2,686 matches
-
să facă referire la "parabolă bipătratică" (sau, în general, la curbele cuartice): o curbă de ordinul trei, care, în forma sa cea mai generală, are o parte cu forma de serpentina și două picioare infinite ce tind spre aceeași direcție. Parabolă bipătratică (că orice funcție cuartica) este definită de ecuația generală: f(x) = ax4 + bx3 + cx2 + dx + e; formă să seamănă cu litera omega (ω) sau cu litera "w" (sugerînd numele mic al lui Blake: William?). Drumurile "bipătrate" ale lui Blake
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Pascal și lemniscata lui Bernoulli, aceasta din urmă avînd formă semnului infinit "∞", punctul de intersecție al celor două bucle ale lemniscatei aflîndu-se în punctul de intersecție al celor două coordonate carteziene x și y). Fig. 8 Formă generală a unei parabole bipătratice (sau a unei "curbe / funcții cuartice"). Fig. 9 Lemniscata lui Bernoulli. Johannes Kepler spunea în 1619 despre comete că ar călători prin cer în linie dreaptă. Isaac Newton abia a demonstrat în lucrarea să intitulată Philosophiae naturalis principia mathematica
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
principia mathematica (1687) că, din moment ce corpurile cerești sînt atrase de un corp central (cum este Soarele) cu o forță proporțională cu inversul pătratului distanței, ele cu siguranta se mișcă de-a lungul unei secțiuni de con, i.e. în cerc, elipsa, parabolă sau hiperbola. Newton a folosit observațiile sale asupra pozițiilor Mării Comete (Great Comet) din 1680 și astfel a ajuns la concluzia că orbită să era aproape parabolica. Muncă lui Newton a fost continuată de astronomul Edmond Halley, care era și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ajuns la concluzia că orbită să era aproape parabolica. Muncă lui Newton a fost continuată de astronomul Edmond Halley, care era și prietenul lui Newton. Calculînd diferite orbite de comete cu metoda lui Newton (i.e. considerînd orbitele ca fiind aproximativ parabole), el a ajuns la concluzia că pentru un caz special parabolă era de fapt capătul unei elipse foarte alungite: orbită era așadar închisă, astfel că acea cometă revenea periodic (la că. 76 de ani). Halley a prezis că în anul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Newton a fost continuată de astronomul Edmond Halley, care era și prietenul lui Newton. Calculînd diferite orbite de comete cu metoda lui Newton (i.e. considerînd orbitele ca fiind aproximativ parabole), el a ajuns la concluzia că pentru un caz special parabolă era de fapt capătul unei elipse foarte alungite: orbită era așadar închisă, astfel că acea cometă revenea periodic (la că. 76 de ani). Halley a prezis că în anul 1758 cometă se va întoarce, lucru confirmat (de aceea cometă îi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
este o unealtă infailibila, irezistibila (Tharmas este Puterea Părinte). Cu acest plug sînt "arate" națiunile: în Jerusalem (57, 2; 57, 12; 63, 3-4; 64, 30) Blake vorbește despre "Plugul Neamurilor/Semințiilor" ("Plow of Nations"). Desigur că în subtext se subînțelege parabolă biblică despre munca apostolilor în vederea mîntuirii neamului omenesc că o lucrare în care unii au rolul de a semăna, iar alții de a recolta. Plugul acesta este astfel instrumentul pentru "însămînțarea" cosmică: în Vala (IX, 319-325) Urizen pornește "trasul brazdei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
În calitate de scriitor a colaborat cu diferite reviste și ziare : Cronica, Convorbiri literare, Gazeta literară , Revista teatrul și Dacia literară. Calul verde Dan Nasta: Cu misterul în care Constantin Popa își învăluie un protest fără echivoc, ridică acuitatea pamfletului la iradiația parabolei, iar scriitura acestui acrobatic contrapunct existențial este de o autentică modernitate. Referințe critice* Măștile absurdului Cartea pe care îmi dau silința să o prefațez poartă, fără doar și poate, semnul unei vocații de dramaturg. Un autor dramatic de autentică fibră
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
un tulburător de firesc contact, ceea ce comunică o continuă stare de inadecvare, de stranietate și rizibil, de familiaritate a lucidității cu misterul dezumanizării. Cu misterul în care Constantin Popa își învăluie un protest fără echivoc, ridicînd acuitatea pamfletului la iradiația parabolei. Iar scriitura acestui acrobatic contrapunct existențial, de autentică modernitate, ne-a fost o pasionantă provocare de a desluși cifrul teatral care, șlefuit pe fețe și pe munchii, să incite pe spectator să-l citească prin efectul de transparență. Spectacolul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
autenticitate, Constantin Popa nu și-a publicat decît versurile care puteau fi publicate și nu și-a văzut jucată decît una din piesele de rezistență; "Calul verde", o dramă, scrisă în buna tradiție a lui Albee, de analiză psiho-morală, o parabolă a totalitarismului, învăluită în pînzele precauției ideologice, împinsă, de dragul cenzurii, spre tema crizei cuplului. Instaurarea în existență, în real a unei "idei de cal" (ceva ce nu e, dar credem că e deși știm că ne prefacem, că nu credem
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
a propriei conștiințe. Spectacolul rezultat din această primă abordare scenică a piesei autorului-actor este serios, temeinic argumentat ca propunere regizorală, elocvent (deși cu oarecare ostentație) sub raport scenografic, susținut cu profesionalism bine temperat în interpretare. Regulamentul de bloc este o parabolă despre degradarea, pînă la dezintegrare, a verticalității civice sub imperiul fricii. Spaimele individuale, care se înmănunchează apoi în spaime colective, sînt decodate, în premiera noastră, prin grila efectelor agresiunii și autoagresiunii. Dacă agresiunea este înțeleasă ca prezență amenințătoare, ca inserție
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
prin șoc retroactiv, cu efect terapeutic. Această din urmă posibilitate este însă doar sugerată în spectacol, insinuarea paralizantă în viața particulară poate fi, și trebuie, citită și ca imixtiune nocivă a ideologiei, structurilor, intereselor din exterior în viața unei țări. Parabola Regulamentului de bloc include declarat și un asemenea aspect al realităților contemporane. Aceasta ar fi esența expozeului pe care-l avansează premiera Naționalului ieșean într-o construcție dramatică ingenioasă, cu dialog dinamic, neocolit însă uneori de tentația exprimării sentențioase, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de frecvență pentru Ada Gârțoman-Suhar. Constantin Paiu ("Opinia", nr. 451, 1991) Regulamentul de bloc În această seară, la ora 19, Teatrul Nașțional "Vasile Alecsandri" inaugurează stagiunea '91-'92 cu o premieră absolută: "Regulamentul de bloc" de Constantin Popa. Textul este parabola imixtiunii agresive a sistemului totalitar în trăirea individuală, a violării teritoriului propriu fiecăruia (și nu ne referim doar la spațiul fizic, material, ci și la mutilarea intelectuală și emoțională), a dizolvării personalității pînă la completa uniformizare. Năvălirea unor specimene de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
lucrurile stau așa cum sunt zugrăvite de cel ce știe. Conversația devine un fel de corsaj, o expunere camuflată, magistrul construind argumente În favoarea punctului său de vedere. Discipolul nu face decât să aprobe neputincios o ideatică țeapănă și inflexibilă. Pildele și parabolele lui Isus, dimpotrivă, Îl mențin liber pe discipol, Înțelesurile fiind o descoperire și o „dumirire” a celui aflat În căutarea adevărului. Isus sugerează, iar cei din fața Lui Înțeleg. El „Începe” ceva, iar noi „sfârșim”. El ne face să aflăm că
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ideatic al folclorului românesc. La Fiancée du silence [Logodnica tăcerii] reia, bunăoară, pe un plan mereu productiv în mentalitatea noastră specifică, mitul mioritic, păstrând tonalitățile simbolic-poematice inițiale. Le Pauvre d’esprit [Săracul cu duhul] exploatează, într-o viziune alegorică modernă, parabola lui Păcală, punând accentul pe resursele creatoare ale naivității de obârșie ancestrală, într-o lume impură și pervertită de demonizarea perisabilului. Le Paresseux [Leneșul] reactualizează în schimb, meditația existențială în jurul unei atitudini de „sabotare a istoriei”, reflectată epic cam în
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
Cristea, Basm și istorie, RL, 1979, 18; Cristea, Faptul, 288-294; Vasile Chifor, Spațiile prozatorului, LCF, 1982, 1-2; Irina Petraș, Petre Anghel. Fondul principal de cuvinte, ST, 1987, 2; Cornel Moraru, Petre Anghel, „Moștenitorul”, VTRA, 1987, 5; Eugen Simion, Istorie și parabola istoriei, RL, 1989, 7; Paul Dugneanu, Forme literare, București, 1993, 29-37; Dicț. scriit. rom., I, 85-86; Micu, Ist. lit., 488; Popa, Ist. lit., II, 1082. N.Br.
ANGHEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
necesară unei iubiri-creații autentice, aparține omului și ea determină destinul tragic: voința de creație coincide cu asceza, cu jertfirea „izvodului”, a materiei, în „rodul” spiritului. Ultima piesă publicată, Hoțul de mărgăritare (Întoarcerea fiului risipitor) (1993), scrisă în 1952, urmărește semnificațiile parabolei biblice a fiului risipitor, tema salvării, a împăcării cu Tatăl și a sacrificiului regenerator. Romanul exotic Străinii din Kipukua (1979) și volumul de nuvele Amintirile peregrinului apter (1990), ce împrumută aparența unui roman memorialistic, aparțin fără îndoială tradiției prozei fantastice
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
cerului nostru duhovnicesc, VR, 1992, 5; Ioana Bot, Poetul, ca și preotul, TR, 1993, 17; Doina Curticăpeanu, Biblia comentată, ST, 1994, 4-5; Valeriu Anania, DRI, I, 16-25; Păcurariu, Dicț. teolog., 15-16; Micu, Scurtă ist., II, 360, IV, 34-37; Nicolae Oancea, Parabola lucanică în „Hoțul de mărgăritare”, TR, 1997, 24; Ghițulescu, Istoria, 128-132; Dicț. esențial, 26-28; Popa, Ist. lit., II, 954-955; Opriță, Anticipația, 149-159. R.D.
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
se înfiripă și în structuri muzicale, polifonice, într-o gradație când suitoare, când coborâtoare, între care șerpuiește în efluvii incantația. Comparațiile, înavuțite cu pilde din „cărțile” Scripturii sau din Sfinții Părinți, metafora, cu falduri grele sau vaporoase, sunt „stâlpările” unei parabole pulsând de sensuri. Prin această artă a cuvântului, exprimând o întreagă gamă de stări sufletești, mitropolitul se comunică și pe sine, cu spiritul său neliniștit, tumultuos, dar și contemplativ, pătimaș și duios, frământat și capricios. A.I., cel mai de seamă
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
în sensul discursivizării lirismului, al transformării poemului în reportaj liric în care domină ironia, paradoxul și asocierile șocante. Volumul cel mai reprezentativ în acest sens este Vanități (1980); aici baladele caligrafice ale începuturilor devin, sub presiunea formulelor poetice la modă, parabole cu rădăcini în epica vieții cotidiene ori expresii șarjate ale unei viziuni poetice bonome, cu accente de parodie. Rama preponderent epică a tablourilor adună accente moraliste, vindicative, referințe ironice ori apăsat sarcastice: „Un paj își tatuează strănutul / pe pereți, / mai
ARMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285455_a_286784]
-
trăiesc, Într-adevăr, fără nici o grijă, nesupuși legii muncii, dar ordinea care Îi unește este una obștească: „Trăiau precum albinele”, spune Hesiod. Gând cu totul străin celui construit de egocentricul dandy, care se visează necontenit singular și singur. Cât despre parabola celestă În care dandy-ul se vede proiectat ca Înger de către unul dintre cei mai temeinici cunoscători ai săi, fie-ne Îngăduit să o punem sub semnul Întrebării: „șDandy-ulț este o scurtă epifanie, o utopie pâlpâitoare, o clipă de eternitate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care ar trăda-o inevitabil. Iar revelația sa e cu atât mai misterioasă, cu cât se Înscrie În spațiul nelimitat al posibilului ș...ț. Ambasador secret al unei utopii, purtător al unui mesaj intraductibil, dar fascinant, dandy-ul parcurge o parabolă celestă, conștient de faptul că e unica formă posibilă de existență; prin chiar acest fapt el se aseamănă Îngerilor descriși de Walter Benjamin astfel: «Dumnezeu creează În fiece clipă un număr nesfârșit de Îngeri și le Încredințează misia de a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
marile nume ale culturii, de la Ovidiu la Balzac? Wilde Însuși vizitează și revizitează mitul lui Narcis (și al florii ce-i poartă numele) În povestiri și În poezii. The Star Child (din The Happy Prince and Other Tales) conține o parabolă a narcisismului văzut ca rea Întrebuințare a frumuseții, iar The Fisherman and His Soul, din același volum, abordează motivul sufletului vândut din dragoste pentru o sirenă. În final, personajul e trădat de „sufletul răzbunător”. Poezii precum The Garden of Eros
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a industriei hârtiei importate și a procedurii corespunzătoare gravurii în lemn"634. Biletul de bancă inaugurează epoca "banilor blestemați", așa cum îi numește Frédéric Bastiat 635. Autorul citat găsește numai defecte banilor de hârtie și ilustrează aceste defecte sub forma unei parabole dezbatere 636. Evident că banii în sine nu produceau bogăție, pentru a se ajunge la asta mai este nevoie de ceva și anume de om, de munca lui, de talentele și capacitatea lui de a valorifica factorii de producție. De
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Planck, alături de Marta și coana Sofica, plajă la Costinești, Jacqueline, baruri de noapte, collapsarul x-35. În fine, o aiureală forțată și iute epuizantă, Galaxia burlacilor este de departe cartea reprezentativă a scriitorului, figură insolită, într-un context narativ dominat de parabola politică, de romanul istoric cu sau fără chei și sertare. SCRIERI: Robert Calul, București, 1968; Linda Belinda, București, 1979; Galaxia burlacilor, București, 1980; Eu și Robert Calul, București, 1982; Îngerul contabil, București, 1985; Două piese de teatru, București, 2002; Poezii
DINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286788_a_288117]
-
cărți de poeme): ea rezumă abstragerea din lume într-un lăuntru necuprins ca Atman (sinele indic), cutreierat de răsuflarea cosmică (prana). Mari texte de metafizică mitică, de la Vede la Psalmi sau poemul Ghilgameș și până la fragmentele presocratice, dar și până la parabola modernă a lui Don Quijote, „cel cu himera pe umăr”, sunt parafrazate sau convocate prin aluzii spre a gira exemplar atitudinea de interiorizare energică și radicală. E o ghemuire în sine inextricabilă, ca nodul din Gordion, „omul gordian” al lui D.
DIACONU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]