3,524 matches
-
preot franciscan G. Carpati; împreună au înființat în 1913 revista „Viața”, cel mai important eveniment cultural al localității, după construcția bisericii „Sf. Arhanghel Mihail”. Între 1914-1923 a fost preot la Răducăneni, Galați, Brăila, Huși și Faraoani. Între 1923-1944 a fost paroh la Bacău. A fost profesor de italiană (1923-1929). Între 1944-1946 a fost refugiat. În 1947 (împreună cu opt clerici) a mers la Oradea și a obținut deschiderea Seminarului Franciscan greco-catolic și funcția de rector. După interzicerea cultului s-a stabilit la
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
1925 primul episcop catolic român, Mihai Robu (descendent al lui Ioan Robu, reprezentant al parohiei din Săbăoani în divanul ad-hoc al Moldovei). La Săbăoani a fost înălțată și cea mai frumoasă biserică catolică a vremii „Sf. Arhanghel Mihail” de către multpreavrednicul paroh. C. Liverotti (1880-1902, coleg de studii cu Carol I, care a dăruit în secret orga, și mai apoi patru clopote). În contextul răspândirii ideologiei socialiste, Papa Leon al XIII-lea a clarificat poziția bisericii „față de chestiunea socială” în enciclica „De
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
-lea a clarificat poziția bisericii „față de chestiunea socială” în enciclica „De rerum novarum” (1891). Pe lângă atâtea probleme pastorale, părintele Liverotti s-a mai confruntat și cu răspândirea ideilor socialiste (de către deputatul Morțun, dușman declarat al religiei, care îl critica pe paroh în ziarul „Muncitorul”). În 1881 Carol I a fost încoronat în Catedrala din București, iar în 1883 a fost înființată Arhiepiscopia de București, primul păstor al ei fiind I. De Paoli din Congregația Pasioniștilor. Despre preotul Liverotti vorbesc nu numai
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
rozariului”) pentru care a construit un salon parohial; aici se desfășurau conferințe, spectacole de teatru religios și patriotic. Programul educațional era afișat: 1. Mântuirea sufletului, 2. Luminarea minții, 3. Educația creștină, 4. Sănătatea prin leacuri naturale. Într-un asemenea context, parohul și vicarul său au știut să citească bine semnele timpului și să facă un alt fel de apostolat, prin publicarea Buletinului Parohial de Săbăoani (la început distribuit gratuit), „Viața” la 14.IV.1913. Programul publicației: „vom căuta din răsputeri ca
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Tale, Doamne, sunt duh și viață; Tu ai cuvintele vieții veșnice”. (In. 6, 64b, 69b) Bunicul meu dinspre mamă, Gh. Bartic (1887-1973), fiu al satului „în care au venit regii” (Carol I la sfințirea bisericii și Monseniorul Ghika, când era paroh A. Bișoc) „s-a ridicat” în școli și a urmat treptele ierarhiei militare, ajungând la gradul de colonel în armata regală. Era fiul „doftoresei” Margareta (sora primarului Ambrozie Sescu) și a luptat în cele două războaie mondiale („făcând cinste nu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în lumea întreagă și predicați Evanghelia la toată făptura!” (Mc. 16,15). La 29 Iunie, în fiecare an se celebrează Preasfânta Inimă a lui Isus și totodată, sărbătorim și Ziua Mondială a Sfințirii Preoților. Anul sacerdotal 2009-2010 stă sub însemnul Parohului din Ars, Sfântul Ioan Maria Vianney, patronul tuturor preoților, de la a cărui moarte s-au împlinit 150 de ani. Atât de mare a fost teama lui de iad și de păcate, încât, atunci când credincioșii îi mărturiseau teama lor de Judecata
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
frecventam Biserica. După repatrierea părintelui în Germania (1972), mama mea și cu mine am ținut legătura cu dumnealui prin câțiva intermediari și prin corespondență. Avea 52 de ani, atunci când a venit la Roman, unde fratele său, Pr. Eugen Baltheiser era paroh, și unde trăiau și mama („Frau Mutter”) și sora lor. Deși a fost eliberat pe 4 august 1964, numirea lui în funcția de vicar, la parohia catolică din Roman a venit la 1 iunie 1965, de la Ministerul Cultelor. A fost
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
până la 1 iunie 1972). Perioada de la Roman a fost considerată de Părinte, ca fiind „o etapă importantă din viața mea”. Monseniorul Francisc Augustin, într-o caracterizare a preotului Ioan Baltheiser, din 29.10.1971, semnalează: „Din declarația preotului Baltheiser Eugen, parohul din Roman, rezultă că fratele său, Ioan Baltheiser, este grav bolnav de cancer intestinal, dar, cu toate acestea, își îndeplinește bine îndatoririle.” Comunitatea, „mica turmă”, l-a înconjurat de la bun început, cu multă dragoste și respect pe acest om blând
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ocazie mi-am dat seama de marea importanță a momentelor pe care le trăiam” (Jurnal). Arhiepiscopul Netzhammer l-a rugat pe mitropolitul de Blaj al uniților, să-l numească pe preotul Ioan Bălan, care îi făcuse o impresie puternică, ca paroh la această biserică. Imaginea ctitorului îngenuncheat, se află pe peretele opus altarului. La sfințirea frumoasei biserici, arhiepiscopul a mulțumit, în rugăciunea colectivă, tuturor sufletelor, de atâtea generații ale uniților, care au contribuit și au dorit o biserică, rugându-se pentru
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cu trei ferme și cu o rentă de aproximativ 5-6 000 de livre. Nu încape nicio îndoială că acesta fusese motivul pentru care tânărul aristocrat scăpătat își revizuise ambițiile matrimoniale și revenise în ținuturile normande. Atunci când este prezentat de preotul paroh familiei lui Jeanne, mai puțin prestigioasă, dar mai înstărită decât a sa, vicontele înțelege că trebuie să-și joace cu abilitate cărțile pentru a câștiga mâna tinerei domnișoare. Iată de ce își pune la bătaie tot farmecul, nu pentru a o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
școlii ierarhiei bisericești, măsura devenind aplicabilă începând cu 15 ianuarie 1862, prin care se inaugurează caracterul confesional al școlilor poporale. De data aceasta, episcopul devenea inspectorul suprem al școlilor din dieceză, protopopul devenea inspector districtual în aria protopopiatului său, iar parohul devenea inspector școlar local. Pe lângă acesta se mai alegea un inspector din rândul mirenilor. Constantin Ianovici a fost preocupat de consolidarea poziției învățătorului, iar printr-o dispoziție din 20 septembrie 1862 a dispus ca doar absolvenții de preparandie să poată
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Teodoru, secretar, pr. Anton Popescu). Cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la transformarea orașului Huși în reședință ținutală, preotul Anton Popescu inițiază proiectul publicării de articole referitoare la istoria orașului Huși . Profesorul Ion Gugiuman dă curs îndemnului preotului paroh, om de cultură și patriot, de la biserica Sfântul Dumitru din Huși, din care spicuim un pasaj: „Cine vrea să stea lângă noi e primit cu cea mai mare dragoste. Noi rugăm și așteptăm pe toți, pentru că suntem convinși de necesitatea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
noțiuni de dogmatică ce nu sunt chiar la îndemâna oricui. Cum vom alege atunci ? Desigur, îl vom întreba pe librar ce știe despre cartea respectivă, pe prietenii care au cam aceleași lecturi ca și noi, sau și mai sigur pe părintele paroh sau pe duhovnic. Și mai simplu însă ne vin în ajutor cărțile însele prin așa-numita BELETRISTICĂ HAGIOGRAFICĂ. Ce este așadar Beletristica Hagiografică? Un tip anume de literatură, care pornind de la datele istorice exacte privind viața unui Sfânt, croiește povestea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
fost profesionist și mi-am dat seama că puțini dintre colegii mei credeau în mântuirea sufletelor și în infailibilitatea Bisericii. Și totuși acei studenți, acei funcționari, acei profesioniști, frecventau uneori biserica. Dar, asupra gândirii lor efective puteau să-și înșele parohul, care, văzându-i prezenți și tăcuți, continua să-i considere buni creștini; dar nu mă puteau înșela pe mine care trăiam alături de ei, cot la cot, și le descifram îndoielile în profunzime. Preotul care vrea să-și facă o idee
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
divină, o, fiule al iubirii lui Dumnezeu! Preotule, călugărule, ascultă cu toată generozitatea de superiorii tăi. Mergi unde te trimit, cum te trimit; nu ridica pretenții de loc, de puteri, de libertate; oricine ar fi cel care-ți poruncește: episcopul, parohul, superiorul casei religioase, portarul. Fii maleabil ca o cârpă. Nu ești în mâinile unui caporal. Ești în mâinile Iubirii infinite, în mâinile lui Dumnezeu. «Doamne, ce vrei să fac?» Nu măsura lucrurile cu măsurătoarea comerciantului; în cadrul iubirii totul se schimbă
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
vorba de multe ore de confesional și, în general, de administrarea sfintelor sacramente, așa ocupații, dacă sunt făcute cu spirit de credință, ar trebui să aducă prin natura lor o hrană îmbelșugată vieții interioare. E suficient pentru toți exemplul sfântului Paroh de Ars. 2) Același lucru îl putem spune și dacă este vorba de o predicare asiduă. Și aici e valabil exemplul atâtor sfinți. 3) Dacă ziua însă devine obositoare datorită obligației de vorbi cu o serie nesfârșită de persoane, ar
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
acea specie de contrast în care găsim destul de frecvent anumite calități permanent apreciate, nu acolo unde este virtutea, ci unde domnește eroarea? De ce oare un vânzător ar fi așa de punctual să-și deschidă magazinul la orarul afișat, iar un paroh nu ar avea un program pentru celebrarea sfintei Liturghii? De ce un afacerist ar fi scrupulos în afacerile lui și în respectarea relațiilor sale, iar unul căruia i s-a încredințat îngrijirea sufletelor va fi proverbial pentru neglijența sa? Cum ne
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
fiica nimerește în oraș și asistând la prezentarea unui film, într-un cinematograf parohial, vede în fața ochilor tocmai ceea ce mama îi spusese că nu este permis. Întoarsă acasă: „Vezi - îi spune mamei - ce exagerată ești?“ Atunci mama se adresează acelui paroh de oraș, întrebându-l dacă ceea ce a învățat-o pe ea, cândva, mai este sau nu valabil; și aude spunându-i-se că, într-adevăr, morala este încă aceeași, dar că în oraș trebuie să existe o mai mare îngăduință
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
acest motiv, apare în fața unora ca un privilegiat. Principala sa muncă pare a se reduce numai la ziua de sărbătoare și, astfel, cei superficiali presupun că în zilele de lucru se răsfață în trândăvelile sale. În mod obișnuit, mai ales parohul, are casa lui: și aceasta nu este puțin, în ziua de astăzi. Casa poate să fie modestă; dar uneori se prezintă chiar în niște proporții bătătoare la ochi. Interiorul casei, mobilierul, ornamentele vor fi cele obișnuite; dar nu este exclus
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
prețios de Pastorală și citesc: „În caz de necesitate spirituală gravă a aproapelui, trebuie să-i venim în ajutor cu riscul unei neplăceri grave; în necesitate spirituală extremă, și, chiar și în cea gravă, atunci când intervine datoria stării proprii (de paroh), trebuie s-o facem chiar și cu pericolul vieții”. Cine are minte și conștiință, să tragă de aici consecințele. 80. În propria persoană, în viață, în casă, totul să vorbească de sărăcia evanghelică Deci, remediul substanțial și imediat constă în
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
și religios. „În sărăcie - scrie venerabilul Chevrier - preotul își află forța, puterea sa, libertatea sa. Ce s-ar mai putea spune împotriva unui preot sărac și dezinteresat? Iar credincioșii văzându-l suferind și lipsindu-i toate vor fi foarte edificați“. Parohul de Ars a alergat oare după bani? Și totuși nu a existat un preot care să fi avut mai mulți bani decât el. Primea bani din toate colțurile lumii. Vrem să avem mulți bani, biserici frumoase, veșminte prețioase? Să ne
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
săvârșirea Sacramentului, el poate să primească în mod licit, conform obiceiului locului, numai dacă episcopul nu a dispus altfel. Este permis totuși să se ceară daruri sau taxe care au fost stabilite cu aprobarea Consiliului Provincial sau a Conferinței Episcopale. Parohul însă nu trebuie să refuze slujirea gratuită acelora care nu sunt în stare să achite“. „Dar la ce vă așteptați - se întreba venerabilul Antoine Chevrier - din partea unor nelegiuiți, de la lumea care deja disprețuiește preotul, care îl consideră un avar, un
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
De ce există anumite contradicții între Ordinele religioase și chiar între familiile aceluiași Sfânt fondator, ca și între elementele unei Provincii religioase și ale alteia? De ce există acele contraste între o parohie și alta, între preoții aceleiași parohii, între vicar și paroh, între aceștia și exponenții asociațiilor religioase? De ce se continuă de atâtea veacuri neînțelegerile izbitoare pentru limite de competență, care dau loc unor competiții scandaloase? De ce există această tendință atât de extinsă și profundă de a ne retrage în cuibul nostru
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
pentru apostolatul muncitoresc“. 99. Un fenomen îngrijorător Se discută foarte mult despre fenomenul îngrijorător al atâtor creștini, chiar și practicanți, care au aderat la curentele marxiste. Explicația se poate găsi în cuvintele pe care un om sincer le-a adresat parohului său: „Noi - spunea el - nu vom părăsi niciodată religia noastră, dar trebuie să fim și cu ceilalți, pentru că ei sunt aceia care ne dau de mâncare“. Iată, mentalitatea multora căreia trebuie să i se opună criteriile solide ale credinței, care
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
suntem cunoscuți de acele mii și mii de muncitori care au fost înghițite de fabricile noastre. Chiar și referitor la binefacere, există o mare diferență între felul de a sluji al sfântului preot Vincențiu de Paul și implicarea noastră personală. Parohul ar putea să-și lase cel puțin o zi din săptămână pentru a-i vizita pe săracii săi. Nici o casă a acestora nu ar trebui să-i fie necunoscută. Ar avea avantajul incalculabil de a cunoaște situațiile reale, de a
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]