1,262 matches
-
îl observau, unii cu simpatie, alții cu ostilitate, așteptându-i reacția. Continuă să privească pe fereastra din fața lui. Printre zăbrele se vedea cerul Romei, pe care vântul de miazănoapte îngrămădea nori întunecați, ce apăsau orașul ca o prevestire funestă. O pală de vânt mai puternică aduse înăuntru câteva frunze uscate, ce se împrăștiară pe masa lui Skorpius. Acesta se ridică în picioare. — Nu ucizi niciodată! strigă. Dar în Gallia voiai să ucizi. Ai sărit la gâtul împăratului, nu? Ai încercat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
în strigăte care ajungeau până la ei. — Skorpius e gata? Încă din zori, răspunse Marcus. Așa cum face întotdeauna înainte de luptă, a stat toată noaptea în picioare, în cămăruța lui, cu fața la perete. Nu știu ce rugăciuni spune el în timpul veghii. Dinspre arenă veni o pală de aer rece, umed. Valerius fu străbătut de un fior. — Mă întreb ce l-a apucat pe împărat de te-a pus să lupți cu Skorpius. — Un vis... A avut un vis, răspunse Valerius aranjându-și ocrea pe picior. I se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
altul, se prăbușiră. Câțiva rămaseră nemișcați, fără simțire, iar ceilalți se ridicară și se îndepărtară în goană. Acum Valerius stătea lângă Skorpius, care zăcea în nisip. — Ridică-te. Glasul său era calm, dar suna ca o poruncă. Mulțimea amuți. O pală de vânt rece ridică un nor de praf, flutură pânza purpurie și se îndreptă spre pulvinar, unde Vitellius stătea cu mâinile încleștate pe balustradă, privind pierdut spre arenă. Un spectator începu să aplaude ritmat. În curând, toți, chiar și cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
așezîndu-se la pian cu firescul unei respirații și devenind muzică, jucîndu-se pe clape senin și canicular, purtînd după cîteva secvențe un basc roșu imens, făcînd pe mortul pe plajă, cîntînd pe acoperișul unui zgîrie-nori din New York, filmat din elicopter, o pală de vînt smulgîndu-i pălăria de pe cap, „mi-e frică de moarte”. Oscar Matzerath Petrucciani, iluzionistul muzician bolnav, iradiind dramatismul trecerii suspendat pe scaunul de concert. Ultima piesă, al doilea bis, Besame mucho. Un iluzionist ce n-a mai reușit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Într-o clipită, scufundat În lumea secolului de aur. Tăcere absolută pe drumul de Întoarcere, În Mercedesul albastru. VÎrful degetului Îmbibat În secolul XVII rămîne poleit, ca În țara minunilor. Grădini, tapiserii și cristaluri, vaci și mori de vînt. Mișcarea palelor Îmi aduce aminte de una dintre Întîlnirile Cavalerilor Mesei Rotunde, unde fusesem invitat cu o săptămînă În urmă, și, deși Întrunirile lor sînt exclusiviste, nu participă decît membrii iar femeile nu au voie să intre, prin stăruințele lui Arie au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
am auzit un scârțâit de frână de vagon... Mi-a tresărit inima de emoție și bucurie În același timp. Mă opresc și Îl aștept pe Toader. „Ai obosit, Petrachi, băiete, sau ți-i frică?” „Mi s-a părut că o pală de vânt a adus un zgomot de frână de tren”. „Tare aș vrea să fie așa. Da’ dacă vântul, trecând prin beldiile și păișul de pe marginea cărării, a făcut ca saboții de frână? Hai să ascultăm cu toții ș-om vedea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
să ucidă dragostea. Am creat împreună cu Alex, își spuse ea, un imperiu al nostru în care am construit o cetate, punând în zidărie visele, gândurile, toată dragostea noastră. E oare posibil să se dărâme totul, dintr-odată, la o simplă pală de vânt!? L-o fi îmbolnăvit și pe Alex această conviețuire comună? Părăsi starea care o depărta de intenția inițială și începu să scrie în jurnal. Cuvintele curgeau nerăbdătoare, fără șir și fără logică. Scrise mai multe propoziții apoi, găsind
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
by wire) sau optică care combină într-un singur element de control funcțiunile a cel puțin două din următoarele: a. Control colectiv; b. Control ciclic; c. Control al girației. 2. "Sisteme de control anticuplu sau direcție cu circulație controlată"; 3. Pale de rotor pentru elicopter, cu "aripi cu geometrie variabilă" care folosesc comandă individuală a palei. 7E101 "Tehnologie", în conformitate cu Notă Generală privind Tehnologia, pentru "utilizarea" echipamentelor supuse controlului prin 7A001 la 7A006, 7A101 la 7A106, 7A115 la 7A117, 7B001, 7B002, 7B003
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171459_a_172788]
-
puțin două din următoarele: a. Control colectiv; b. Control ciclic; c. Control al girației. 2. "Sisteme de control anticuplu sau direcție cu circulație controlată"; 3. Pale de rotor pentru elicopter, cu "aripi cu geometrie variabilă" care folosesc comandă individuală a palei. 7E101 "Tehnologie", în conformitate cu Notă Generală privind Tehnologia, pentru "utilizarea" echipamentelor supuse controlului prin 7A001 la 7A006, 7A101 la 7A106, 7A115 la 7A117, 7B001, 7B002, 7B003, 7B102, 7B103, 7D101 la 7D103. 7E102 "Tehnologie" pentru protecția subsistemelor de avionica (aero-electronice și electrice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171459_a_172788]
-
Steele (ed.), Encyclopedia of Clothing and Fashion: Academic Dress to Eyeglasses, vol. 3, Thomson Gale, New York, 2005, pp. 362-364. Haff, Peter, "Eugen Bleuler", în N.J. Smelser și P.B. Baltes (eds.), International Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences, Elsevier Science Ltd., Palo Alto, 2001, pp. 1255-1258. Halnon, Karen B., "Poor Chic: the rational consumption poverty", în Current Sociology, 50, 2002, pp. 501-516. Hamilton, Jean A., "Dress as a Cultural Sub-system: A unifying metatheory for clothing and textiles", în Clothing and Textiles Research
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și Ferrandez, Valérie, Teoria proceselor de comunicare, traducere de L. Iacob, Editura Institutul European, Iași, 2006. Mühlleitner, E., "History of psychoanalysis", în Neil J. Smelser și Paul B. Baltes (eds.), International Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences, Elsevier Science Ltd., Palo Alto, 2001, pp. 12315-12319. Mușatoiu, Alina, "O nouă specie de rețea socială: cea doar pentru bogătași", în http://life. hotnews.ro/stiri-acasa-2942013-noua-specie-retea-sociala-cea-doar-pentrubogatasi. htm, 2008. Nae, Diana, " Rolul vestimentației în comunicarea organizațională", în Săptămâna Financiară, http://www.sfin.ro/articol 8060/rolul vestimentatiei in comunicarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
modernă, traducere de A. Codoban, Ideea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002. Smelser, Neil J., Theory of Collective Behaviour, Routledge & Kergan Paul, Londra, 1962. Smelser, Neil J. și Baltes, Paul B. (eds.), International Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences, Elsevier Science Ltd., Palo Alto, 2001. Smith, Thomas S., "Conventionalization and Control: An Examination of Adolescent Crowds", în The American Journal of Sociology, 74, 2, 1968, pp. 172-183. Solomon, Michael R., "The role of products as social stimuli: a symbolic interactionist perspective", în Journal
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
timpului, își amintește cu emoție de săruturile interminabile ale flirtului, "de inima și tâmplele care zvâcneau, de mâinile umede" ce se aventurau șovăielnice pe piele. Își amintește de cântecele estivale pe care le asculta pe plajă, A Whiter Shade of Pale al formației Procol Harum, When A Man Loves a Woman al lui Percy Sledge, Yesterday al Beatleșilor. Ieri... Deși amărăciunea și oboseala au început deja să-i sape riduri pe chip, Hervé Prudon simte încă în gură gustul acela "roz
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Some Challenges and Problems", Theory, Culture & Society, Vol. 5, No. 2-3. (1989a), Critical Theory, Marxism, and Modernity, Cambridge and Baltimore, Polity and Johns Hopkins University Press. (1989b) From Marxism to Postmodernism and Beyond: Critical Studies of Jean Baudrillard, Cambridge and Palo Alto, Polity Press and Stanford University Press. (ed.) (1989c), Jameson/Postmodernism/Critique, Washington D.C., Maisonneuve. (1989d), "Reading Images Critically: Toward a Postmodem Pedagogy", Journal of Education, Vol. 170, No. 3. (1990a), Television and the Crisis of Democracy, Boulder, Colorado, Westview
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
coordonează popoarele, și pe acelea, magice chiar, ale profeților, să fie în stare să stîrnească admirația și entuziasmul. Masele pot fi comparate cu o grămadă de cărămizi lipsite de fundament și de mortar și pe care, din cauza absenței liantului, orice pală de vînt le poate nărui. Dînd fiecărui individ impresia unei relații personale, făcîndu-l să împărtășească aceeași idee cu semenii, aceeași viziune asupra lumii, liderul îi oferă un substitut de comunitate, aparența unei legături directe, de la om la om. Sînt suficiente
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
primește mesajul transmis (receptor) Cele șase elemente ale comunicării generează fiecare câte o funcție: Context (Referent) Funcție referențială Destinator (emițător) Funcție expresivă Mesaj Funcție poetică Receptor Funcție conativă Canal Funcție fatică Cod Funcție metalingvistică Modelul elaborat de reprezentanții școlii de la Palo Alto este inspirat din cibernetică și din teoria generală a sistemelor. Conform acestui model, pragmatica are ca obiect de studiu efectele comunicării asupra comportamentului. Relația dintre emițător și receptor, stabilită prin intermediul mesajelor și efectul pe care-l are asupra
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
relațiile interpersonale. Principala proprietate a modelelor de comunicare este circularitatea; procesele de comunicare sunt sisteme cu efect retroactiv, feedback. Fiecare segment de comunicare poate fi înțeles doar în contextual său.Teoria comunicării, așa cum a fost formulată de școala de la Palo Alto, se bazează pe trei ipoteze: a) esența comunicării constă în procesele relaționale și interacționale; b) orice comportament uman are o valoare comunicativă; c) există o patologie a comunicării care explică apariția perturbărilor între individual purtător de simptome și anturaj
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a) esența comunicării constă în procesele relaționale și interacționale; b) orice comportament uman are o valoare comunicativă; c) există o patologie a comunicării care explică apariția perturbărilor între individual purtător de simptome și anturaj. Teoria comunicării elaborată de școala de la Palo Alto subliniază faptul că orice comportament uman are valoare comunicativă, iar esența comunicării constă în procese relaționale și interacționale. Reprezentanții acestei școli au elaborat o serie de principii ale comunicării, cu valoare de axiome : - comunicarea este inevitabilă - orice comportament are
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
patru modele (Griffin, 1993): comunicațional-sistemic, structural, behaviorist și psihoeducațional. 9.3.1.1. Modelul comunicațional-sistemic tc "9.3.1.1. Modelul comunicațional‑sistemic " Cuprinde la rândul lui mai multe grupări și școli: • Institutul de Cercetări Mintale (MRI) sau școala de la Palo Alto (C. Bateson, P. Watzlawick, D. Jackson, J. Weakland ș.a.) se bazează pe următoarele concepte și idei mai importante: - cauzalitatea circulară - comportamentul este simultan cauză și efect: relația dintre cauză și efect este circulară; - echifinalitate - cauze și condiții diferite duc
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Rationalization in the Western Cultural Account", în G. Thomas et. al. (ed.), Institutional Structure: Consti-tuting State, Society, and the Individual (London). Bookchin, M. (1980) Toward an Ecological Society (Montreal). (1982) The Ecology of Freedom: The Emergence and Dissolution of Hierarchy (Palo Alto). (1992) "Libertarian Municipalism: An Overview", Society and Nature, 1(1) Booth, D. (1998) The Environmental Consequences of Growth: Steady-State Economics as an Alternative to Ecological Decline (London). Booth, K. (1991a) "Security and Emancipation", Review of International Studies, 17(4
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Mad Money (Michigan). Suganami, H. (1989) The Domestic Analogy and World Order Proposals (Cambridge). (1996) On the Causes of War (Oxford). Suh, J. J., Katzenstein, P. J. și Carlson, A. (2004) Rethinking Security in East Asia: Identity, Power, and Efficiency (Palo Alto). Sylvester, C. (1987) "The Dangers of Merging Feminist and Peace Projects", Alternatives, 8 (4). (1990) "The Emperor's Theories and Transformations: Looking at the Field through Feminist Lens", în D. Pirages și C. Sylvester (ed.), Transformations in the Global
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
coincidența dintre realitatrea subiectului și realitatea naturii. Metafora organismului (sau a creaturii) acoperă comunicarea expresivă, văzută ca inserție a unui subiect complex într-un mediu înconjurător complex. Ea poate fi regăsită atît în teoria lui Gregory Bateson sau a Școlii Palo Alto, cît și în principiile auto-organizării, conexionismului sau în noile concepții organiciste asupra organizațiilor. Aici nu mai există transmiterea unui mesaj clar de la subiectul emițător la obiectul receptor, căci subiectul face parte din mediul înconjurător, iar mediul înconjurător face parte
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
este bază și ce este vîrf. Subiect și obiect sînt legați, dar prin niveluri. Metafora organismului este regină. Ea își ea ca nume "Creatura", nume îndrăgit de Gregory Bateson (I), care ne va introduce în ideile așa-numitei Școli de la Palo Alto (II), în auto-organizare (III), în conexionism sau versiunea expresivă a inteligenței artificiale (IV), în mass-media expresive (V) și în concepțiile organismice ale noii științe organizațiilor (VI). I. Creatura "Bateson irigă teritoriul său printr-un Rubicon ontologic. Pe unul din
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
diferență producătoare de diferență. Mai ales, să înțelegem bine aici diferența între sistemismul clasic și Bateson: sistemul interactiv al clasicilor este văzut ca un procedeu de descriere. Interacțiunea lui Bateson este văzută ca proces de schimbare în construcție. Școala de la Palo Alto este voluntaristă. Nu mai este vorba de a descrie, ci de a acționa. Și se știe încă o trăsătură a circularității că descrierea nu este neutră sau inocentă, ci că ea antrenează mereu o diferență, că este ea însăși
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
din afară primim informații, ci, înlăuntru, schimbul între diferite niveluri produce comunicarea. Aceste diverse puncte, sumar prezentate, sînt bunul comun al unui anumit număr de teoreticieni (epistemologi, biologi, fizicieni, neurobiologi), care le exploatează fiecare în felul său. II. Școala de la Palo Alto Inspirată de Bateson și von Foerster, școala de la Palo Alto se situează, fără îndoială, în metafora organismului, în filosofia expresiei. Comunicarea a proiectat în jurul ei mașini destinate să o susțină, să o amelioreze, să o conțină. Puțin cîte puțin
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]