2,871 matches
-
Frumos, Harlau, Tomești, Jilț - Olt, etc. cum ar fi: C.E.T. Holboca Iași, Fabrica de Fibre Sintetice Terom Iași, Fabrica de Mase Palstice Iași, Fabrica de Ulei Iași, Fabrica de Lapte Iași, Vinia Iași, Fabrica Metalurgica Iași, Fabrica de Morărit și Panificație Iași, Fabrica de Zahar Pașcani, Fabrica de Perdele Integrată Pașcani, si multe altele. A mai costruit și cârtire de blocuri de locuințe în orașul Iași și în județ. În perioada până în 1989 unitățile sale de constuctii specializate au lucrat foarte
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93333]
-
proprietăți comunale, fie ale altor deținători, au trecut în proprietatea statului la nivel de plasă, apoi la nivel de județ și în ritm cu avalanșa de reforme teritoriale, la nivel raional, regional și iar de județ, Intreprinderii de Morărit și Panificație, respectiv industriei locale. Înainte vreme, anterior anului 1945, pentru serviciile efectuate către beneficiar, morarul reținea la fiecare sac de grăunțe 3 - 4 copuri drept «uium», după acest an se stabilește și se percepe în acelaș scop 12 procente din recolta
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de porc, miei și viței, precum și toate sortimentele posibile de semipreparate și mezeluri din carne. Și sectorul de lactate era impresionant, cuprinzând produse procesate, dar și din gospodăriile țărănești. Spre capătul halei era expusă pâinea pe sortimente și produse de panificație extrem de diversificate. Era și un cuptor modern unde se coceau pâine și covrigi. Aici, niște fete tinere îmbrăcate în halate albe și cu mănuși în mâini (eleve la vreun liceu cu profil de industrie alimentară) ne au oferit zâmbitoare, din
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
vestul județului se găsește sol brun podzolic. În lunca Prutului și a Siretuluiu s-au format soluri aluvionare care sunt foarte fertile. Grâul cultivat în județul Botoșani, pe solurile cu fertilitate mare, este renumit și căutat, datorită proprietăților deosebite în panificație, având un procent ridicat de gluten. Subsolul are roci sedimentare calcaroase cu intercalări de gresii, marne, argile și nisipuri. Vegetația este cea de silvostepă, în prezent terenuri agricole și mai puține pajiști și păduri, cum erau în timpurile mai îndepărtate
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ridică noi cartiere de locuit. La Iași se desvoltă industria locală, se modernizează unitățile industriale Textila și Nicolina, se înființează fabrica de mobilă. La Botoșani ia ființă un nou spital modern și se desvoltă industria locală, mai ales morăritul și panificația. Toate acestea au creat noi locuri de muncă și au făcut posibilă strămutarea unor țărani la orașe, îmbrățișând noi meseri, mai ales în construcții. În armată și poliție s-au făcut epurări. S-au adus noi oameni, chiar dacă nu erau
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
vestul județului se găsește sol brun podzolic. În lunca Prutului și a Siretuluiu s-au format soluri aluvionare care sunt foarte fertile. Grâul cultivat în județul Botoșani, pe solurile cu fertilitate mare, este renumit și căutat, datorită proprietăților deosebite în panificație, având un procent ridicat de gluten. Subsolul are roci sedimentare calcaroase cu intercalări de gresii, marne, argile și nisipuri. Vegetația este cea de silvostepă, în prezent terenuri agricole și mai puține pajiști și păduri, cum erau în timpurile mai îndepărtate
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ridică noi cartiere de locuit. La Iași se desvoltă industria locală, se modernizează unitățile industriale Textila și Nicolina, se înființează fabrica de mobilă. La Botoșani ia ființă un nou spital modern și se desvoltă industria locală, mai ales morăritul și panificația. Toate acestea au creat noi locuri de muncă și au făcut posibilă strămutarea unor țărani la orașe, îmbrățișând noi meseri, mai ales în construcții. În armată și poliție s-au făcut epurări. S-au adus noi oameni, chiar dacă nu erau
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
eliberării unor brațe de muncă din acest domeniu. Centrul de greutate s-a mutat din zona agriculturii în zona industriei, a producției de bunuri. Inclusiv producerea de hrană (domeniu tradițional al agriculturii) va aparține industriei, prin procesarea produselor agricole (industria panificației, industria prelucrării cărnii, industria uleiului, industria zahărului, etc.). Numeric, clasa muncitoare a realizat o creștere exponențială, iar în secolul XX a reprezentat, în țările dezvoltate, cea mai numeroasă clasă socială. În schimb, populația agricolă a avut o scădere continuă. De
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cireașă, vișină, cerc, gaura de șoarece, inima unei flori. Scorul la fluență este 18 (egal cu numărul de răspunsuri corecte). Pentru scorul la flexibilitate se stabilesc, mai întâi, clasele de răspuns. Acestea sunt: 1. jucării (minge, balon); 2. produse de panificație (covrig, chiflă); 3. corpuri cerești (soare, lună); 4. obiecte de uz personal (nasture, ceas, ochelari); 5. bijuterii (colier, brățară, inel); 6. fructe (cireașă, vișină); 7. figură geometrică (cerc); 8. metafore (inima unei flori); 9. imagini (picătura de apă pe sticlă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
provocator, trimițând la universul ionescian și, în același timp, conturând o paradigmă proprie. Prin trivial poetul caută purificarea, prin „fișele” sale „clinice” înregistrează sordidul și abjecțiile lumii, rămânând însă un inocent. „Vagabondul” ucide obscenul făcând dintr-un banal centru de panificație un fel de axis mundi. El este pe rând „haiduc”, sinucigaș privind „frânghia de la cer”, cerșetor așteptând în gări trenuri care nu vin, patetic neobacovian în anii ’90, „babuin turmentat” în căutarea somnului pierdut ș.a.m.d. Iconoclast și duios
IANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
de zahar - minimum 80%; - porumb pentru sămînță - minimum 90%; - leguminoase perene pentru sămînță - minimum 40% . Articolul 3 Agenții economici mandatați de stat pentru contractarea producției și acordarea alocațiilor șunt: - Regia Autonomă "Romcereal" și societăților comerciale pe acțiuni de morărit și panificație - pentru grîu; - societățile comerciale pe acțiuni pentru industrializarea sfeclei de zahar - pentru sfecla de zahar; - Societatea Comercială "Semrom" - Ș.A., pentru grîul și porumbul de sămînță și leguminoase perene pentru sămînță. Articolul 4 Ministerul Agriculturii și Alimentației și Ministerul Finanțelor vor
HOTĂRÎRE Nr. 1 din 7 ianuarie 1994 pentru stabilirea nivelului alocaţiilor pe hectar care se acordă producătorilor agricoli în anul 1994 potrivit art. 3 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 83/1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109820_a_111149]
-
realizării operațiunilor respective. Agenții economici din rețeaua de alimentație publică și cei care practică adaosul comercial de alimentație publică determina taxa pe valoarea adăugată colectată pe baza prețului total aferent produselor culinare vîndute, inclusiv pâinea, produsele de franzelărie și de panificație prevăzute mai sus. Cu privire la operațiunile de import 5.11. Potrivit art. 6 lit. B din ordonanță, modificat și completat prin Ordonanță Guvernului nr. 6/1994 , sunt scutite de taxă pe valoarea adăugată: a) bunurile din import care, prin lege sau
HOTĂRÎRE Nr. 973 din 29 decembrie 1994 cu privire la aprobarea Normelor pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111590_a_112919]
-
în bugetul de stat pentru dobînzi aferente datoriei publice. 2. Se aprobă plata, de către Ministerul Finanțelor, a dobînzilor cuvenite Băncii Române de Comerț Exterior - Ș.A. și Băncii Agricole - Ș.A., aferente creditelor externe garantate de stat pentru importurile de grîu de panificație efectuate în anii 1992 - 1993, pe perioada dintre dată plății la extern efectuată de către băncile comerciale și data decontării la intern către băncile comerciale respective, din fondurile prevăzute în bugetul de stat pentru dobînzi aferente datoriei publice. Nivelul dobînzii se
ORDONANTA Nr. 6 din 20 ianuarie 1995 privind aprobarea efectuării unor cheltuieli din bugetul de stat şi a regularizării diferenţelor de curs valutar şi de preţ înregistrate din decontarea importurilor critice finanţate din împrumuturile externe guvernamentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111741_a_113070]
-
tip M și tip P, combustibil lichid de calorifer, gaze lichefiate (butelii de aragaz) și gaze naturale, comândați și plătiți de populație până la data de 1 mai 1993; ... c) diferențele de preț la griul din import intrat în procesul de panificație până la data de 1 mai 1993. ... 2. La griul ce se importă, cu garanția statului, după data de 1 mai 1993, se acoperă de la bugetul de stat diferența dintre prețul de decontare la inter și cel extern, la cursul dolarului
ORDONANTA nr. 8 din 4 august 1993 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109071_a_110400]
-
pădure * 8. Semințe și material săditor * 9. Legume și fructe deshidratate și semiindustrializate Produse alimentare transformate *10. Produse și semipreparate din carne și pește *11. Produse lactate fermentate *12. Conserve de legume, fructe, mixte *13. P��ine și produse de panificație, inclusiv făină de grîu, porumb etc. *14. Zahăr și produse zaharoase *15. Grăsimi de origine vegetală *16. Băuturi răcoritoare, siropuri și nectaruri *17. Ape minerale și carbogazoase *18. Vinuri bere și băuturi alcoolice *19. Cafea, cacao și ingrediente alimentare Produse
HOTĂRÎRE nr. 757 din 20 noiembrie 1992 privind aprobarea procedurilor de aplicare a prevederilor art. 2 lit. d), e), f), g), i), k), l) şi m) din Hotărîrea Guvernului nr. 482/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108917_a_110246]
-
pentru încălzit și prepararea hranei, precum și diferențe de tarif și de adaos comercial la transportul combustibililor solizi către populație. 2. Energie electrică livrată populației 3. Pîine 4. Lapte de consum, inclusiv lapte praf 5. Unt 6. Grîu din import pentru panificație 7. Zahăr și ulei comestibil din producția internă, aferente cotelor nevândute populației în perioada de până la 31 august 1992, inclusiv diferența de adaos comercial la zahăr. 8. Diferențe de tarif la transportul cu metroul*) 9. Diferențe de tarif la transportul
LEGE Nr. 21 din 6 mai 1993 bugetului de stat pe anul 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109118_a_110447]
-
Articolul 1 Se autorizează Ministerul Finanțelor să garanteze acoperirea contravalorii în lei aferente plăților în valută pentru importul de grîu de panificație, ce se va realiza în perioada 1 ianuarie-31 iulie 1993, si de țiței, în perioada 1 ianuarie-31 martie 1993. Articolul 2 Ministerul Finanțelor și Banca Națională a României vor identifica resursele din care vor fi suportate influențele nefavorabile provenind din diferențele de curs
HOTĂRÎRE nr. 39 din 1 februarie 1993 privind autorizarea Ministerului Finanţelor pentru garantarea importului de grîu de panificatie, ce se va efectua în perioada 1 ianuarie - 31 iulie 1993, şi de ţiţei, în perioada 1 ianuarie - 31 martie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109196_a_110525]
-
Articolul 1 Se aprobă importul cantității de 1.590 mii tone grîu de panificație, necesar consumului pînă la noua recolta. Importul respectiv se va realiza prin grijă Ministerului Agriculturii și Alimentației, în condițiile reglementărilor în vigoare, în care scop se va constitui o comisie de licitație, în componență căreia vor fi reprezentanți ai ministerelor
HOTĂRÎRE nr. 40 din 1 februarie 1993 privind importul de grîu de panificatie în perioada 1 ianuarie-31 iulie 1993 şi modul de decontare la intern. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109199_a_110528]
-
baza prețului extern și a cursului valutar în vigoare la data importului. La data eliminării subvenției la pîine, cantitățile de grîu din importul realizat în condițiile prezenței hotărîri, existente în depozitele Regiei Autonome "Romcereal" și societăților comerciale de morărit și panificație, vor fi reevaluate la prețuri determinate potrivit alin. 2. Articolul 3 Sumele obținute din valorificarea la intern a grîului importat, precum și diferențele favorabile rezultate din reevaluările care se vor efectua potrivit art. 2 alin. 3, vor fi virate de Regia
HOTĂRÎRE nr. 40 din 1 februarie 1993 privind importul de grîu de panificatie în perioada 1 ianuarie-31 iulie 1993 şi modul de decontare la intern. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109199_a_110528]
-
Articolul 3 Sumele obținute din valorificarea la intern a grîului importat, precum și diferențele favorabile rezultate din reevaluările care se vor efectua potrivit art. 2 alin. 3, vor fi virate de Regia Autonomă "Romcereal" și de societățile comerciale de morărit și panificație, după caz, la Ministerul Finanțelor - Direcția generală a trezoreriei, într-un cont special. În vederea reducerii efortului bugetar, Ministerul Finanțelor va plasa disponibilitățile contului special, pentru acoperirea diferențelor de curs valutar, cu dobîndă încasată din aceste plasamente. Articolul 4 Sumele în
HOTĂRÎRE nr. 40 din 1 februarie 1993 privind importul de grîu de panificatie în perioada 1 ianuarie-31 iulie 1993 şi modul de decontare la intern. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109199_a_110528]
-
ordonanțe în Monitorul Oficial al României. ------------ Articolul 19 Activitățile pentru care se acordă licențe de fabricație sunt din domeniul producției de lapte și produse lactate, carne și produse din carne, pește și produse piscicole, pâine și produse de morărit și panificație, zahăr și produse zaharoase, uleiuri și grăsimi vegetale alimentare, băuturi răcoritoare, conserve din legume și fructe, vin, bere, spirt, băuturi alcoolice, drojdie de panificație, prestări de servicii și alte activități specifice domeniului producției de produse alimentare. Articolul 20 Licențele de
ORDONANŢĂ nr. 42 din 29 august 1995 (*republicată*) privind producţia de produse alimentare destinate comercializării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112040_a_113369]
-
lactate, carne și produse din carne, pește și produse piscicole, pâine și produse de morărit și panificație, zahăr și produse zaharoase, uleiuri și grăsimi vegetale alimentare, băuturi răcoritoare, conserve din legume și fructe, vin, bere, spirt, băuturi alcoolice, drojdie de panificație, prestări de servicii și alte activități specifice domeniului producției de produse alimentare. Articolul 20 Licențele de fabricație a produselor alimentare se acordă următoarelor categorii de producători: a) operatorilor economici care desfășoară activități în domeniul producției de produse alimentare, persoane juridice
ORDONANŢĂ nr. 42 din 29 august 1995 (*republicată*) privind producţia de produse alimentare destinate comercializării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112040_a_113369]
-
agricoli, beneficiari ai alocațiilor, cu agenții economici mandatați de stat, în următoarele proporții minime: Articolul 3 Agenții economici mandatați de stat pentru contractarea producției și acordarea alocațiilor șunt: a) Regia Autonomă "Romcereal" și societățile comerciale pe acțiuni de morărit și panificație - pentru grîu; ... b) societățile comerciale pe acțiuni pentru industrializarea sfeclei de zahar - pentru sfecla de zahar; ... c) Regia Autonomă "Romcereal" și societățile comerciale pentru industrializarea boabelor de soia - pentru soia; ... d) Societatea Comercială "Semrom" - Ș.A. pentru sămînță de grîu, porumb
HOTĂRÎRE Nr. 56 din 25 ianuarie 1995 pentru stabilirea cantităţilor de îngrăşăminte chimice ce se acordă pe hectar, sub forma de alocaţie, producătorilor agricoli în anul 1995 şi pentru pregătirea recoltei anului 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112107_a_113436]
-
și industrializarea peștelui și a altor resurse acvatice. 2. Prelucrarea subproduselor din peste. 3. Fabricarea conservelor și a semiconservelor din peste. 4. Producerea uleiului cu aromă de fum. 5. Conservarea și păstrarea produselor prin frig. IV. Industria de morărit și panificație 1. Fabricarea făinurilor, grisurilor și a arpacașului din grîu. 2. Fabricarea mălaiului și a fainii de porumb. 3. Prelucrarea orezului. 4. Prelucrarea ovăzului și fabricarea fulgilor de ovăz. 5. Fabricarea arpacașului din orz-orzoaica. 6. Fabricarea pâinii și a produselor de
ORDIN Nr. 83 din 6 octombrie 1995 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea licenţelor de fabricaţie agenţilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112217_a_113546]
-
1. Fabricarea făinurilor, grisurilor și a arpacașului din grîu. 2. Fabricarea mălaiului și a fainii de porumb. 3. Prelucrarea orezului. 4. Prelucrarea ovăzului și fabricarea fulgilor de ovăz. 5. Fabricarea arpacașului din orz-orzoaica. 6. Fabricarea pâinii și a produselor de panificație. 7. Fabricarea produselor de patiserie. 8. Fabricarea pastelor făinoase. 9. Fabricarea biscuiților. 10. Fabricarea napolitanelor. 11. Fabricarea fulgilor de cereale. 12. Fabricarea produselor expandate. 13. Fabricarea sticksurilor. 14. Fabricarea produselor complementare având ca suport făină (amelioratori). V. Industria conservelor din
ORDIN Nr. 83 din 6 octombrie 1995 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea licenţelor de fabricaţie agenţilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei de produse alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112217_a_113546]