6,411 matches
-
astea nu le voi uita niciodată, pentru că casa părintească nu se uită, nu se vinde, nu se dă cu împrumut... ea se ține acolo la suflețel cu cele mai senine amintiri: amintirile dulcei noastre copilării... Ionel Cadar Referință Bibliografică: CASA PĂRINTEASCĂ / Ionel Cadar : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1863, Anul VI, 06 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ionel Cadar : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CASA PĂRINTEASCĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354011_a_355340]
-
voi sta la geam și cu ce fel de oameni voi călători în compartimentul meu. Mereu creștea inima în mine când aveam compania unor persoane apropiate vârstei mele, mai ales că acum eram singur, lipsit de atenționări sau alte intrucțiuni părintești. Deodată, ochii mi s-au lipit de locomotivă; a fost prima oară când am comparat-o cu o figură umană. Mă uitam atent cum se apropie de mine și nu puteam scoate nici un secret, nici o emoție din acele trăsături. Așa
POARTA ALBASTRA de ALEXANDRU BUZOIANU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353061_a_354390]
-
de om nu poate fi numită mamă. Chiar dacă prin banii produși de activitatea ei de bază asigură „iubitului său prunc” tot ce ei i-a lipsit în pruncie, chiar și luna de pe cer. Un interesant mod de exercitare al îndatoririlor părintești care, din păcate, generează monștri. Am putea da cuvântul cățelușei de apartament să ne explice cum de reușește să formeze un adevărat câine din dulcea mogâldeață pe care a fătat-o. Biologii studiază această activitate de educare la mamifere sălbatice
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353039_a_354368]
-
Faptul divers” (Canada); „„Agero” (Germania); „Curentul internațional” și „New York Magazin” (SUA); „Pagini Românești” (Noua Zeelandă); ș.a. În prezent trăiește cu și între două doruri: un dor mare când se află în Canada la copiii săi, față de plaiul natal și de casa părintească, iar când se află acasă, dorul necontenit de copiii și nepoțeii din Canada... Este vice-președinte al Organizației Internaționale a Românilor (Wordldwide Romanian Forum - Forumul Românilor de Pretutindeni) cu sediul la Câmpul Românesc din Hamilton, Canada, fondată în iulie 2011 și
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
a Bisericii din Conciliul Vatican II care arată că Biserica Universală nu se poate realiza decât pentru ,,un popor adunat în comuniunea Tatălui, a Fiului și a Duhului Sfânt” (Lumen Gentium 4). Dumnezeu este Tatăl întregii creații deoarece această providență părintească a lui este pentru totalitatea ființelor raționale ,,pe care le copleșește cu binefaceri prin faptul că el coboară asupra lor prin... binecuvântarea de părinte”(Vladimir Petercă, ,,Revelația trinitară în învățătura paulină”, în Dialog teologic, op. cit., p. 43). La rândului, Isus
LIBERTATEA ŞI UINITATEA DIN SFÂNTA TREIME de ȘFEFAN GROSSU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353129_a_354458]
-
său prieten și colaborator Gheorghe Zamfir, pentru că Benone este, indiscutabil, un intelectual al muzicii populare. Cu ani în urmă, aflat cu un spectacol la Arad, fostul meu regizor muzical de la Radio, Emil Conta, m-a invitat să-i văd casa părintească de la Bârzava. Emil s-a stabilit în Germania, fiind regizor muzical la teatrul din Nurnberg, dar mai vine pe acasă an de an, fiind foarte legat de meleagurile natale (este nepotul marelui dirijor Iosif Conta, pornit la rândul lui pe
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
nestemate/ ea, dulce sărutare la pragul nemuririi/ un leagăn fermecat, parfum de bunătate/ ființa mi-o îmbracă în straiele iubirii.” („Căsuța mea”) Chiar dacă, plecată să-și desăvârșească studiile, copila cu sufletul-floare se-ntoarce mereu „la pragul de legendă” al casei părintești, de-acolo răzbătând spre sufletul ei o „Chemare tainică”: „O tainică chemare - ca focul arzătoare/ Îmi poartă pașii-agale în lumi nemuritoare/ Prin filele de vreme ce se deschid ușor / Spre satul meu de munte înfășurat în dor.” Plutește ori de câte ori revine acasă cu
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
poate/ pornind acum, sfielnic, pe-un drum spre nemurire/ unde trăirile divine sunt dincolo de toate...// Din comorile agonisite/ - flori de suflet împletite în roiuri de stele -,/ un murmur de copilă se-așează lin, cuminte,/ pe pragul drag, curat, al casei părintești din Călățele” („Bogăție”), luând cu sine toate dorurile născute acolo, la poalele Apusenilor: „Mi-e dor de florile grădinii,/ De murgul alb ce-l călăream,/ Și de poveștile bunicii,/ Fără de care n-adormeam.// Mi-e dor de visele frumoase,/ Când
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
G L I N D Ă ((CE MI-E TANDEA, E ȘI MANDEA) Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1164 din 09 martie 2014 Toate Articolele Autorului ÎN OGLINDĂ (CE MI-E TANDEA, E ȘI MANDEA) Din dragoste părintească, Ți-au dat numele de CRIN, Nu știau că o să crească, Nu o floare, ci un spin... I-a zis PONTA, și-a surâs, Vechiului amic* de clan: - Domnule, te-ai sinucis! De-acum poți să fii cioban. Un post
Î N O G L I N D Ă ((CE MI-E TANDEA, E ŞI MANDEA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353666_a_354995]
-
Dudul” afirmă : M-am născut cu un dud în curte. Cred că pe el am deschis eu ochii prima dată, ca și când pomul ar fi un frate mai mare sau chiar un bunic. El este ca un protector neclintit al gospodăriei părintești: Destul de gros și de bătrân, își întindea crengile până spre tinda casei. Vara, puteai prinde cu gura dude negre și dulci, chiar din tindă, ori de pe scări, fără să-ți folosești mâinile. Așa de galant se oferea dudul meu! Era
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
autorul se retransformă din prozator în poet și ne concluzionează amintirile copilăriei sale în versuri frumoase, emoționante, în poemul intitulat sugestiv „ Umbra „ care reia pe rând tema „Dudul”, „Ursei” și „Salcâmul aplecat de Desudos” ...A fost vis alb în casa părintească, Tot ce în trupu-mi înverzește câteodat’, Casa mea parcă ... s-a pierdut în poezie, Dudul, Ursei, Salcâmul, amintiri deocamdat’. Bănuiesc că autorul ar avea multe de povestit despre farmecul copilăriei sale și îi recomand să nu se oprească aici, pentru că
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
Impact > Scrieri > SFINȚIREA COZONACILOR Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1193 din 07 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Sfințirea cozonacilor Întocmai ca-ntr-o carte de povești de spus la gura sobei, la poalele muntelui unde era casa noastră părintească, trăia un moș împreună cu baba sa într-o gospodărie veche, nu prea săracă, dar foarte veche. Șindrilele casei amenințau să zboare la fiecare vijelie mai puternică. Oarecum, casa era apărată de furiile vântului de livada destul de întinsă din preajma gospodăriei. De cum
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
s-a cristalizat încă din copilăria viitoarei celebre regizoare în încercările de regizare a jocurilor. Apoi, pe când învăța la Colegiul „Calistrat Hogaș” din Piatra Neamț a început să pună în scenă unele piese de teatru clasice românești. Multe amintiri ale târgului părintesc s-au transmutat mai târziu în filmele ei, ca de pildă o scenă de luptă a păpădiilor cu personajele din „Veronica”, inspirată de câmpia Buhușiului, cu valuri de iarbă și păpădii galbene. Iubirea părinților și bucuria jocului zugrăvesc tablouri de
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
zburdat pe răzoare, dar a și muncit, de mică, la prășit, secerat, cules, la tot ce se lucra în sat căci așa era rostul țăranului cinstit: să deprindă copiii cu munca pentru a trăi simplu, fericiți și sănătoși, la vetrele părintești și-n sânul naturii, nu ca azi când pleacă toți prin lume și rămân satele coclauri pustii...! A fost primul copil din cei cinci ai familiei Tache Giugaru și Victoria Pavelia. De la frageda vârstă de 5-6 ani, înmugurea ca un
MARIA PLOAE. ARTISTĂ REVENDICATĂ ÎN IUBIRE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354549_a_355878]
-
mai putea ajunge pe Oadeci: Eusebiu Camilar, George Muntean Mircea Motrici, Grigore Vieru. Ce va să mai fie? Iar voi urca de unul singur sus, pe Oadeci, ca să mai satur de videala satului, a împrejurimilor, a ogrăzii unde ușa casei părintești nu se va mai deschide niciodată... Dealul de aceea nu mai vrea să ne primească, păstrează doar pentru noi amintirile, peisajul... Mi-a venit o idee! Totul e să mi-o accepte cei vizați: Ce-ar fi să revenim la
UN DEAL S-A SUPĂRAT PE O CĂRUŢĂ... SAU POATE INVERS ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354563_a_355892]
-
răsturna în lături hrana focului ce-avea să-i gătească merindele de praznic întru pomenire. Glonțul sergentului îi străpunse trupul și scăldă în sânge brațul de vreascuri, peste care flăcăul căzu cu o adâncă nedumerire pe chip. În timp ce în ograda părintească, sub privirile curioase și speriate ale copiilor, corpul lui Dumitru era cercetat de doctorii aceia ciudați, cei care opereaza fără să fie nevoie de anestezie, sergentul se dădea de ceasul morții să iasă basma curată din această tărășenie. Sătenii de
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
ultimele cursuri pe care le-a făcut, jocuri...îmi descrie materiale didactice...teme... Mă simt deja copleșită! Nu mai pot să o urmăresc...Privesc, pe lângă ea, satele în așteptarea primăverii. În grădini, oamenii pun cartofii. Mi-e dor de casa părintească...de părinții mei...de aerul curat al grădinii...de glumele pe care le făceam cu sora mea... “Peste drum de școală, e casa în care locuim: jumătate e dispensar, jumătate casă parohială”. Am ajuns! În sfârșit! Școala, o clădire frumos
PREOTEASA BOEMĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354675_a_356004]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > GRĂDINA DE ACASĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 450 din 25 martie 2012 Toate Articolele Autorului GRĂDINA DE ACASĂ Răchițile, simbol al casei părintești, Grădina cu merii Ionathan, Copilărie, oare unde ești? Să-l mai ascult odată pe Lican. Aș vrea să văd salcâmii înfloriți, Părul stingher cu fructele de iarnă, Desigur, voi nu puteți să știți Pentru mine asta ce înseamnă? Aproape nici
GRĂDINA DE ACASĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354705_a_356034]
-
-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă din via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
se angajează să scrie o monografie a Craiovei, Bogdan Amaru merge în capitala Olteniei pentru documentare. Aici cunoaște, printre alții, pe poeta Elena Farago , C.D. Fortonescu și alte personalități marcante ale Craiovei. Cu materialul adunat vine în Budele, la casa părintească, unde putea să redacteze lucrarea în deplină liniște. Între timp dobândise o boală, care nu-i va cruța viața. E vorba de o pneumonie. Se luptă cu boala și cu scrisul. Publică asiduu numeroase schițe, nuvele, cronici literare, recenzii etc.
78 ANI DE LA MOARTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347061_a_348390]
-
parte de lumină din lumină lină / și parte vie de trup mort, reîntrupat... / Cel ce din moarte va să vie viu, să vină! / Hristos a înviat. A înviat cu-adevărat! // Sunt uneori copilul alor mei, de-atunci / Când raiul casei părintești îmi era rai / Încă de când iubeam târâș, pe brânci... Ce dor îmi e de-al amintirilor alai...!// Sunt parte din păcatul lumii păcătoase / și parte moartă de trup viu și blestemat.../ Pre moarte calc în giulgiul meu de oase... / Adevărat
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
proporgic în armată și cu sora sa nevârstnică, căreia trebuie să-i asigure și zestrea, numai o vie cu cramă în dealul Buliga, lângă Cerneți, o moară la Malovăț și alte câteva lucruri ce nu valorau nici 2000 lei (datoriile părintești treceau de 1200 lei)61. După moartea unchiului său hagi Gheorghe Cluceru Pleșoianu, mai moștenește două vii pe dealul Trestinicului și o prăvălie în Cerneți (tot împreună cu Dimitrie)62. Prin căsătorie cu Ecaterina Ceacâr primește ca zestre o prăvălie în
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
Gib. I. Mihăescu” de pe lângă Casa de Cultură din Drăgășani, mi-a trimis și mie manuscrisul, la care a adăugat și srisoarea de la D.P. Perpessicius, pe care am reprodus-o. Cunoștem foarte bine pe Aurelian Popescu, fiind consăteanul meu, cu locuința părintească în apropiere. Deși nu avea alte studii în afară de școala primară, era un cititor de literatură împătimit, făcându-și o bibliotecă personală impunătoare din care ne împrumuta și nouă pentru lectură , școlarilor costeșteni, iar la serbarea tradițională de la sfârșitul anului școlar
DUMITRU PANAITESCU-PERPESSICIUS-MANUSCRIS EPISTOLAR INEDIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357066_a_358395]
-
cum să fim tari!? Astăzi, 27 ianuarie 1989, la o lună după ce l-am așezat în noua lui casă pe Paulică la Cimitirul Mont Royal, în secția Mountain View, cum a dorit Zâna, ca el să privească de sus casa părintească, liceul Stanislas unde studiase, am fost cu Radu la cimitir să depunem flori, să aprindem lumânările de veghe. Am găsit crucea de lemn scrisă de mine și sculptată de Radu smulsă din loc, luată de vânt. Am luat-o cu
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > AROMA MERELOR GOLDANE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 479 din 23 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului AROMA MERELOR GOLDANE Am păstrat aroma merelor goldane, Culese din mica grădină părintească, Mă copleșesc amintirile unei bălane, Rog prispa casei să mă reprimească! Când mă dor picioarele bătrâne, Le amintesc mirosul din otavă, Călcându-le păreau așa de fine, Nederanjate de a mea ispravă! Memoria nu cred că mă înșeală! Când tata
AROMA MERELOR GOLDANE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357120_a_358449]