2,887 matches
-
este un gen de păianjeni săritori din familia Salticidae. Acești sunt cunoscuți datorită imatației furnicilor. De obicei, membrii acestui gen sunt numiți păianjeni furnici, deși există mulți alte păianjeni care imită foarte bine furnicile. Numele genului provine de la cuvintele grecești "myrmex" - furnica și "arachne" - păianjen. Prosoma este alungită, la fel și chelicerele sunt alungite și îngroșate. Partea posterioară a prosomei este îngustată, având aspect de talie. Uneori îngustarea poate
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
păianjeni săritori din familia Salticidae. Acești sunt cunoscuți datorită imatației furnicilor. De obicei, membrii acestui gen sunt numiți păianjeni furnici, deși există mulți alte păianjeni care imită foarte bine furnicile. Numele genului provine de la cuvintele grecești "myrmex" - furnica și "arachne" - păianjen. Prosoma este alungită, la fel și chelicerele sunt alungite și îngroșate. Partea posterioară a prosomei este îngustată, având aspect de talie. Uneori îngustarea poate fi pe partea anterioară a opistosomii. Culoarea corpului variază de la negru la galben, în funcție de ce fel
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
la fel și chelicerele sunt alungite și îngroșate. Partea posterioară a prosomei este îngustată, având aspect de talie. Uneori îngustarea poate fi pe partea anterioară a opistosomii. Culoarea corpului variază de la negru la galben, în funcție de ce fel de specie imită păianjenul. La o specie din Africa s-a observat că juveniilii imit o specie de furnici, iar adulții alta. Acești păianjeni se aseamănă la exterior cu furnicile. Țin și mișc prima pereche de picioare la fel cu furnicile mișcă cu antenele
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
poate fi pe partea anterioară a opistosomii. Culoarea corpului variază de la negru la galben, în funcție de ce fel de specie imită păianjenul. La o specie din Africa s-a observat că juveniilii imit o specie de furnici, iar adulții alta. Acești păianjeni se aseamănă la exterior cu furnicile. Țin și mișc prima pereche de picioare la fel cu furnicile mișcă cu antenele sale. Imitarea furnicilor oferă protecție păianjenilor, păsările, viespele, principalii dușmani, nu-i recunosc. Așa ceva prezintă și păianjenii din familia Zodariidae
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
s-a observat că juveniilii imit o specie de furnici, iar adulții alta. Acești păianjeni se aseamănă la exterior cu furnicile. Țin și mișc prima pereche de picioare la fel cu furnicile mișcă cu antenele sale. Imitarea furnicilor oferă protecție păianjenilor, păsările, viespele, principalii dușmani, nu-i recunosc. Așa ceva prezintă și păianjenii din familia Zodariidae și Corinnidae. Păianjenii "" sunt răspândiți în principal în regiunile tropicale din Africa, cele două Americi, Australia și Oceania. O specie, "Myrmarachne formicaria", se întâlnește și în
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
adulții alta. Acești păianjeni se aseamănă la exterior cu furnicile. Țin și mișc prima pereche de picioare la fel cu furnicile mișcă cu antenele sale. Imitarea furnicilor oferă protecție păianjenilor, păsările, viespele, principalii dușmani, nu-i recunosc. Așa ceva prezintă și păianjenii din familia Zodariidae și Corinnidae. Păianjenii "" sunt răspândiți în principal în regiunile tropicale din Africa, cele două Americi, Australia și Oceania. O specie, "Myrmarachne formicaria", se întâlnește și în zonele temperate. Lista speciilor conform Catalogue of Life:
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
la exterior cu furnicile. Țin și mișc prima pereche de picioare la fel cu furnicile mișcă cu antenele sale. Imitarea furnicilor oferă protecție păianjenilor, păsările, viespele, principalii dușmani, nu-i recunosc. Așa ceva prezintă și păianjenii din familia Zodariidae și Corinnidae. Păianjenii "" sunt răspândiți în principal în regiunile tropicale din Africa, cele două Americi, Australia și Oceania. O specie, "Myrmarachne formicaria", se întâlnește și în zonele temperate. Lista speciilor conform Catalogue of Life:
Myrmarachne () [Corola-website/Science/319776_a_321105]
-
animale crescute în Terrrarium: șerpi de mare din mările tropicale din sud ca, "Nerodia fasciata", hamsterul giungar (Phodopus sungorus), broasca cu ochi roșii (Agalychnis callidryas), salamandra chineză (Cynops orientalis), broasca țestoasă ornamentală (Chrysemys picta dorsalis), cameleonul cu corn (Bradypodion tavetanum), păianjenul tigru (Poecilotheria regalis), șopârla cu guler (Chlamydosaurus kingii), lăcusta australiană (Extatosoma tiaratum), păianjenul albastru din Burma (Haplopelma lividum), șopârla leguan (Anolis cybotes), broasca arboricolă vărgată (Epipedobates tricolor), vipera dungată orientală (Thamnophis sauritus sauritus), șopârla australiană cu ghimpi (Pogona vitticeps), păianjenul
Terariu () [Corola-website/Science/329787_a_331116]
-
Nerodia fasciata", hamsterul giungar (Phodopus sungorus), broasca cu ochi roșii (Agalychnis callidryas), salamandra chineză (Cynops orientalis), broasca țestoasă ornamentală (Chrysemys picta dorsalis), cameleonul cu corn (Bradypodion tavetanum), păianjenul tigru (Poecilotheria regalis), șopârla cu guler (Chlamydosaurus kingii), lăcusta australiană (Extatosoma tiaratum), păianjenul albastru din Burma (Haplopelma lividum), șopârla leguan (Anolis cybotes), broasca arboricolă vărgată (Epipedobates tricolor), vipera dungată orientală (Thamnophis sauritus sauritus), șopârla australiană cu ghimpi (Pogona vitticeps), păianjenul cu picioare roșii (Brachypelma auratum), sau scorpionul nord-african (Androctonus australis).
Terariu () [Corola-website/Science/329787_a_331116]
-
păianjenul tigru (Poecilotheria regalis), șopârla cu guler (Chlamydosaurus kingii), lăcusta australiană (Extatosoma tiaratum), păianjenul albastru din Burma (Haplopelma lividum), șopârla leguan (Anolis cybotes), broasca arboricolă vărgată (Epipedobates tricolor), vipera dungată orientală (Thamnophis sauritus sauritus), șopârla australiană cu ghimpi (Pogona vitticeps), păianjenul cu picioare roșii (Brachypelma auratum), sau scorpionul nord-african (Androctonus australis).
Terariu () [Corola-website/Science/329787_a_331116]
-
zgomotul asurzitor al tobelor și trompetelor. La lumina focurilor, cruciații îi vedeau pe sarazini oferindu-le în batjocură apă, pe care o vărsau în nisip în momentul în care întindeau mâinile. La grozăvia situației se adaugă prezența scorpionilor și a păianjenilor veninoși, care se strecurau sub armuri. În zori, cruciații încep marșul spre izvoarele de la Hattin. Sute de cai muriseră deja doborâți de sete sau de săgețile sarazinilor, mulți cavaleri mărșluind cu infanteria. Moralul armatei creștine era foarte scăzut, unii cavaleri
Bătălia de la Hattin () [Corola-website/Science/310791_a_312120]
-
levitație se numește și însușirea corpurilor de a pluti în aer, în anumite condiții ce par a contraveni legilor fizicii. În noiembrie 2006 o echipă de cercetători a reușit să facă să leviteze diverse animale de mici dimensiuni (furnici, gândaci, păianjeni, albine, mormoloci, pești- până la dimensiunea de puțin peste 1/3 țoli lungime). Ei au creat un câmp de presiune sonică folosind un emițător de ultrasunete și un reflector, plasând animalele între cele două dispozitive. Xie și colegii săi au publicat
Levitație () [Corola-website/Science/323020_a_324349]
-
pe unde sunt situate și cu atât mai puțin care ar fi valoarea lor. Pus să fixeze prețul vânzării unei livezi, el privește într-un glob de sticlă și spune o cifră la întâmplare, cerând atâtea mii de lei câți păianjeni se află în acel glob. Exponent anacronic al unei lumi aproape dispărute, Barbu este un visător timid din stirpea prințului Maxențiu (personaj al romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu) sau a lui Pantazi (din "Craii de Curtea-Veche" al lui Mateiu I. Caragiale). El
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
este un ordin de arahnide, cu peste 6 400 de specii descrise la nivel mondial până în 2006. Ordinul este divizat în 4 subordine, cel mai numeros fiind Laniatores cuprizând 4.000 de specii. Opilionii (numiți și cosași, păianjeni de câmp sau opilionide) au opistosoma segmentată și picioarele foarte lungi în raport cu corpul, ceea ce le deosebește de păianjeni. În plus, ei nu produc mătase. Opilionii nu au venin și chelicerele lor nu pot penetra pielea umană. Totuși, din cauza asemănării lor
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
până în 2006. Ordinul este divizat în 4 subordine, cel mai numeros fiind Laniatores cuprizând 4.000 de specii. Opilionii (numiți și cosași, păianjeni de câmp sau opilionide) au opistosoma segmentată și picioarele foarte lungi în raport cu corpul, ceea ce le deosebește de păianjeni. În plus, ei nu produc mătase. Opilionii nu au venin și chelicerele lor nu pot penetra pielea umană. Totuși, din cauza asemănării lor cu păianjenii mulți cred că prezintă pericol pentru om. Forma corpului opilionilor este ovală sau rotundă, cu lungimea
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
câmp sau opilionide) au opistosoma segmentată și picioarele foarte lungi în raport cu corpul, ceea ce le deosebește de păianjeni. În plus, ei nu produc mătase. Opilionii nu au venin și chelicerele lor nu pot penetra pielea umană. Totuși, din cauza asemănării lor cu păianjenii mulți cred că prezintă pericol pentru om. Forma corpului opilionilor este ovală sau rotundă, cu lungimea de până la 10 mm, cel mai mare fiind "Trogulus torosus", care are 22 mm. Luând în considerație și anvergura picioarelor, lungimea opilionilor poate avea
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
multe Cyphophthalmi, orbi, au fotoreceptori mici la baza glandelor odorifere. Mărimea și complexitatea ochilor corelează cu cantitatea de lumină disponibilă în habitatul opilionilor. Simțul tactil e reprezentat de perișori senzitivi de pe pedipalpi.<br> Sistemul circulator. Spre deosebire de arahnidele cu plămâni (scorpionii, păianjenii) la opilioni, din cauza prezenței traheilor ramificate, sistemul circulator constă în principal dintr-o inimă tubulară dorsal și două aorte, una anterioară și alta posterioară. Inima este inervată de un ganglion cardiac. Miofibrele musculare ale inimii sunt dispuse inelar și contractă
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
în majoritate, arahnide nocturne și colorate în nuanțe de maro, deși există un număr de specii diurne, care au modele în galben, verde, negru, roșu etc. <br> Pentru a se apăra de prădători, cum ar fi păsările, mamiferele, amfibienii și păianjenii, corpul unor specii este acoperit de particule fine de sol, frunze uscate având rol de camuflaj, alții se prefac morți. Multe specii pot despica un picior, fenomen descris anterior. Substanțele elaborate de glande odorifere au un miros cu efect respingător
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
ovopozitorului. Femela depune dela câteva zeci până câteva sute de ouă (600). Puii apar după 20 de zile de la depunere.După eclozare, tinerii se aseamănă cu părinții. Ei se descurcă independent, femela nu-i poartă pe spinare ca scorpionii sau păianjenii, de exemplu. Tinerii opilioni devin maturi după 5 - 7 năpârliri. Durata de viață a opilionilor, de regulă, este de 2 ani. Opilionii populează toate continentele, cu excepția Antarcticii și a zonelor polare. Însă concentrația lor este mai mare la tropice. Opilionii
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
acest motiv, autoritățile S'uthlam vor "Arca" pentru ele, atât ca resursă pentru a stoarce biologia sistemului lor solar de resurse pentru o producție mai bogată în calorii, cât și ca armă de război. Pentru a-și asigura victoria, Maica Păianjen Tolly Mune răpește una dintre pisicile lui Tuf. Ea pune un pariu cu Tuf: dacă acesta va rezolva foametea inerentă de pe S'uthlam, ea îi va da înapoi pisica și îi va permite să își repare nava, iar dacă va
Peregrinările lui Tuf () [Corola-website/Science/321683_a_323012]
-
cili). Vibrațiile care trec prin canalul cochiliar pun în mișcare membrana bazală și cea tectorială, care vor acționa asupra cililor (celule senzoriale). Din aceste celule vor porni semnalele către d, unde acestea din urmă vor fi transformate în senzații auditive. Păianjenii au Urechile reptilelor au doar un oscior (ciocănașul), spre deosebire de cele ale mamiferelor, care au trei. Probleme cu urechea sau sistemul de procesare al undelor sonore în creier pot conduce la asurzire.
Ureche () [Corola-website/Science/298009_a_299338]
-
este o familie de păianjeni din suprafamilia Araneoidea. Familia include cei mai mari păianjeni țesători (genul "Nephila"), unele specii fiind de mărimea unei palme de om, inclusiv lungimea picioarelor. Masculii sunt extrem de mici în comparație cu femelele, având o lungime de 1/5 din cea a femelei
Nephilidae () [Corola-website/Science/319296_a_320625]
-
este o familie de păianjeni din suprafamilia Araneoidea. Familia include cei mai mari păianjeni țesători (genul "Nephila"), unele specii fiind de mărimea unei palme de om, inclusiv lungimea picioarelor. Masculii sunt extrem de mici în comparație cu femelele, având o lungime de 1/5 din cea a femelei. Astfel, femelele ajung până la 4 cm, iar masculii - maxim
Nephilidae () [Corola-website/Science/319296_a_320625]
-
unele specii fiind de mărimea unei palme de om, inclusiv lungimea picioarelor. Masculii sunt extrem de mici în comparație cu femelele, având o lungime de 1/5 din cea a femelei. Astfel, femelele ajung până la 4 cm, iar masculii - maxim 1 cm. Acști păianjeni au 8 ochi aranjați în 2 rânduri. Chelicerele sunt bine dezvoltate, pe articolele bazale posedă două rânduri de dințișori. Femele prezintă două canale genitale: spermatecă, unde se depozitează sperma și altul ce duce spre uter, unde are loc fecundarea. Aceștia
Nephilidae () [Corola-website/Science/319296_a_320625]
-
Aceștia sunt țesători iscusiți. Ei construiesc o pânză rotundă, verticală cu fire de mătase galbene. Pânza este deseori reînnoită, deoarece își pierde viscozitatea după câteva ore. Culoarea firelor atrage insectele în pânza. Deseori, membrii genului "Nephila" sunt parazitați de alți păianjeni mici ca "Argyrodes". Probabil, că reconstrucția continuă a pânzei este o modalitate scăpa temporar de aceștia. Glandele veninoase secretă o otravă destul de puternică. Ea poate provoca umflături și bășici pe piele, dar fără consecințe letale pentru om. În ultimii ani
Nephilidae () [Corola-website/Science/319296_a_320625]