50,139 matches
-
la ce păsări se referă domnul Cernea. Eu nu am văzut păsări în această exploatare. De 2000 de ani se lucrează acolo. La acest moment muntele Cetate este de fapt o groapă imensă, în care nu sunt animale, nu sunt păsări și în care nu este posibilă viața. Bogdan Chireac: V-aș ruga, pe rând, în 30 de secunde, să vă exprimați opinia în legătură cu viitorul Roșia Montană și cu acest proiect, care până la urmă este esențial, văzând ce se întâmplă pe
Este mineritul modern posibil în România, la Roșia Montană? - Citește aici transcriptul dezbaterii DeCe News () [Corola-journal/Journalistic/25045_a_26370]
-
Infernul în Divina Comedie dantescă se remarcă printr-o mare pictură realistă...”, „Note de realism găsim în literatura apocrifelor religioase” etc., iar pentru a pleda în favoarea participării artistului la viața cetății („poziția noastră, progresistă”) îl compară pe acesta cu o pasăre, „o privighetoare care cântă când trăznetul cade lângă ea e o nebună” ș.c.l. În general, ai impresia că asiști la celebrele improvizații teatrale de la Institut, în care Călinescu se amuza să monteze scenete cu caracter pur retoric (vechii
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
creațiilor lor ni se par azi prăfuite, nu avem îndoieli în privința rolului lor esențial în resuscitarea unui gen artistic care la sfârșitul secolului al XIX-lea părea muribund sau cel puțin închistat în convenții. Dacă „Baletele Ruse” au reprezentat - de la Pasărea de foc de Stravinski (1910) și Daphnis et Chloé de Ravel (1912) la Fiul risipitor de Prokofiev (1929) - un evident catalizator pentru muzica secolului al XX-lea, aserțiunea nu este neapărat adevărată pentru pictură sau desen. Pentru majoritatea artiștilor plastici
Miraculoasa lume a lui Serghei Diaghilev by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2547_a_3872]
-
majoritatea artiștilor plastici care au jucat un rol în producțiile lui Diaghilev, asocierea cu creația scenografică a fost ocazională și neesențială pentru reputația lor chiar dacă unele exponate, precum o uriașă draperie pictată de Natalia Goncearova pentru o variantă târzie a Păsării de foc sau costumele realizate tot de ea pentru baletul acvatic din Sadko sunt creații remarcabile. Pablo Picasso a compus decorurile pentru „Tricornul” (1919) și Pulcinella (1920), dar cea mai importantă contribuție a sa au fost costumele de inspirație cubistă
Miraculoasa lume a lui Serghei Diaghilev by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2547_a_3872]
-
din Grecia sau Portugalia. Undeva, în desișul de verdeață apărea uneori o pată de sutană. Era parohul care, cu o umbrelă imensă, se ducea de la casa din deal la biserică. Își scutura picăturile de ploaie dând din mâini ca o pasăre cu aripile negre, se oprea pe scări, privea cerul și drumul, dar privirile nu ni se întâlneau. Navele pluteau tot mai rapid, apa le căra printre vârtejuri, peste cascade și cataracte învolburate, așadar fugeam după ele în jos până la locul
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
Strauss, nici tu vreun Grivei „cu rața-n gură.” Dar ce contează! Legenda e întotdeauna mai puternică decât adevărul. Important e ce se spune despre un lucru, și nu realitatea și semnificația lui propriu-zisă. Cei care vorbeau despre îngurgitarea delicatelor păsări acvatice nu mureau, desigur, de dragul creaturilor cu gât longilin. Dac-ar fi fost așa, le-ar fi luat acasă, asigurându-le protecția contra „primitivilor din Est”. Altceva aveau ei însă la inimă: furia ecologistă era doar glasul travestit al enervării
Trageți în lebede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2554_a_3879]
-
vremea dinastiei Tudor ele erau mai întâi jumulite, cu piele cu tot, iar după ce carnea era friptă, penajul era atașat cărnii rumene. Un alt fel de mâncare era „lebăda umplută”: după scoaterea viscerelor, carcasa era umplută cu o multitudine de păsări de dimensiuni din ce în ce mai mici. Culmea e că, potrivit cutumei, „membrii Casei Regale au dreptul să mănânce și azi lebede, la fel ca și profesorii de la St. John’s College din Cambridge.” Nu s-au descoperit probe că vreunul din beneficiarii
Trageți în lebede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2554_a_3879]
-
din insula baltică Ruegen, care a avut pentru scurt timp tipărită pe lista de bucate o lebădă, a fost nevoit să înlăture desenul în urma protestelor unor clienți.” Probabil că respectivii nu erau doar membri ai asociațiilor pentru protecția animalelor și păsărilor, ci și fini degustători ai operei Lohengrin ori admiratori ai tulburătoarei povești a Ledei! În acest context, nu poate fi considerat decât un scandal faptul că, potrivit unei cercetări a Monicăi Kim, statul Michigan, unde se află „cea mai numeroasă
Trageți în lebede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2554_a_3879]
-
momentul de față în teritoriul din preajma Marilor Lacuri. Departamentul Resurselor Naturale din Michigan a constatat că, în numai zece ani, numărul lebedelor mute a crescut de la 5 700 la peste 15 000. Pentru a ilustra gravitatea situației, se spune că „păsările atacă oameni aflați în apă sau pe plajă, îndeosebi copiii care se apropie prea mult de cuiburile lor”. Nu, nu e un citat din scenariul filmului horror, Păsările, al lui Hitchcock, ci un fragment dintr-un document oficial al unei
Trageți în lebede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2554_a_3879]
-
la peste 15 000. Pentru a ilustra gravitatea situației, se spune că „păsările atacă oameni aflați în apă sau pe plajă, îndeosebi copiii care se apropie prea mult de cuiburile lor”. Nu, nu e un citat din scenariul filmului horror, Păsările, al lui Hitchcock, ci un fragment dintr-un document oficial al unei instituții din Statele Unite! Mai mult: lebedele din Michigan nu atacă doar oameni, ci și alte păsări (unele dintre ele ocrotite de lege) și distrug terenurile mlăștinoase unde și-
Trageți în lebede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2554_a_3879]
-
de cuiburile lor”. Nu, nu e un citat din scenariul filmului horror, Păsările, al lui Hitchcock, ci un fragment dintr-un document oficial al unei instituții din Statele Unite! Mai mult: lebedele din Michigan nu atacă doar oameni, ci și alte păsări (unele dintre ele ocrotite de lege) și distrug terenurile mlăștinoase unde și-au stabilit domiciliile. Oficialitatea statului Michigan pare să fi pus la punct un plan eficace de „a reduce populația de lebede la mai puțin de 2000 de exemplare
Trageți în lebede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2554_a_3879]
-
de a vâna lebede și „dorința guvernamentală de a controla suprapopularea”. Culmea e că până și unele asociații cunoscute pentru rigoarea în apărarea florei și faunei, precum The National Audubon Society, s-a manifestat în sprijinul diminuării „drastice” a splendidelor păsări pe care nu ți le poți imagina altfel decât plutind maiestuos pe apele cristaline ale râurilor (nepoluate) și lacurilor (protejate și ele de agresivitatea omului). N-am scris acest articol având în minte o „morală” anume. Văd, însă, în grija
Trageți în lebede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2554_a_3879]
-
Titi Boldescu care înzestrat cu o forță nemaiîntâlnită rupea lanțurile cu zale groase, toți, parcă, coborâți din basmele poporului român, cu Feți-Frumoși puternici și Greuceni, înzestrați cu putere pusă în slujba binelui. Oare cei trei primeau apă vie din ciocul păsărilor măiestre? Mult mai târziu, când eram la școala primară, am aflat că la un spectacol, în momentul așteptat de spectatori, urcă pe scenă un tânăr bine legat, dar pitic pe lângă țiganul cel uriaș. La început Boldescu a refuzat să lupte
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
pătrund tot mai adânc în trup, casă cu pași leneși, făcându-le trupul tot mai străin, mai sugrumându-i orice speranță de salvare. aproape de pământul din care s-au hrănit atâta vreme. De jos, Pepita surprinsă ea însăși de atacul păsării, Apoi deznodământul și neputința de a înfrunzi. se porni pe un lătrat spăimos, prelung, lugubru. Uliul, înspăimântat la rându-i, își slobozi prada în fața * * * cățelușei întărâtate, depărtându-se. Prăbușit în țărână, Porumbelul simți dimineața strecurându-i-se în porumbelul se
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
de albeața femeii zărite-n grădină. Privi porumbelul câteva clipe, săltă acoperișul Fusese oare „cucoana”? capcanei, introduse mâna prin deschizătură și-și apropie N-avea de unde ști și nici cine-i spune. Sângele ce degetele răsfirate de trupul tremurând al păsării. O apucă începuse a-i păta albeața trupului o irita la fel ca năframa ușor, îi strânse aripile, după care îl scoase cu grijă din găsită pe alee. Se apropie mârâind. capcana nedorită. O ridică la înălțimea ochilor și-o
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
frică. Îi apar în cale capete de lei și lighioane ale deșertului, vise și inorogi, dar el cântă și frica dispare. Pătrunde prin strâmtori și furtuna se potolește. Dacă vâslașului i se aprind oasele ca ochii bestiilor în pădure, o pasăre îi ciugulește lumina de calcar a oaselor și planează în altă boltă. Dacă pasărea devine aer, bolta se topește și munții se resorb între pliurile unei curgeri lente iar gândul cade în gând. Dacă apoi curgerea se evaporă, suflul devine
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
inorogi, dar el cântă și frica dispare. Pătrunde prin strâmtori și furtuna se potolește. Dacă vâslașului i se aprind oasele ca ochii bestiilor în pădure, o pasăre îi ciugulește lumina de calcar a oaselor și planează în altă boltă. Dacă pasărea devine aer, bolta se topește și munții se resorb între pliurile unei curgeri lente iar gândul cade în gând. Dacă apoi curgerea se evaporă, suflul devine ardere, dacă arderea se trezește, atomul fierbe și cerul lui se revarsă în noi
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
cu aripi bătând, arzând. Fac gesturi în univers și intenția se transformă în iarbă de nuntă și cruce albită. Lănci și săgeți se amestecă cu sângele și oasele craniului mi se desfac, în soarele mărit se-nfige uimirea. VII Dincolo, păsările, înfipte una în alta, se rotesc în granit pe osii fulgerătoare. Strig și nu m-aud. Pe câmpul cu flori amirositoare pasc caii de vid. VIII Plonjez în oceane mărite, cu zigzaguri de spor unde imaginile se derulează cu repeziciune
Un poem by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/2455_a_3780]
-
scoarță de copac și pământ. Pereții erau 35 I O N A N T O N D A T C U ( C A N A D A ) D Lestine iterare scrisoare la Paris, prin care explica regelui adevărata stare de păsările, împotriva numeroaselor animale sălbatice. fapt. Din conținut se înțelegea că va face tot posibilul să Principala ocupație era cultivarea pământului, a viței de vie și înființeze ateliere meșteșugărești și să dezvolte agricultura, comerțul cu arbori, pe care îi transportau de-
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
pare un scenariu străin, rulat la repezeală tocmai pentru a i se proba inoportunitatea. La un moment dat, poetul se plînge că nu mai este salutat de măturătorii străzilor, care utilizează o limbă păsărească, ininteligibilă inclusiv pentru lemne, pietre și păsări (Uneori din lungile mele călătorii). E aici un soi de cochetărie. Aidoma celei prin care un ins extrem de vivace, de sociabil, nu o dată un actor, pretinde că ar fi timid. Are loc însă un alt fenomen. Considerabila rezervă de vitalitate
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]
-
bolii, care afectează mîna care scrie? „Timpul incult și grosolan“ Într-o seară, după o relaxantă plimbare în Cișmigiu acompaniat de doamna Adela (care „e forte gentilă”, îl înțelege, îl crede și îl apără), într-un peisaj cu arbori și păsări cîntînd (și „cu două bărci sub umbrele albe vărgate cu roșu și cu albastru alunecând laborios pe uleiul verde al apei”), Radu Petrescu se gîndește la rostul scrisului. Gîndul se insinuează în discuția cu un prieten scriitor interesat de rostul
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare).
INS: Veniturile medii lunare au fost de 2.402 lei pe gospodărie în trimestrul trei () [Corola-journal/Journalistic/23998_a_25323]
-
inițiat Portugalia. De aici, formularea chiar o colecție cu un asemenea textelor în limba franceză. Și parcă portic). Eu am citit-o la București, cu anticiparea cărții din 2003, purtând ocazia participării la Simpozionul titlul Buongiorno, Italia, de la Internațional Centenar „Pasărea aceeași editură „Europa Nova”. În Măiastră” (sept. 2010). consens cu observația noastră, se Autorul este absolvent al explică pertinentul și fermecătorul Facultății de Filologie din București, dialog avut cu acad. Eugen Simion în promoția 1963, devenind ulterior „Cotidianul”, 17 ianuarie
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
lui activitate) ar putea fi tulburat, nu numai de consecvența, demnitatea, rigoarea morală și profesională, dar și de justețea, clarviziunea și patosul implicit al unui nedezmințit cult al valorii, al adevărului, în slujba culturii naționale. Regman este și astăzi aceeași „pasăre rară” a criticii literare, neafiliat niciunei coterii, niciunui grup, ignorând cu aceeași tărie și seninătate, cu aceeași severă conștiin- ță, a menirii omului de condei și a magistraturii critice, cu același necruțător (și dezvantajos) surâs - bonom și arțăgos în același
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
ceașca de cafea” cu paharele de apă alături, sclipind în aerul clar; sau evocând aromatele mese grecești, de a căror opulență rafinată Irving Stone pare definitiv cucerit: „Sofia și Marigo o luară înainte pentru a pune farfuriile cu supă de pasăre și cele cu sos de ou cu lămîie, avgolemono. Apoi o farfurie cu barbuni prăjiți - pești mici cu dungi roșii. Pe urmă Sofia aduse bucăți de pui pané, o pulpă de miel cu pilaf de orez, fasole verde și roșii
„Căutând Grecia cu sufletul“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2417_a_3742]