3,343 matches
-
dismorfofobice atât de frecvente în adolescență pot reprezenta o deplasare cu fixație tranzitorie a unei angoase paranoice de discontinuitate spre reprezentarea sinelui printr-un fragment al corpului (cf. cazul lui Sylvie sau al lui Gérard). În același mod, integritatea imaginii parentale nu trebuie să fie amenințată de acest travaliu de detașare: aici intervine nu numai imaginea parentală, ci și părintele real cu posibilitățile sale interactive. Clinica reprezentărilor interne regăsește clinica situațiilor interactive. Depresia, prăbușirea, fragilitatea excesivă a unuia sau a ambilor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
paranoice de discontinuitate spre reprezentarea sinelui printr-un fragment al corpului (cf. cazul lui Sylvie sau al lui Gérard). În același mod, integritatea imaginii parentale nu trebuie să fie amenințată de acest travaliu de detașare: aici intervine nu numai imaginea parentală, ci și părintele real cu posibilitățile sale interactive. Clinica reprezentărilor interne regăsește clinica situațiilor interactive. Depresia, prăbușirea, fragilitatea excesivă a unuia sau a ambilor părinți amenință cu siguranță travaliul psihic al adolescentului. Din acest punct de vedere, existența unui părinte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescent un factor de risc major: nu numai că acest părinte deprimat constituie o imagine de identificare potențială, dar mai mult, adolescentul nu este liber în a realiza deplasarea investițiilor deoarece retragerea investițiilor reprezintă o amenințare directă pentru integritatea imaginii parentale. (cf. cazului Sylvie). Este ca și cum, încercând să păstrăm casa parentală amenințată de ruină, adolescentul trebuie totuși să ia grinzi roase de carii pentru a o construi pe a sa proprie: totul riscă să se prăbușească. Chiar dacă mama sa nu mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
părinte deprimat constituie o imagine de identificare potențială, dar mai mult, adolescentul nu este liber în a realiza deplasarea investițiilor deoarece retragerea investițiilor reprezintă o amenințare directă pentru integritatea imaginii parentale. (cf. cazului Sylvie). Este ca și cum, încercând să păstrăm casa parentală amenințată de ruină, adolescentul trebuie totuși să ia grinzi roase de carii pentru a o construi pe a sa proprie: totul riscă să se prăbușească. Chiar dacă mama sa nu mai este din punct de vedere clinic deprimată, Élisabeth se teme
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai adesea în refuzul de a efectua acest travaliu psihic în adolescență: doliul copilăriei este imposibil. Totuși, această cramponare ce pare adesea disperată ia forme variate în funcție de calitatea fundamentelor narcisiace și a sistemului de idealizare în relație cu calitatea obiectului parental interiorizat. Am propus trei forme principale de depresie, una în relație cu un obiect prea „satisfăcător” la care adolescentul nu poate renunța, o alta care rezultă dintr-un obiect „insuficient” care îi amintește de vechile lipsuri, și ultima în sfârșit
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
acceptarea unui ajutor psihologic este invers proporțională cu prezența ideilor suicidare: cu cât ideile suicidare sunt mai pregnante, cu atât mai puțin sunt adolescenții pregătiți să accepte ajutor. Acest ajutor este adesea asimilat unui discurs al părinților sau în legătură cu valorile parentale și este, deci, respins. Dar acest refuz al oricărui ajutor (calificat de unii autori drept help negation) se integrează mai ales într-un ansamblu de cogniții negative caracteristice depresiei: pesimism, sentiment de disperare, de incurabilitate, aptitudine redusă în ceea ce privește identificarea soluțiilor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vieții la sfârșitul zilei, cu fantezia că astfel părinții săi reuniți vor merge în fiecare zi la mormântul său, gândindu-se la ultima plăcere pe care le-a oferit-o... Pietrificată sub veșmântul său funerar, Maud asigura astfel supraviețuirea cuplului parental, își păstra aici un loc central și împiedica orice schimbare care ar fi sursă potențială de catastrofă: plecarea și îndepărtarea pe care o dorea n-ar mai reprezenta nici un risc! Moartea este astfel pentru unii adolescenți singura modalitate de „a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aparentă, chiar dacă actul suicidar survine în general într-un context de ruptură. Care este atunci sensul acestei „rupturi”? Este vorba adesea despre un eveniment care reprezintă o astfel de valoare pentru subiect: dispută cu un părinte, conflict familial și separare parentală, ruptură sentimentală, schimbarea domiciliului, pierderea unui prieten prin accident sau, chiar mai mult, prin suicid, eșec școlar cu ruptură în ceea ce privește orientarea sau excludere... Acest context de mediu, aceste evenimente de viață sunt descrise din abundență în studiile epidemiologice. Dar această
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dublează adesea o „amenințare de ruptură internă” care corespunde fragilității fundamentelor narcisiace ale adolescentului perturbate de acest factor extern: eșecul școlar pune în discuție o construcție idealizantă defensivă; ruptura sentimentală dezvăluie fundamentele narcisiace protectoare ale acestei relații de dragoste; separarea parentală vine să „spargă” mitul unui cuplu parental unit și protector al unei depresii sau al unei carențe infantile precoce, disputa cu un părinte este însoțită de cuvinte resimțite ca o descalificare narcisiacă de către adolescent etc. Bineînțeles că, în funcție de gradul de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care corespunde fragilității fundamentelor narcisiace ale adolescentului perturbate de acest factor extern: eșecul școlar pune în discuție o construcție idealizantă defensivă; ruptura sentimentală dezvăluie fundamentele narcisiace protectoare ale acestei relații de dragoste; separarea parentală vine să „spargă” mitul unui cuplu parental unit și protector al unei depresii sau al unei carențe infantile precoce, disputa cu un părinte este însoțită de cuvinte resimțite ca o descalificare narcisiacă de către adolescent etc. Bineînțeles că, în funcție de gradul de impulsivitate, unii autori discută mereu despre intenționalitatea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
reprezintă adesea un atac asupra corpului, în schimb ni se pare util să precizăm asupra cărui corp este îndreptat acest atac (vezi cele ce urmează): - este vorba despre corpul copilului și despre relațiile pe care acesta le întreține cu imaginile parentale izvorâte din trecutul infantil?; - este vorba despre corpul sexuat și imaginile parentale ale actualității fantasmatice incestuoase și excitante? Într-o oarecare manieră putem opune în adolescență tentativa de suicid care vizează mai întâi să ucidă corpul infantil și tentativa de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să precizăm asupra cărui corp este îndreptat acest atac (vezi cele ce urmează): - este vorba despre corpul copilului și despre relațiile pe care acesta le întreține cu imaginile parentale izvorâte din trecutul infantil?; - este vorba despre corpul sexuat și imaginile parentale ale actualității fantasmatice incestuoase și excitante? Într-o oarecare manieră putem opune în adolescență tentativa de suicid care vizează mai întâi să ucidă corpul infantil și tentativa de suicid care vizează să ucidă corpul sexuat. Într-o abordare fenomenologică și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Ele permit, de asemenea, adolescentului să-și exprime conflictele. În cazurile mai puțin grave, acest travaliu de recunoaștere, apoi de exprimare a conflictelor către o a treia persoană care nu este nici adolescentul însuși, nici părinții săi sau o figură parentală prea apropiată, poate avea o calitate terapeutică în sine; - importanța proastei dispoziții, a angoasei și mai ales capacitatea de a tolera frustrarea: într-adevăr, aceste consultații nu conduc niciodată la dispariția imediată și magică a dificultăților și a tensiunilor. Adolescentul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
esențială pentru diversele prescripții terapeutice ulterioare; - calitatea interacțiunilor familiale, mai ales prezența sau absența aspectelor lor proiective. Această ultimă direcție de evaluare permite aprecierea precoce a dificultății „necesarei separări” dintre adolescent și părinți, atât în ceea ce privește părinții reali cât și imaginile parentale. Când funcționarea proiectivă pare să domine interacțiunile familiale, abordarea terapeutică devine foarte complexă. De exemplu, atunci când funcționarea proiectivă familială predomină, prescrierea unui tratament medicamentos adolescentului sfârșește în marea majoritate a cazurilor prin „desemnarea” acestuia din urmă drept „bolnavul” familiei și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
atunci când sunt reunite condițiile favorabile: terapeutul și locul în care are loc consultația sunt investite pozitiv, această investiție provoacă o deplasare a organizării conflictuale, terapeutul apărând ca un „obiect intermediar”, tradițional într-o oarecare măsură, poziționat între adolescent și figurile parentale. Acest lucru permite o reluare sau o relansare a „travaliului psihic” al adolescentului. „Consultantul-terapeut” ocupă într-o oarecare măsură locul „obiectului așteptat” (vezi capitolul 6), permițând în același timp adolescentului să se separe mai ușor de acesta decât de obiectele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Acest lucru permite o reluare sau o relansare a „travaliului psihic” al adolescentului. „Consultantul-terapeut” ocupă într-o oarecare măsură locul „obiectului așteptat” (vezi capitolul 6), permițând în același timp adolescentului să se separe mai ușor de acesta decât de obiectele parentale. Mâle (1980) vorbea de altfel „despre experiențe emoționale corective” denumind astfel acest dialog dintre consultant și adolescent, experiență ce oferă adolescentului noi posibilități de identificare. Cazul Alice este un exemplu în acest sens. Este evident că această abordare terapeutică prezintă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aminte că mama sa plângea des și se consideră responsabilă de lacrimile acesteia. Evocă, pe de altă parte, o decepție sentimentală în legătură cu un prieten care o forța să aibă relații sexuale în timp ce ea nu dorea acest lucru de teama reacției parentale, deoarece se simțea incapabilă să ascundă astfel de relații de mama sa dacă s-ar fi întâmplat acest lucru. În timpul convorbirilor preliminare vor apare mai multe teme: - mai întâi, această problemă a relațiilor sexuale în legătură cu care ea pare incapabilă să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
se întâmpla adesea să plângă. Din fericire copiii săi o amuzau, mai ales Élisabeth care o făcea să râdă cu bufoneriile sale. Élisabeth este stupefiată să descopere această depresie maternă, absența responsabilității sale, dar și mediocra înțelegere care caracteriza cuplul parental. Apare în mod clar faptul că la ședințele în care Élisabeth rămâne tăcută, plângând, chiar și atunci când psihoterapeutul caută o soluție, ea se identifică într-o oarecare măsură cu mama deprimată din copilăria sa. Psihoterapeutul identificându-se cu Élisabeth, căuta
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
psihoterapie psihanalitică va putea, în cele mai bune cazuri, să desprindă problematica depresivă naturala adolescenței de masca identificatorie în care este fixată și să autorizeze o elaborare a culpabilității provocată de fantasmele agresive și/sau paricidare îndreptate asupra unor imagini parentale atât de fragile. O abordare familială complementară poate, de asemenea, să ofere părinților sprijinul necesar pentru a nu repeta cu această ocazie un nou episod depresiv. Aceasta înseamnă că în aceste depresii grave cu manifestări psihotice, îngrijirea medicală va fi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Organizarea vieții sub forma unui internat, a unui cămin, se poate dovedi necesară. FACTORII DE RANGUL TREI: FAMILIE, MEDIU Trebuie evaluată calitatea: - funcționării familiale, în particular identificarea tuturor factorilor de dezorganizare relațională sau socială: separare, divorț, dar mai ales conflicte parentale majore și durabile, antecedente de violență familială între soți sau agresiuni fizice asupra copiilor (asupra subiectului însuși sau asupra unui membru al fratriei sale), antecedent de abuz sexual, afecțiune mentală a părinților etc.; - evaluată calitatea relațiilor dintre adolescent și părinții
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și Abraham Maslow (1973Ă. Oricum, pentru ca ființele umane să devină „pe deplin funcționale” sau „auto-actualizate” este esențială apariția unui mediu optim în stadiile critice de dezvoltare (Erikson, 1950Ă. Acest lucru este imposibil de realizat deoarece practicile sociale și politice distorsionate (parentale, educaționale, medicale, juridiceă apar pe parcursul întregii noastre vieți atât în mod deschis cât și la nivel ascuns și blochează împlinirea nevoilor psihologice de bază. Heron sugerează că dacă nevoile sunt satisfăcute prin interacțiunea sănătoasă cu alți oameni și cu societatea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
adesea ca ultimă încercare, după ce au fost deja încercate multe alte metode. Abordările hipnotice care țintesc în primul rând îndepărtarea simptomului pot să fie suficiente, deși poate fi necesară explorarea dinamică a familiei sau școlii (Gibson și Heap, 1991Ă. Implicarea parentală constructivă în tratamentul enurezisului nocturn poate facilita utilizarea de către copil a auto-hipnozei fără intruziune sau subminarea autonomiei, deși unii copii rezistă auto-hipnozei datorită „interferențelor” parentale (Kohen, Olness, Colwell și Heimel, 1984Ă. Evaluarea tratamentelor hipnotie indică rezultate variate, dar succesul este
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
deși poate fi necesară explorarea dinamică a familiei sau școlii (Gibson și Heap, 1991Ă. Implicarea parentală constructivă în tratamentul enurezisului nocturn poate facilita utilizarea de către copil a auto-hipnozei fără intruziune sau subminarea autonomiei, deși unii copii rezistă auto-hipnozei datorită „interferențelor” parentale (Kohen, Olness, Colwell și Heimel, 1984Ă. Evaluarea tratamentelor hipnotie indică rezultate variate, dar succesul este mai probabil atunci când hipnoza este combinată cu alte abordări, ca de exemplu managementul medical, instruirea părinților și tehnici comportamentale. Oricum, în ciuda varietății rapoartelor și rezultatelor
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
să se facă separație clară între faptele legale și ilegale. Ziarele funcționează după un sistem ce se bazează pe opinii, sistemul juridic se bazează pe opinii și, fără a mai fi cazul să specificăm, deciziile referitoare la relațiile și metodele parentale sunt sisteme ce se bazează pe opinii. Trecerea de la bine și rău, de la sistemele alb-negru, la sistemele bazate pe opinii este foarte dificilă și necesită o schimbare totală a mentalității. d) Diferențierea psihologică. Portul legitimației, al uniformei și al armei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
result of daily contact with the clients; the research aim is to validate the hypothesis stating that the subjects with a higher anxiety level extravert more frequently Rebel Child behaviours than Adult ones; getting older conducts to more Adult and Parental transactional attitudes. The weight of behavioural acts implying Adult activation from the functional structure of personality is lower than that of Parent or Child ones, as a consequence at individual level of relational model between state and citizen. Key words
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]