind aruncate în locuri neautorizate (rîpe, pîraie etc.). Aceasta din cauză că nu există acea groapă de gunoi autorizată, unde locuitorii ar putea arunca deșeurile. Deșeurile sînt principala sursă de poluare a solului, a apelor, aerului pe teritoriul Colibașului. Pentru diminuarea poluării mediului este necesar ca APL și primăria
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
factor negativ care se răsfrînge negativ asupra mediului înconjurător și asupra populației sînt deșeurile. Lipsa unei gropi special amenajată creează mari probleme satului. Deșeurile (deșeuri solide provenite din gospodării, gunoiul de grajd etc.) sînt amplasate în voia soartei în rîpi, pîraie și chiar pe malul rîului Prut. Această problemă ecologică este cea mai stringentă la ora actuală pentru satul Colibași, necesitînd luarea unor măsuri urgente.
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]