1,724 matches
-
fără a ieși în evidență prin nimic în afara luminii care părea să-l înconjoare și care nu avea nimic de-a face cu frumusețea serii. Se opriră la câțiva pași de Fran și priviră o clipă râul, apoi se sărutară pătimaș, uitând de amurg sau de orice altceva din jurul lor. Oare ea putea să simtă vreodată ceva asemănător pentru Laurence, acum sau peste zece ani? Simți o împunsătură de vinovăție și spaimă, care-i sfâșie sufletul. Laurence o iubea. Mai era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
mai port nimic. Jack o strânse în sfârșit în brațe. — De ce oare nu mă liniștește lucrul ăsta? întrebă el. Și înainte de a merge mai departe, vreau să-mi promiți ceva: data viitoare când concepem un copil, - o sărută atât de pătimaș că i se tăie respirația - vreau să avem martori. Ne-am înțeles? Marcă de detergent. Scriitoare și desenatoare britanică, autoarea unor cărți pentru copii foarte populare, între care se remarcă poveștile din seria Peter Rabbit. Magazin de lux din Londra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
și bănuiesc că m‑a crezut. Am rămas amândoi pe Întreaga durată a interviului. Într‑un anumit fel, mă Îndrăgostisem de dânsulă Vorbea la telefon cu Weimarul și cerea să i se acorde puțină libertate de acțiuneă Vorbea cu pesimismul pătimaș caracteristic evreuluiă” Locul unde citeam, În timp ce așteptam Împreună cu Rosamund ca ambulanța să‑l aducă pe Ravelstein acasă, era o curticică, mărginită de gardul din fier forjat. Un bazin de piatră, arbuști, iarbă - ba chiar și plante acvatice. Mai lipseau numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
care a jucat-o pe Fuchsia 1. Am clipit, după care am înțeles despre ce vorbea. —Gormenghast 1? L-am văzut la televizor. A trecut ceva timp, nu? În tinerețe mă identificasem cu Fuchsia, eroina adolescentă cea îmbufnată, rebelă și pătimașă, de care fusese îndrăgostit Sting, o poveste pe care o știe toată lumea. Violet Tranter, cu ochii ei albaștri imenși și cu părul vâlvoi, o jucase, în schimb, ca pe o prințesă care își așteaptă prințul în turn, spre dezgustul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
nu avem un Muir sau un Pinchot care să se lupte să conserve Yellowstone, Yosemite sau Canionul din Colorado. Aici, neguțătorii „care se află în templu“, cum spunea Muir, vor face selvele una cu pământul - tonul vocii lui devenise din ce în ce mai pătimaș pe măsură ce vorbea. Va sosi curând ziua în care aceste ținuturi nu vor fi decât o frumoasă amintire și un imens deșert. — Selva asta este foarte tare, comentă el. O cunosc și știu că se va apăra cu vitejie. Omenirii îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și amplificând satisfacția, înspre mijloc, către locul magic în care ar fi simțit nevoia să cuprindă între palme șoldurile fierbinți. Fuma. Trăgea cu voluptate din țigară, iar buzele pline (ruj roșu aprins, aici se încadra bine în decor) se strângeau pătimașe în jurul filtrului lung și păreau a se dezlipi cu foarte mare greutate de el. Savura fumul, înainte de a-l lăsa să iasă, îl ținea captiv, torturându-l, apoi îi urmărea traiectoria cu privirea și, ca și cum acesta ar fi fost gestul
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
zvârcolirile cărnii și ale sufletului care se zbate și se stinge ?!... Niciuna !... Broboane reci de sudoare îi inundară fruntea. În fața atotputerniciei, cu resemnarea se împletea un val de revoltă... inima îi clocotea, sufletul îi era străbătut de un simțământ de pătimașă răzvrătire împotriva acestei nedreptăți.. -Că viata veșnică, nu-ti este sortită...din această pricină, să nu-ti fie inima întristată, nici mâhnită, nici posomorâtă...îi șopti rar un gând. Nu te plânge de ceea ce aparține ursitei tale, și nu tânji
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
cor cu preoții. era tulburător pentru sufletul omenesc. In același timp, dangătul clopotelor, cu dangăt de biruință, dădea de știre lumii întregi, învierea Domnului. Iisus Hristos a înviat, fiindcă la flacăra învățăturilor Lui se topiră din sufletul nostru toate simțămintele pătimașe, care îl fac pe om să se târască. Iubiți credincioși, Hristos a înviat!.. Iși începu părintele paroh, predica. .Dar, cât a pătimit Iisus pentru mântuirea noastră, oamenii, care prin păcatul lui Adam osândiți am fost!.. "...Cununi de spini l-au
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
și suferit pentru omenire. Era pildă vie că viata se împletește din iubire și ură. Pentru că a iubit-o mult a și pătimit mult pentru ea. Propovăduind iubirea, simțământul care purifică sufletul și-l ridică de la pământ, unde se târăște pătimașa ură, trebuia să îndure toate loviturile și schingiuirile pe care i le-au dat înfătișătorii acestui simțământ josnic. A suferit toate îndurările morții barbare, pe cruce, numai din marea Lui iubire pentru omenire... Hristos a înviat, fiindcă la flacăra învățăturilor
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
care i le-au dat înfătișătorii acestui simțământ josnic. A suferit toate îndurările morții barbare, pe cruce, numai din marea Lui iubire pentru omenire... Hristos a înviat, fiindcă la flacăra învățăturilor Lui mărețe se topesc din sufletul nostru toate simțămintele pătimașe, care-l fac pe om să se târască. Iubiți credincioși. Își continuă Sfinția sa predica. Sfânta noastră Bierică,numește Sărbătoarea învierii Domnului, ”Sărbătoarea sărbătorilor ”, deci, în jurul ei se învârtesc toate sărbătorile creștine, și pe faptul învierii și al Dumnezeirii Domnului Hristos
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
vileag teama și grijile care o frământau. Momentul care a rupt echilibrul păstrat cu stoicism a fost cel în care l-a îmbrățișat pe Iustin, de rămas bun, la ușa apartamentului. Atunci a izbucnit în lacrimi și l-a strâns pătimaș, tremurând din tot trupul. Marian Malciu În parcare, lângă mașina lui Eugen, care reușise să obțină aprobarea de a-l însoți pe Iustin la București, era o salvare. Eugen și Iuliana o priveau nedumeriți și și-au strâns mâinile ușor
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
cade sub mână. Noaptea, când și când, umflă, din nou, peretele de cîlț al pernei cu lacrimile lui. Dacă nu se întîmplă minuni este fiindcă anul 1930 este unul al crizei. La periferii, Bucureștiul dansează elegant și abstras în ritmurile pătimașe ale foamei. În 90% din casele fostului sector de Negru, persoanele melancolice, ce se declară substanțial și susținut nehrănite, sânt notate de către destin într-un carnețel și se trezesc imediat țipluite în tuberculoză. În sectorul de Galben se gătește, cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ce-ți spinteca gâtul, te mai lua și balon, altfel decât Spiridon. Un spirit numit Spiridon. Îi plăcuse. Avea mână bună de naș. Chefuiseră ce chelfuiseră, într-o mansardă a Palatului Primăverii, îngăduindu-le musafirilor, cum erau ei atât de pătimași, pe aici, în Balcani, să-i sărute piciorul ori să-l pupe în fund, până când, e drept, se cam întinseseră. Dar și alălalt, hodorogul, Șeful Statului, Ceaușescu, mai plin de pete de ficat pe față decât o gărgăriță de buline
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-ul mai devreme din "Cafenea". Îi picase fisa că partea finală a raționamentului său putând fi corectă, Raicopol fusese camuflat, în cea 306 DANIEL BĂNULESCU ținea de tine era să te alegi c-o migrenă. Domnul Profesor Martin era amanta pătimașă și devoratoare din intimitate, care pe stradă nici gând să-l mai salute pe odiosul grăjdar. Dimpotrivă, pe stradă ne saluta și se comporta ca și cum de capul nostru ar fi fost ceva, criticul literar Laurențiu Ulici. Ne ciufulea pe creștet
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
învățatul, de dimineața până seara, a literaturii române. Sub comanda doamnei Nicolici. Aproape toți tipii pe care îi cunoscuse Sinistratul ar fi acceptat continuarea studiilor, cu un surâs vulgar pe fețele radioase. Însă pe Doru abundența de muieri perfecte, civilizate, pătimașe, căzute, fără ca el să miște un deget, în așternutul lui, de la o vreme îl cam teroriza. De aceea, când și când, după ce terminau cu partea cu poetizatul, o mai înșfăca pe vreuna de cîte-o ureche. O cârpea, dacă era s-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe trotuar într-un colț mai întunecos; îi străjuia Marinică în picioare și Malvina, așezată jos lângă Flora< nu se feresc de restul lumii și își lipesc buzele tandru. Cedând impulsurilor, se așează în brațele lui Laur și îl sărută pătimaș. Marinică, înfierbântat de scenă, izbucnește necontrolat: - Malvina, hai să ne f<em și noi! În lumina felinarelor se observă fața Malvinei, înroșită brusc, cu privirea derutată și două lacrimi uriașe care se revărsau printre gene. Izbucnește revoltată aproape plângând: - Vai
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
scoteau bani frumoși. Între ei mai răsărit era Ghiula, de tocmea lucrul. Antreprenorul le dădea pâine să mănânce. Cu el munciseră și în Lipscani la case boierești, și în Văcărești, la Mandravela, în Trei-Cuțite, cu neveste cu tot, niște țigănci pătimașe de umpluseră pământul de copii. Rar îi vedeai acasă vara și primăvara. Din martie își curățau mistriile și nu-i mai zăreai până dădea zăpada. Iarna tocau paralele la circiumă, că n-aveau ce face. Își băteau nevestele, se mai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul Andrei Șaguna din Brașov. În 1936 pleacă la Paris cu o bursă a Institutului francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940 începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, an când se stabilește definitiv în Franța. După 1945 începe să scrie în limba franceză, iar în 1949 îi apare la
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Sainte-Beuve, Combat, Nimier). SCRIERI: Pe culmile disperării (București, 1934; 1990; 1993); Cartea amăgirilor (București, 1936; 1991); Schimbarea la față a României (București, 1936; 1941; ediții revăzute 1990, 1993); Lacrimi și sfinți (București, 1937; 1991); lor (Sibiu, 1940; București, 1991); Îndreptar pătimaș (București, 1991); Précis de décomposition (Paris, 1949) - Tratat de descompunere (București, 1992); Syllogismes de l'amertume (Paris, 1952) - Silogismele amărăciunii (București, 1992); La Tentation d'exister (Paris, 1956) - Ispita de a exista (București, 1992); Histoire et utopie (Paris, 1960) - Istorie
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
găsi vreun muritor să-mi dovedească prezența unui sens absolut, să-mi demonstreze o etică imanentă devenirii - mi-aș pierde mințile de remușcare și deznădejde. Când ți-ai risipit viața mîngîindu-te în inutila trecere, în vicleșugurile devenirii, când ai suferit pătimaș în aparențe - Absolutul te îmbolnăvește. Hotărât lucru! Viața nu poate avea un rost. Sau dacă are, va trebui să-l ascundă de vrea să ne mai aibă. Cine iubește cât de puțin libertatea nu se poate înjuga de bunăvoie într-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Nu-i plictiseala o vacanță a dragostei, o pauză în demiurgia indispensabilei înșelăciuni? Și nu ne plictisim dintr-o insuficiență de delir? Acesta introduce o notă de ființă în monotonia nimicului. Din vibrațiile ultime ale sufletului irupe universul, zborul gândurilor pătimașe îl recreează neîncetat. În mijlocul plictiselii știm că existența n-a fost să fie; în intermitențele ei, ne uităm de toate și sîntem. Purtând cu dureroasă străduință povara propriei ființe, semenii tăi sânt mai obosiți de tine decât tu însuți. La
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
dezlege drama crudă a cugetului. Irezolvabilul gândirii se epuizează în acest conflict. Farmecul firii trage greu în cumpănă și nu e chip a-l anula, deși ideile plutesc pe luciul neființei. A trăi senzual în nimic... Când ai iubit prea pătimaș viața, ce-ai căutat printre gînduri? Spiritul e o eroare imensă de câte ori slăbiciunile acordă vieții prestigii de axiomă. Sânt o Sahară roasă de voluptăți, un sarcofag de trandafiri. Străzile pustii în marile orașe: parcă în fiece casă se spânzură cineva
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul Andrei Șaguna din Brașov. În 1937 pleacă la Paris cu o bursă a Institutului francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940 începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, an când se stabilește definitiv în Franța. După 1945 începe să scrie în limba franceză, iar în 1949 îi apare la
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
decernate ulterior (Sainte-Beuve, Combat, Nimier). SCRIERI: Pe culmile disperării (București, 1934; 1990); Cartea amăgirilor (București, 1936; 1991); Schimbarea la față a României (București, 1936; 1941; ediție revăzută 1990); Lacrimi și sfinți (București, 1937; 1991); lor (Sibiu, 1940; București, 1991); Îndreptar pătimaș (București, 1991); Précis de décomposition (Paris, 1949) - Tratat de descompunere (București, 1992); Syllogismes de l'amertume (Paris, 1952) - Silogismele amărăciunii (București, 1992); La tentation d'exister (Paris, 1956) - Ispita de a exista (București, 1992); Histoire et utopie (Paris, 1960) - Istorie
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fi fost îndeajuns. III Cititorul zilelor noastre, parcurgînd lucrările lui Le Bon, este descumpănit de-o serie întreagă de ciudățenii. Dar previziunile lui sînt stupefiante. A anticipat toate evoluțiile psihologice și politice ale secolului nostru. Analizele și previziunile lui sînt pătimașe, pentru că se vede pe sine în postura unui Machiavelli al societății de masă, chemat să reia lucrarea ilustrului său înaintaș pe alte temeiuri: "Majoritatea regulilor artei de a conduce oamenii lăsate de Machiavelli, scria el în 1910, sînt de multă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]