1,174 matches
-
de măsură. Nu suportă îngrădirile, rutina, limitele impuse din afară, îi sunt suficiente cele interioare cu care se confruntă doar talentele autentice. Întruchipează permanent, astfel, prototipul tânărului furios, revoltat, câteodată rău atât cu el, cât și cu alții, aș zice, parafrazând un titlu de piesă, că privește în prezent cu mânie, cu un spirit critic ascuțit, de loc dispus la toleranță. E un disident prin vocație. Nu e exclus ca tocmai atitudinea lui nonconformistă, dublată de un instinct de dominare, manifestat
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
deci, stare de veghe în care sunt implicat, deopotrivă, ca martor, acuzat, procuror și judecător, într-un proces fără început și fără sfârșit, care începe și se sfârșește în fiecare clipă, în ecoul său. Vă considerați "un om norocos", ca să parafrazez titlul unui roman al lui Octavian Paler? În ce ar consta acest noroc? Edificarea unui destin presupune, în viziunea dvs., și un dram de noroc, de șansă, valorificarea unui kairos, a unui moment oportun, cum ar spune grecii? Norocul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de iradiere este mai puțin toxică. ̨ n plus, unele traume sunt inevitabile (nașterea, confruntarea cu o maladie gravă, moartea unei ființe dragi etc.), altele fortuite (dezastre naturale, războaie etc.). De aceea, poate că nu este deloc deplasat să-l parafrazăm pe Heidegger, înlocuind celebra frază „omul e o ființare pentru moarte”, cu o altă afirmație „omul e ființare pentru traume”. Din păcate, evenimentele traumatice postnatale nu epuizează toată plaja celor posibile, deoarece existența prenatală și perinatală cumulează un important potențial
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
îndemna la acțiune, atât la nivel personal, cât și social, nefiind un surogat pentru o alt] lume pretins] (concept care difer] de acela al speranței în viața de dincolo, ca parte integrant] a modului în care Iisus percepe destinul uman). Parafrazând spusele oarecum prozaice ale unui exeget actual al Noului Testament, etică creștin] nu ofer] un corp de legi nici pentru individ, nici pentru societate, ci creeaz] o tensiune ce are drept rezultat schimbarea (Manșon, 1943). Acesta ar fi mecanismul de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este incompatibil] cu naturalismul. De autonomia logic] ne-am ocupat deja. Autonomia semantic] (deoarece are leg]tur] cu înțelesurile) este teza potrivit c]reia cuvintele morale nu au același înțeles că oricare altele și, mai mult, ele nu pot fi parafrazate într-o expresie naturalist] (sau imoral]). Autonomia ontologic] este teza potrivit c]reia pentru că judec]țile morale s] fie adev]rate ele trebuie s] r]spund] unui ț]ram al faptelor morale și propriet]ților sui-generis. (Am denumit-o autonomie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral] ne implic] inevitabil în iraționalitate, lips] de inteligent] și alienare. Ceea ce sugereaz] aceast] tradiție este posibilitatea enigmatic] și înfricoș]toare c] reflecția moral] modern] își va submina la un moment dat însuși caracterul s]u moral. Pentru a-l parafrază pe Marx (MEW 1, p. 387; CW 3, p. 184), utopic] s-ar putea dovedi reflecția reformist] despre moral], care încearc] s] ne modifice structura convingerilor morale, p]ștrand în aceleași timp bazele acesteia. Referințe Scrierile lui Marx și Engels
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noutatea sistemului în ceea ce privește identitatea, și anume postularea permanenței pe palierul latențelor a unor cadre spirituale. Următorul capitol, al cincilea, aduce cu sine clarificarea opțiunilor epistemologice și metodologice. Practic, aici vom defini identitatea socioculturală și vom vedea "cum poate fi studiată". Parafrazându-l pe Jenkins (1996), vom spune că toate tipurile de identități colective (identitate etnică, identitate culturală, identitate de gen, identitate de clasă ș.a. așadar indiferent de sistemul lor de referință) sunt identități socioculturale. Cu alte cuvinte, anulăm din start ideea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ci optăm pentru conceptul de identitate socioculturală 12 prin sociocultural înțelegem de fapt că orice act sau produs al actorilor sociali, fie ei individuali sau colectivi, este o combinație de factori sociali 13 și culturali 14. Mai mult decât atât, parafrazându-l pe Jenkins (1996), vom spune că toate tipurile de identități colective, indiferent de sistemul lor de referință rasa, națiunea, etnia, clasa, genul ș.a. sunt identități socioculturale. Cu alte cuvinte, renunțăm din start la concepția identităților multiple 15 și afirmăm
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care se desprind nume fără timp: sfîntu' Vasile, Burebista, Mao, Troțki, Monroe, Spoitoru, Dalai-Lama. M-apropii și-l scot din transă: mă, ce tot spui tu, acolo? Tace-o clipă, mi se uită apos în ochi și-și reia tirada. Parafrazînd pițigoiul lui Topîrceanu, îmi spun: cîți ca el, cîți ca el... În Piața Unirii, au apărut niște mașinuțe trăsnet. De-o modernitate extrem de șic. Pentru ăi mici, și scumpi, și prostănaci (de să-i mănînci, nu alta). Urcat de mami
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu era prea surprins. Se știe că, după ce violează o femeie, indivizii termină înfigîndu-i în vagin sau în anus o stinghie plină de cuie. Am oprit mașina, relatarea blondei îmi aburise privirea. Revenirea ei imediată: Nu vă speriați, scumpilor, am parafrazat doar un pasaj din romanul în vogă al francezului Michel Houellbecq, Platforma, proaspăt apărut la Polirom, dacă vreți, pagina 117, cumpărați-l! Dintre buclele blonde, l-am auzit pe nabab: Ce vrei, oamenii scenei... Iar după încă vreun kilometru: Birjar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lor. (Ar trebui să cădem în periferică melancolie, dacă n-am observa imediat că sindromul e unul pancontinental. Halal consolare!) Tristeți provinciale. Cum însă, poftim, sub vremi sîntem (și vremile-s astea, date), să trecem peste bacoviene jinduri și să parafrazăm navigator eminescian o dată cu radioasele fete, cu radioșii băieți Pururi tineri, înfășurați în pixeli. Tristeți provinciale, nu? 14 iunie În plină circulație pe bulevard, o limuzină indigo rupe toate sensurile, declanșează isteria claxoanelor și frînează scrîșnit lîngă trotuarul pe care mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Morfologia cauzală ar reprezenta rezultatul (engl. spell-out) acestui vP suplimentar. Autorii (Folli și Harley 2007: 207) preiau de la Hale și Keyser (1993, 200246) ideea că v care selectează argumentul extern este diferit, în funcție de construcție − un verb inergativ ca run este parafrazat ca "do a run", iar un verb de schimbare de stare ca open, "make/cause open"; aceste diferențe de glosare reflectă primitive structurale diferite ale v: (a) vFACE = introduce argumentul extern; cere ca subiectul să fie Agent, nu doar Cauză
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dintr-un cântec profan (titlul, în limba populară, provenea de la cântecul omonim), sau era invenția autorului (titlul provenea de la denumirea notelor). Tehnica cea mai răspândită era aceea a imitației contrapunctice. Misa parodie, în schimb, dezvoltă în partida din superius (sopran), parafrazându-l, un motiv luat dintr-un motet sau dintr-un alt cântec, pe care îl imită în toate celelalte voci. Atunci când, pe lângă cele cinci fragmente din Ordinarium, autorul compunea în formă polifonică și melodiile din Proprium, era vorba de Missa
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
dintre generații și pluralismul identității generaționale. Transferuri intrafamiliale și dinamica macrosocială Fiecare epocă a afirmat, din punct de vedere doctrinar, supremația vârstei adulte. Disimulată din ipotetica supremație a masculinului față de feminin, această superioritate a vârstei adulte ne determină să afirmăm, parafrazându-l pe Marx, că istoria tuturor societăților, de la cele primare până la cele dezvoltate, este una a marginalizării generației tinere. Toate societățile le impun tinerilor, În cadrul formării virtuții răbdării, o perioadă de expectativă, de așteptare până la accederea la pozițiile sociale. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
politic să se facă auzite. În aceste circumstanțe, establishmentul trebuie să se confrunte cu probleme ridicate de forțele populiste. Interesant este că, în mod normal, aceste probleme sunt considerate de majoritatea elitelor ca fiind dezgustătoare și vulgare. Astfel, ca să-l parafrazăm pe Arditi (2005: 90-1), populismul acționează ca un musafir beat la un dineu. În vreme ce, de obicei, nu respectă regulile contestării publice, populismul pune, totuși, pe tapet probleme dureroase, dar reale care privesc ordinea politică existentă. Din acest punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sunt transferate și transformate de savanții români. E interesant de observat fapul că toți acești noi experți intelectuali în problematica culturii și a spațiului național sunt și călători academici, prinși destul de profund în dialectica ambiguă a rutelor și rădăcinilor - ca să parafrazăm o carte celebră a aceluiași James Clifford - brokeri ai diferitelor culturi europene, chiar dacă vor lua la un moment dat poziții mai mult sau mai puțin naționaliste în câmpul identitar al politicilor culturale românești. Influența lui Ritter, Ratzel, K. Lamprecht, W
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
imaginarea națională a unor mari continuități - dar și rupturi și disjuncții - istorice și spațiale etnoculturale etc. Acest tip de dispute și discuții cultural-politice sunt probabil specifice amestecului și conflictului dintre „sentimente primordiale și politici civice în noile state”, ca să-l parafrazăm pe Clifford Geertz (Geertz, 1975). Întregul discurs se bazează pe o combinație specifică între încercarea de păstrarea a tradițiilor autentice, a modurilor de viață, a particularităților și a identităților substanțiale și dorința acelorași subiecți/agenți cultural-politici de a fi o
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și dezvoltare Migrația și dezvoltarea 10 se intersectează pe mai multe planuri (Nyberg-Sorensen, Van Hear, Engberg-Pederson, 2002, 3) Teoriile despre efectele emigrației asupra dezvoltării în țara de origine pendulează între : teoriile care susțin că migrația descurajează dezvoltarea locală, că migra-euros (parafrazându-l pe Jorge et al., Migradollars and Development: A Reconsideration of the Mexican Case, 1996), adică banii trimiși din străinătate, creează un tip de dependență economică ce amorțește orice inițiativă de dezvoltare autonomă. Din acest punct de vedere migrația este
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acest rezultat, arta folosește două mijloace: înstrăinarea realității și complicarea formelor, prin care percepția noastră devine mai dificilă și mai îndelungată. În artă, percepția este un scop în sine și trebuie amplificată.“ (V. Șklovski, O teorie a prozei, 1917) Să parafrazăm acest fragment, oferindu-i o valență în domeniul gastronomiei: scopul artei culinare este acela de a ne oferi o senzație a alimentului, dar o senzație care să fie o viziune, una proaspătă, atinsă de calitatea „uimirii“, și nu doar o
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în secolul al XVI-lea, țăranii francezi obișnuiau și ei să învelească în frunze o pastă făcută din mei și să le coacă în spuză. Despre sarmalele acestea arhaice, umplute cu păsat de mei, nu prea sunt multe de spus... Parafrazându l pe Păstorel, ele nu-i pot interesa decât pe protocroniștii culinari. În ceea ce privește sarmalele așa cum le știm noi, ele au o certă tentă românească, adică și-au depășit modelul turcesc (care, de fapt, s-a suprapus peste străvechile haluște slavo-române
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în Siberia, aproape de la o zi la alta, în timp ce în mod obișnuit concesiile făcute republicilor musulmane erau cel mult dublate de o imigrare rusă intensivă care a afectat de asemenea Lituania, Letonia și Estonia. Ca și cum ar fi vrut să-l parafrazeze cu anticipație pe Bertolt Brecht, conducătorii staliniști au schimbat soarta popoarelor cu scopul de a le obliga la fidelitate, acolo unde li se părea că există chiar și cel mai mic dubiu. Pe de altă parte, totuși, această politică a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
față de puterea centrală, decît obținerea unui compromis. Efectul se va vedea în decursul lunilor de după 11 martie 1990, cînd nu numai Letonia și Estonia dar și Geor-gia și Moldova își scutesc recruții de obligația efectuării serviciului militar în Armata Roșie. Parafrazînd zicala, exemplul sovietic amintește că greșelile mici în aparență pot stîrni furtuni mari. Evoluția Iu-goslaviei pune însă în evidență rolul detonatorilor care au transformat exploziile naționaliste în evenimente reale capabile de a ilustra în cel mai înalt grad prototipul catastrofei
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
un "raport constitutiv" între gândirea lui Foucault și cea a lui Heidegger. Fenomenologul german, departe de a fi filosoful secolului XX, cum aiurea îl văd mulți intelectuali de aici și de dincolo, e un filosof ca "un dumnezeu" (pentru a parafraza titlul ultimului său interviu), fără o relevanță de fond pentru gândirea umanistă și istorică. Ce are ontologia cu gândirea istorico-politică? Însă acest contra-model, așa cum a fost el (prost) fundamentat de "elita" noastră, alături de prostituția mediatică pseudo-hollywoodiană (adică americanizarea falsă și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în zilele mângâierii care vor veni; în ziua învierii morților el ne va ridica și ne va face să fim în fața lui” (Os 3,6, după Targum; textul în italic indică diferențele în aramaică). Textul nu numai că a fost parafrazat pentru a da mai multă intensitate ideii de înviere (care nu era tocmai semnificația originală a sublinierii ebraice), dar a dobândit în plus o nuanță mesianică prin cuvintele „în zilele mângâierii” (cf. 2Sam 23,1 în aramaică). Legătura cuvintelor lui
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
instituția deopotrivă se cuvin considerate simultan variabilă independentă și dependentă, într-un mecanism biunivoc în care statele creează, mențin și modifică instituțiile internaționale pentru a-și satisface interesele, dar acestea le influențează subsecvent și direct deciziile și comportamentul. Pentru a parafraza un autor contemporan de prestigiu, instituțiile contează în sistemul internațional. Puterea lor de explicare a relațiilor internaționale variază, în funcție și de alte coordonate, dar rămâne în orice circumstanță importantă pentru a înțelege dinamica relațiilor internaționale și a sistemului internațional
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]