1,293 matches
-
Mângâia-mă vor amintirile duioase Până mă va ajunge apusul necruțător. Purta mă vor cărările prin câmpiile mânoase În diminețile cu rouă, cântate de ciocârlii în cor. Adio voi ortaci de glie, Cu care împreună făcut- am câmpiile să rodească Părtași la bine și la ananghie, Muncit-am cu spor, n-am așteptat mană cerească. Apoi când veni-va obștescul sfârșit, Așa cum vine la toți o dată, Îngrășa-vom și cu ființa noastră pământul iubit și nu vom mai auzi păsărelele cântând
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
temeiului acesta și având în vedere așezarea rânduelii obștești și întărirea drepturilor câștigate prin revoluție, Basarabia, sprijinindu-se pe trecutul său istoric, se declară de azi înainte Republică Democratică Moldovenească, care va intra în alcătuirea Republicii Federative Democratice Rusești, ca părtaș cu aceleași drepturi. Până la chemarea adunării poporane a Republicii Moldovenești, care va fi aleasă de tot norodul prin glăsuirea de-a dreptul, deopotrivă și tăinuită, după sistemul proporțional, cea mai înaltă ocârmuire a Republicii Democratice Moldovenești este Sfatul Țării, alcătuit
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
rapid În lumea visurilor pline de farmec. A doua zi o luam de la capăt. Nimeni nu se Îmbolnăvea deși sunt convins că și În acele vremuri bântuiau virusurile respiratorii. Reactivitatea noastră naturală era mai mare decât patogenitatea lor. Am fost părtaș și la săniuș. Aveam sanie din lemn de salcâm, care luneca pe zăpadă mai iute ca vântul și-mi făcea o plăcere deosebită să mă avânt cu ea pe pârtia de "pe groapă", dealul răsăritean al satului sau de pe "hulă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
aceasta desfigurare? Câte parale mai dă europeanul pe poezie, pe cultură, în ziua de azi? Întotdeauna a existat o prostituție intelectuală, dar să nu uităm că mulți din părinții artelor au fost într-o măsură mai mare sau mai mică părtași la două procese simultane: creativitate contra supraviețuire. Fenomenul care, după părerea mea, desfigurează literatura și artele în general, este mai curând ușurința de a bombarda lumea cu o mulțime de creații lipsite de răspundere creativă, lipsită de miez și suflet
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să-i ajung colaborator dar, mai mult, angajat. Ironie pentru că astfel am aflat că vorba era destinată doar presei: În preajma lui, aflu că deși Îmi cere creație, asta poate mirosi cel mult a cafea. Un secret, la care vă fac părtași: El nu știe, sau se face că nu, unde se nasc ideile, taman acelea țintite unde-l doare mai mult: În cârciuma din colț; Între strada lui și a mea, c ’așa au hotărnicit zeii geografia Iașilor... Știindu-l Înțelept
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În care am participat la trei simpozioane și o predare de contract, plus câteva nopți În tren, mai-mai să numi mai recunosc motanul, Între timp binișor Împlinit; dar n’am găsit altceva mai bun de făcut decât să vă fac părtași, chiar post factum, la cele văzute ori auzite pe acolo; să Încerc adică să devin reporter. Să Încep cu Începutul. Adică cu simpozionul de la Ploiești, din 21 și 22 septembrie, aflat la a 6-a ediție. Subiectul lui? Natura și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de cea celulară, a pătruns deci și În preocupările biologilor orientați spre modelarea Vieții. Și astfel, chiar Încă timidă, prezența biologilor s’a făcut și aici simțită. Aici, adică la simpozionul de la Timișoara. Încă, În cadrul preocupărilor la care vă fac părtași, membranele sunt bune și pentru epurarea apelor uzate. Adică, ele pot extrage din apă tot ceea ce e În plus. Mai precis, este vorba de a aduce În contact cu apa supusă epurării a unui alt mediu, Însă prin intermediul unei membrane
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Dacă de pisică m’a apropiat tenacitatea cu care-și apără independența, de cal m’a apropiat inițial inteligența lui. Poate de asta există În mitologie un Pegas. Pe urmă m’au apropiat și altele, la care vă fac astăzi părtași. Dacă vreți. Calul sălbatic era prezent În România Încă În paleolitic, iar În neolitic era vânat. Poate În cursul acelor vânători omul i-a remarcat inteligența - fixând-o În mitul inorogului - și calitățile și l’a domesticit, astfel Încât, odată cu fierul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
prea des repetată Începând cu marile descoperiri geografice și care se pare că are viitor. Adică “călătoria” speciilor În afara arealului lor, un turism favorizat de om dar nu spre binele naturii. La asta vă fac astăzi, cu voia domniilor voastre sper, părtași. Și acum, știrea: În lunca Prutului se plantează frasin de Pennsylvania, arbore cu multe calități, ca orice vine din America... Așa o fi oare? Tot de acolo a venit și gândacul din Colorado și filoxera. Nu că am ceva Împotrivă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a făcut poate mai puțin Înțeles. Dar să fim drepți, la concluzii, adică la pregătirea unui salt calitativ, au acces mai puțini decât aceia care l’au pregătit, adică au realizat acumulările cantitative, ceea ce nu-i Împiedică Însă să fie părtași. Se pare Însă că frica mea nu-i chiar justificată dacă ne gândim că spirala e atât de frecventă pe oalele românești, ca și pe acelea dacice și, mai În adândul istoriei, pe ceramica de Cucuteni... Dar concluzia e clară
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
voevozilor, aleși de Dumnezeu să refacă ciclurile cosmice ale popoarelor. Necropola Basarabilor și monumentul funerar regal Pentru o integratoare înțelegere a importanței întemeierii unei spiritualități prin reiterarea formelor sale sacre, să facem o scurtă digresiune, imaginându-ne că putem fi părtași la deschiderea unui mormânt voievodal...al lui Basarab, al lui Vladislav, al lui Neagoe, al unui Negru-Vodă. în 1920, după săpăturile întreprinse în Biserica Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Argeș, istoricul V.Drăghiceanu uimea comunitatea științifică prin Jurnalul său de săpături
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
uitat. Am încercat să mă integrez în cultura și societatea în care am ajuns să trăiesc, spunându mi mereu că nu ei m-au rugat să vin aici, ci eu i-am rugat să mă primească și să mă facă părtaș la bunăstarea lor. De îndată însă ce deschideam gura și sesizau un accent străin, mă aruncau imediat în „oala” mare a străinilor (Ausländer) și îmi vorbeau de sus, ca unei slugi. Într-un ascensor la o clinică, fiind alături de un
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Bucovina a devenit parte integrantă a monarhiei abia în 1775 și a fost apoi administrată împreună cu nou achiziționata provincie poloneză a Galiției. Slovenii, care populau în întregime Carniola și unele părți din Stiria, Carintia, Istria, Gorizia și Gradisca, au fost părtași la istoria evenimentelor părții austro-germane a imperiului. Întrucît zona aceasta nu fusese niciodată scena unor războaie devastatoare sau a unor mari mișcări de populații, ea era mai prosperă decît ținuturile discutate anterior. O mișcare separată a slovenilor nu și-a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fraților mei această tărășenie, cu toate încrengăturile sale, nu știu de unde cunoștea atât de amănunțit aceste întâmplări. Oricum, noi am fost foarte impresionați și de povestea în sine, și de încrederea pe care ne-a arătat-o tata, luându-ne părtași la asemenea istorii serioase, pentru oameni mari. *** Aceste date despre domnul Tomiță le am eu bine fixate în minte în seara aceasta de 1 ianuarie 1956, când, necăjit din pricina ghetei rupte la săniuș, mi-am luat inima în dinți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
îl cunoștea cu amănunte. Îl mânca limba să povestească: i-ar fi dat gata pe toți, inclusiv pe Veronica, o tipă a-ntâia, care nu prea-l băga în seamă - acum, dacă i-ar istorisi la ce aventură este el părtaș, sigur ar cuceri-o. Din păcate, promisese c-o să-și țină gura. Cu eforturi supraomenești chiar a izbutit să rămână mut: dar cât de mult l-a costat muțenia asta - simțea că i se face rău fizic, simțea că se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
anume scenariu imuabil... Această fatalitate enunțată de înger mă scoate din sărite: -Totuși, să constați răul și să rămâi indiferent, să nu i te opui este o vină! exclam eu revoltat. Dacă lași răul să aibă loc înseamnă că ești părtaș la el. Nu putem să rămânem cu brațele încrucișate și să ne prefacem că răul n-ar fi. Trebuie să intervenim... Lazarus zâmbește: -Ceea ce încă nu realizezi tu, Veniamin, este că noi existăm acum într-o altă ordine, într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
și instructorii școlii, ci un burduhănos de la București, adus în clasă de însuși șeful cel mare, grav și important, de parcă ni l-ar fi pogorât pentru două ceasuri astrale pe Mesia. Grasul ne-a spus, cu aerul că ne făcea părtaș la un secret militar, că lupta cu viața începea imediat după absolvirea celor zece clase de liceu. Și că, dacă avusesem impresia că purtasem până atunci vreo bătălie, ne înșelam. Dacă în anii în care mai credeam în ceea ce mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ți se întâmplă nenorocirea, oamenii te ocolesc, deoarece ai ceva dintr-un contaminat ce răspândește, la rându-i, un rău incontrolabil. Prietenilor nu se cade să li te plângi. Neavând nici o putere, îi faci să se simtă prost. Îi iei părtași într-o acuză incomodă, care aduce a soartă. E soarta ta, de ce să-i chinuiești și pe alții cu ea? Nenorocirea asta, care seamănă perfect cu o pedeapsă fără sfârșit, sunt vecinii infecți din apartamentul de deasupra apartamentului tău. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
dispreț care suporta puține corecții în timp, indiferent cum evoluau căsniciile lor. Un gen de dispreț care la mama conținea și un discret procent de îndoială. Dacă totuși se putea și așa? Mama însă, cu firea ei amarnică, mă făcea părtaș numai la îndoială. Protectorul meu - care mă avertizase de la început că avea să mă ajute și să mă învețe cum să răzbesc în București, dacă îl ascultam și făceam tot ce-mi zicea, fără să mă mir prea tare - m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
fost plin de întâmplări teribile, deoarece toți cei treizeci de membri ai grupului, trimiși în excursia de o zi, vroiau s-o trăiască intens, ca să poată să spună c-au fost într-adevăr la Paris. Vrând-nevrând, am fost martor și părtaș la strădania celorlalți de a lungi timpul și la incidentele rezultând din acest neobișnuit asalt asupra timpului. Ca să înțelegeți ce gen de întâmplări au loc, când treizeci de excitați care n-au mai călătorit niciodată în Vest sunt plimbați doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
care i-a dat pe femei și ne-a invitat să petrecem o noapte la „cabaret“, pe cheltuiala lui, desigur. Invitația lui a fost motivul pentru care ne-am prelungit șederea pe meleagurile lui Pablo Neruda, astfel că am devenit părtașii unei serii de lăudăroșenii care a durat destulă vreme. Într-un final, omul a mărturisit inevitabila problemă (lipsa de fonduri), ceea ce Însemna că trebuia să ne amînăm vizita În acel loc de divertisment extrem de interesant, dar, În schimb, ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
o clipă, pedeapsa sau fericirea sunt veșnice. Încunună cu virtute nădejdile și așteptările acelor părinți care te iubesc și se jertfesc atât de mult pentru tine. Luptă-te cu vitejie, căci lupți cu Isus împreună și de El vei fi părtaș pentru totdeauna. De ești soție ori mamă anul nou îți spune să fii acea mamă înțeleaptă care își crește odraslele în frica lui Dumnezeu și pentru Dumnezeu. Fii întotdeauna în casa ta semnul de pace și de distrugere a oricărei
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
coastă, cu un aer bizar, lăsându-te atacat și apărându-te deopotrivă, vârându-ți și scoțându-ți din cap cele mai mari prostii. Îți spui în sinea ta: un asemenea rege de mizerie, zbârcit și ipohondru, n-are cum fi părtașul la rele a trei rațe. Crimele comise de el n-au absolut nimic de-a face cu ele. Poate că tocmai despre asta-i vorba: acest nimic absolut deschide complicitatea împotriva lucrurilor de la sine înțelese pe malul râului Lahn. Te-
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
clare, ștabii se trezeau totuși trași pe sfoară cu toate mijloacele de care dispune viața comună, fiindcă poporul îi ura. De altfel, ștabii se bucurau de statutul lor privilegiat tot numai între ei, măcar că aici fiecare era pentru celălalt și părtaș, dar și oponent. La fel ca în satul meu german, și ei înțelegeau prin conservarea propriei insule datoria de a fi mereu la înălțimea „alor noștri“, superiori tuturor celorlalți. și nici ei n-aveau voie să rateze apartenența la grup
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
10 colegi, așa zișii “derbedei”. Eu, nefiind UTM-ist și probabil fiind considerat capul „derbedeilor”, am primit două luni de exmatriculare. Nu mi-a părut deloc rău, căci în toate diminețile mergeam la colegul nostru Steleanu Adrian cu care eram părtaș de suferință și jucăm taroc. Colegii noștri, care au rămas în clasa au “continuat grevă” într-un mod special până am venit și noi. La ora de limbă română toți spuneau că nu știu, la orice întrebare a profesoarei; acest
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93310]