1,756 matches
-
o canonada de trei ore a încălcat zidului lui Aurelian de la Porta Pia, Bersaglieri au intrat în Roma și au mărșăluit pe Via Pia, care ulterior a fost redenumită Via XX Settembre. Au murit 49 soldați italieni și 19 soldați papali. Roma și Latiumul au fost anexate la Regatul Italiei după un plebiscit a avut loc la 2 octombrie. Rezultatele acestui plebiscit au fost acceptate prin decretul din 9 octombrie. Inițial, guvernul italian s-a oferit să lase Papei orașul Leonin
Unificarea Italiei () [Corola-website/Science/306179_a_307508]
-
masacrați, în ciuda încercărilor autorităților seculare și ale clerului local de a-i adăposti. Masacrele au fost justificate prin afirmația că discursul papei Urban de la Clermont promitea răsplată de la Dumnezeu pentru uciderea necreștinilor de orice fel, nu neapărat musulmani. Deși instituția papală a condamnat și a îndemnat la încetarea acțiunilor îndreptate împotriva locuitorilor musulmani și evrei, atât în timpul acestei cruciade, cât și în timpul următoarelor, la fiecare mișcare cruciată au avut loc numeroase atacuri îndreptate împotriva evreilor. Prima cruciadă nu a luat sfârșit
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
1096 într-o manieră mai ordonată, condusă de diferiți nobili cu cete de cavaleri vasali din diferite regiuni ale Europei. Cei mai importanți erau Raimond al IV-lea de Toulouse, care îi reprezenta pe cavalerii din Provența, însoțit de legatul papal Ademar de Le Puy; Bohemund de Taranto, reprezentându-i pe normanzii din Italia de sud, împreună cu nepotul său Tancred; Lorenii sub frații Godfrey de Bouillon, Eustațiu și Balduin de Boulogne și Francezii din nord, conduși de contele Robert al Flandrei
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
disputele dintre cruciați, mult mai dăunătoare pentru unitatea lor au fost ambițiile personale ale unora dintre liderii creștinilor. În rândurile cruciaților a izbucnit o epidemie, cel mai probabil de tifos, care a ucis pe mulți dintre luptători, inclusiv pe legatul papal Adhemar. În același timp, o mulțime de cai a murit de foame sau de boală, în condițiile în care țăranii musulmani refuzau să ofere cruciaților nutreț și alimente. În decembrie a fost cucerit orașul arab Ma'arrat al-Numan, fiind înregistrate
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
călugării au fost achitați din ordinul cardinalilor catolici. A fost agajat adeseori ca ambasador de papii Eugen al IV-lea și Nicolae al V-lea, în care și-a făcut datoria cu strictețe. În 1439 a fost trimis ca nunțiu papal la Milano și Burgundia, în opoziție la cererile lui Amadeus al VIII-lea de Savoia (antipapa Felix al V-lea); în 1446 a fost trimis la regele Franței; în 1451 a fost trimis la cererea împăratului ca nunțiu apostolic în
Ioan de Capistrano () [Corola-website/Science/304780_a_306109]
-
viații sale tumultoase, și-a făcut timp să lucreze, atât în timpul vieții maestrului său Bernardino cât și după, la reforma ordinului minor al Franciscanilor, și să-și susțină atât în scrieri cât și în discursuri, teoriile avansate referitoare la supremația papală față de cea a consiliilor de cardinali. Anul canonizării sale este 1690 sau 1724. Ziua sa de celebrare religioasă a fost inițial la data morții sale, 23 octombrie; a fost schimbată pe 28 martie în 1890, când sărbătorirea sa a fost
Ioan de Capistrano () [Corola-website/Science/304780_a_306109]
-
la 17 mai 1867 ca arhiepiscop de Kalocsa-Bács, la propunerea baronului József Eötvös. A jucat un rol important cu ocazia Conciliului Vatican I din anul 1870, fiind împreună cu George Strossmayer, Episcop de Diakovár, unul dintre faimoșii oponenți ai dogmei Infailibilității Papale, deși s-a supus hotărârilor Conciliului. Apoi, în Consistoriul din 12 mai 1879, Lajos Haynald a fost ridicat de papa Leon al XIII-lea la rangul de cardinal-preot, primind bereta roșie și titlul de "Santa Maria degli Angeli" la 22
Lajos Haynald () [Corola-website/Science/304791_a_306120]
-
coadă, sau relatări despre un trib de oameni cu capete de câine ("cynocephali", această creatură fiind și ea un motiv frecvent în bestiarele medievale); este apoi extrem de puțin probabil că tânărul Polo, aflat cu tatăl și unchiul lui în misiune papală în drum spre China, a escaladat în plin Ev Mediu (secolul XIII) un versant cu o înălțime de peste 5000 de metri ca să verifice dacă sunt sau nu acolo resturi din Arcă, afirmația lui explicându-se mai degrabă prin noua tradiție
Arca lui Noe () [Corola-website/Science/304827_a_306156]
-
Terezia. Biserica catolică își justifica intervențiile împotriva unor persoane socotite vrăjitoare, printr-un pasaj din Vechiul Testament (Cartea lui Moise) care spunea: Nu lăsa să trăiască vrăjitoarea sau femeia ghicitoare". Sfântul Scaun timp de sașe secole a emis circa 100 Bule Papale care condamnau practicile eretice. Seria bulelor culminează, în 5 decembrie 1484, cu vestita "Summis desiderantes affectibus", emisă de papa Inocențiu al VIII-lea, care a dat semnalul declanșării vânătorii. Inchizitorii dominicani, Jacob Spenger și Heinrich Kramer au publicat în 1486
Vrăjitoare () [Corola-website/Science/304882_a_306211]
-
din Paris, într-o perioadă în care mediul academic era scindat de mai multe scandaluri. În 1271 a fost implicat într-un scandal între cele patru "națiuni", rămânând în relații proaste cu majoritatea profesorilor. A fost nevoie de intervenția legatului papal și ulterior de cea a Papei pentru aplanarea conflictului. Siger s-a retras la Liège. În 1277 a avut loc o condamnare a aristotelismului, de către Episcopul Parisului, printr-un act ce cuprindea 219 teze considerate eretice. Actul conținea și trimiteri
Siger din Brabant () [Corola-website/Science/305545_a_306874]
-
și Barren Island in est, toate celelalte insule sunt legate prin fâșii de uscat între ele.Insulele din nord sunt compuse din Strawn Island, Cooper Island, Aviation Island, Quail Island și Whippoorwill Island, urmate în est de insulele Eastern Island, Papala Island și Pelican Island ca și în sud de insulele Bird Island, Holei Island, Engineer Island, Marine Island, Kaula Island, Paradise Island și Home Island. Insula cea mai mare Cooper Island fiind situată în nord, urmată ca mărime de Kaula
Atolul Palmyra () [Corola-website/Science/306399_a_307728]
-
din urmă, teutorii au fost înlăturați de o dominație bisericească prin intermediul episcopiei cumanilor. În 1228 o parte din cumani așezat la curbură Carpaților s-au convertit la creștinism și au înființat episcopia cumanilor supusă arhiepiscopiei maghiare de la Esztergom. În corespondență papală a fost un act din 1234 emis de Papa Grigore al IX-lea ce atestă existența structurilor politice românești în regiune, a unui grup uman cuprins în cadrele unui organism politic și ecleziastic. După invazia mongolă, teritoriile est-carpatice au intrat
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
1914, Papa Pius al X-lea a stabilit numărul de soldați care alcătuiesc acest corp special la 100, plus 6 ofițeri (inclusiv comandantul gărzii). În prezent, Garda Elvețiană se ocupă de siguranța papei și a Statului Vatican, supraveghind apartamentele palatului papal și menținând ordinea pe timpul ceremoniilor religioase. Apartenența la Garda Elvețiană cere: Uniforma oficială a Gărzii Elvețiene, în stilul epocii Renascentiste, asociază culorile albastru, roșu și portocaliu. Se spune că această uniformă ar fi fost creată după un desen-proiect al lui
Garda Elvețiană Pontificală () [Corola-website/Science/305810_a_307139]
-
regulament și pentru că nu fusese ales să facă parte din garda de onoare a Papei. O anchetă paralelă condusă de mama lui Tornay și de către avocații francezi Jacques Vergès și Luc Brossolet a contestat concluziile la care au ajuns autoritățile papale. Zece ore înaintea descoperirii corpului fără viață, colonelul Estermann fusese numit de Ioan Paul al II-lea comandant al Gărzii Elvețiene. „"Este o onoare"”, declarase Estermann ziarului elvețian "Le Matin". „"Este o mare responsabilitate" - continua ofițerul în interviul său - "dar
Garda Elvețiană Pontificală () [Corola-website/Science/305810_a_307139]
-
Biserica Română Unită cu Roma ar fi încetat să existe în anul 1948. Sfântul Sinod, în ședința sa din 10-11 ianuarie 1982 a redactat un protest energic și a semnalat conducerii de partid și de stat abuzul săvârșit de Roma papală. Patriarhul Iustin Moisescu a trimis o telegramă de protest către papa Ioan Paul al II-lea, telegramă publicată în ziarele centrale din 14 ianuarie 1982. Discursul pontifical din 6 ianuarie 1982, favorabil reconstituirii Bisericii Române Unite, a trezit din nou
Traian Crișan () [Corola-website/Science/305265_a_306594]
-
intitulată „Biserica martiră”, a fost organizată de iezuitul Chianella cu ocazia Conciliului Vatican II, fiind dedicată suferințelor îndurate de Biserica din Europa răsăriteană. Aceeași manifestare a fost calificată de autoritățile comuniste drept „activitate dușmănoasă” a Vaticanului, o probă că Roma papală nu renunțase cu adevărat la „propaganda calomnioasă” nici măcar atunci când îmbrățișase ecumenismul. Episcopul Vasile Cristea a participat la consacrarea episcopală a lui Miroslav Stefan Marusyn (episcop titular de Cadi, oficial al Curiei Romane) la 28 iulie 1974 și a lui Anárghyros
Vasile Cristea () [Corola-website/Science/305273_a_306602]
-
Eusebiu din Cezareea, Historia ecclesiastica, VII, 30). este primul papă care nu este indicat ca martir. A murit pe 26 decembrie 268. A fost înmormântat în cripta papilor din catacomba lui Calixt. În iconografie este, de obicei, prezentat în veșminte papale cu o carte în mână. 26 decembrie - În același loc pe Via Appia, înmormântarea („depositio”) fericitului Dionisiu Papă, care, a îndurat multe suferințe pentru Biserică și a fost ilustru prin documentele de credință.
Papa Dionisiu () [Corola-website/Science/305388_a_306717]
-
Milano a fost aprobat de tetrarhii Constantin și Licinius, care declară neutralitatea în privința creștinismului ca și cult religios și restituirea proprietăților bisericii. Constantin i-a dăruit Papei Miltiade "Palatul Lateran", care va deveni pentru o perioadă lungă de timp Reședință Papală. În același an, 313, Papa Miltiade a prezidat Conciliul Lateran din Roma, unde Cecilian a fost achitat de acuzațiile care i-au fost aduse iar Donatus a fost condamnat ca eretic. În secolul al treisprezecelea, sărbătoarea Sfântului Meltiade a inclus
Papa Miltiade () [Corola-website/Science/305396_a_306725]
-
a fost Papă al Romei în perioada 6 Februarie 337 - 12 Aprilie 352. El este îndeosebi cunoscut ca parte în controversa ariană și pentru încercările sale de a reimpune autoritatea sa asupra episcopiilor orientale ("primatul papal") ca și pentru stabilirea datei de 25 decembrie pentru Crăciun. era nativ din Roma și a fost ales succesorul lui Papa Marcu, după ce scaunul papal a fost vacant timp de patru luni. El este îndeosebi cunoscut ca parte în controversa
Papa Iuliu I () [Corola-website/Science/305397_a_306726]
-
controversa ariană și pentru încercările sale de a reimpune autoritatea sa asupra episcopiilor orientale ("primatul papal") ca și pentru stabilirea datei de 25 decembrie pentru Crăciun. era nativ din Roma și a fost ales succesorul lui Papa Marcu, după ce scaunul papal a fost vacant timp de patru luni. El este îndeosebi cunoscut ca parte în controversa ariană și pentru încercările sale de a reimpune autoritatea sa asupra episcopiilor orientale ("primatul papal"). După ce partizanii lui Eusebiu din Nicomedia, l-au demis pe
Papa Iuliu I () [Corola-website/Science/305397_a_306726]
-
și a fost ales succesorul lui Papa Marcu, după ce scaunul papal a fost vacant timp de patru luni. El este îndeosebi cunoscut ca parte în controversa ariană și pentru încercările sale de a reimpune autoritatea sa asupra episcopiilor orientale ("primatul papal"). După ce partizanii lui Eusebiu din Nicomedia, l-au demis pe Atanasie, Episcop al Alexandriei, la Sinodul din Antiohia în 341, au trimis delegați la Constant, împăratul Imperiului Roman de Vest și la Papa Iuliu I pentru a justifica decizia luată
Papa Iuliu I () [Corola-website/Science/305397_a_306726]
-
a doua demitere ca episcop al Alexandriei, Atanasie a venit la Roma, unde a fost recunoscut ca episcop de sinodul prezidat de Papa Iuliu I în 342. Papa Iuliu I a murit pe 12 aprilie 352, fiind succedat la scaunul papal de Papa Liberiu. Iuliu este sărbătorit ca sfânt în Biserica Romano-Catolică pe data morții sale - 12 aprilie.
Papa Iuliu I () [Corola-website/Science/305397_a_306726]
-
503, a confirmat punctul de vedere al papei, declarând că decizia de judecată a papei trebuie lăsată doar lui Dumnezeu și că Papa Simachus a fost absolvit de toate delictele de care era acuzat și l-a confirmat pe scaunul papal. Cu toate acestea, regele Theodoric l-a instalat pe Laurențiu în Palatul Lateran ca papă. Timp de patru ani schisma a continuat, Simachus și Laurențiu au domnit simultan, până când Theodoric a observat că toți adepții antipapei Laurențiu erau susținători bizantini
Papa Simachus () [Corola-website/Science/305403_a_306732]
-
oficiată de Patroclus, Episcop de Arles, ridicat pe scaunul episcopal în locul lui Hero, care a fost îndepărtat în mod injust și brutal de către generalul imperial, Constantin. Patroclus a dobândit încrederea Papei repede, astfel pe 22 martie a primit o scrisoare papală prin care dobândea drepturile de mitropolit, avand control asupra episcopilor din toate provinciile galice (Viennensis și Narbonensis I și II)). În mod suplimentar a fost creat pentru Patroclus titlul de Vicar papal asupra întregii Galii; astfel nici un reprezentant ecletiastic, nici măcar
Papa Zosim () [Corola-website/Science/305400_a_306729]
-
astfel pe 22 martie a primit o scrisoare papală prin care dobândea drepturile de mitropolit, avand control asupra episcopilor din toate provinciile galice (Viennensis și Narbonensis I și II)). În mod suplimentar a fost creat pentru Patroclus titlul de Vicar papal asupra întregii Galii; astfel nici un reprezentant ecletiastic, nici măcar episcopii din Galia, nu puteau merge la Roma fără să aibă asupra lor un certificat de identitate emis de Mitropolitul Patroclus. În 417, Papa Zosim a învestit un mitropolit de Arles, cu
Papa Zosim () [Corola-website/Science/305400_a_306729]