1,557 matches
-
cel propriu, în prelungirea sloganurilor futuriste și dadaiste): „Artistul nu imită artistul creează. / Linia cuvântului culoarea pe care n-o găsești în dicționar. INVENTEAZĂ INVENTEAZĂ / Arta surpriza / Gramatica logica sentimentalismul ca agățătoare de rufe”. În fine, această frază care măsoară patosul angajării în înfruntarea convenționalului și afirmarea absolutei disponibilități a spiritului creator: „lepădarea formulelor purgative și când formulă va deveni ceea ce facem ne vom lepăda și de noi în aerul anesteziat”... La fel ca și adeziunea la „pulsul epocei”, tema rupturii
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și chiar voit, în mod paradoxal - intangibil. De aici, exaltarea „eșecului”, a „nerealizării” (în plan literar, dar și mai general-social), clamarea neliniștii spirituale, voința permanentizării stării de criză a eului. Voronca o afirmă limpede în mai multe rânduri, cu un patos particular, ale cărui accente inconfundabile le recunoaștem imediat în ambianța mișcării românești de avangardă: „știu că semnul marilor izbânzi, marilor împărtășiri de lumină materializată ca o cascadă de glicerină e insuccesul, debutul perpetuu, nerealizarea, nedesăvârșirea oricărui gest, condamnarea la eșec
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
pentru viitor și nici pentru voi, amabili conlocuitori și confrați de acum ș...ț. Urmăresc și vreau linia poemului pentru bucuria și neliniștea lui în sine” (s.n.). Asemenea afirmații merită să întârziem un moment asupra lor. Căci susținerea, cu atâta patos, a neliniștii creatoare nu califică numai o opțiune de ordin așa-zicând estetic, vizând insubordonarea radicală față de convenția literară, ci angajează și statutul social al scriitorului de avangardă, cu repercusiuni într-o psihologie specifică. Neliniștea este opusă, la acest nivel
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Tot ce ține de proiectul pozitivist-utilitarist este astfel respins. „Nu e voie să râzi sau să plângi decât într-o gamă a solfegiului de monede” - notează decepționat poetul, opunând acestei interdicții „scrisul dumnezeiesc de liber”. Încât e de înțeles de ce patosul negației unei astfel de constrângeri duce și el la o retorică neoromantică ce dramatizează condiția creatorului, augmentând prăpastia dintre „geniul” solitar și „mulțime”, făcând totuși loc acelui public restrâns, de elită, al „inițiaților”: „Există o artă expresie pură, care nu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
frondă și revoltă antipozitivistă și antiburgheză etc., se înscriu și la Ilarie Voronca într-un flux unitar și coerent, urmând unei logici specifice. Ceea ce trebuie evidențiat în sensul individualizării atitudinii lui Voronca în contextul programului general-avangardist pentru care militează este patosul angajării sale, pe un parcurs care merge de la o anumită impersonalitate inițială (în primele manifeste, tipărite în revistele 75 H.P., Punct și Integral - în linia detașării „obiective” promovate de orientările constructiviste) către o asumare tot mai evidentă a propozițiilor programatice
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
momentane limitări programatice: declarându-se adept al „ordinii-sinteză, clasice, integrale”, Voronca rămâne în fond un dezordonat și un ne-clasic, o sensibilitate ardent pasională - și această „mișcare ce deplasează liniile” străbate până în miezul celor mai voit austere geometrii, proclamate (cu patos!) în scrierile sale „integraliste”. „Sintetismul” sau „integralismul” în care i se pare că aude, în acest moment, împreună cu cei de la „Bauhaus”, „glasul secolului”, îl și situează, de altfel, într-un punct de răscruce al mai multor direcții avangardiste străbătute subteran
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Dacă poezia trebuie să aibă un mesaj, o „misiune proorocitoare”, ele constau desigur în această tehnică a neliniștirii, implicând solidaritatea cu o umanitate ea însăși angoasată, aflată - cum zice poetul, afirmându-și larga comprehensiune umanitaristă - “în suferință”. De aici și patosul adeziunii față de cei umili, respinși, marginalizați. Acest mesaj se va auzi tot mai limpede în scrisul teoreticianului Voronca, paralel cu o redimensionare a „gramaticii” poeziei. Dacă în ultimele sale articole publicate în românește (în Adevărul din 1935) el nu încetează
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
o importantă schimbare de ton, menținută pe întreg parcursul ei: e timbrul lamentației elegiace, într-o frazare mai amplă, eliberată în mare măsură de mai vechea, strălucitoare încărcătură imagistică mai gravă acum, cu solemnități de verset biblic și cu un patos al confesiunii doar sporadic întâlnit în poemele anterioare. Avântul versificației muzicale din Colomba sau Incantații se domolește și el, iar dacă textul continuă să se organizeze în strofe, rima sau asonanța împodobesc numai întâmplător și cu intermitențe mișcarea tot mai
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
polemice, nu mai puțin frecvente. Ilarie Voronca nu face excepție de la regulă. Ba, mai mult, - cum am avut prilejul să remarcăm, urmărindu-i activitatea de teoretician al „poeziei noi” - el pune în susținerea ideilor mișcării și a propriului program un patos particular, o frenezie care îl individualizează ca pe unul dintre cei mai pasionați promotori ai poeziei. Încât pe scheletul doctrinar crește repede abundenta vegetație imagistică, manifestul e deviat spre confesiunea lirică, atrage în spațiul său elemente de memorialistică, devine elogiu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
între artere și mănuși incompatibilitatea e, la prima vedere, radicală, - actul deschiderii e însă posibil în cazul amândurora, introducându-se în plus sugestia unei anumite familiarități a acestui act ce semnifică, în fond, comunicarea dezinvoltă, coborâtă de la retorica tradițională a patosului confesiv la gestul „prozaic”, cotidian. Cât despre trenul care „a jucat fotbal”, metafora verbală șochează logica „normală” în măsura în care masivitatea obiectului tren nu se pretează ușor la asocierea cu lejeritatea jocului; ea nu e însă cu totul nemotivată, și poetul va
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sindu-și de obicei un partener în decurs de un an, conviețuind apoi în armonie. Nu a fost și cazul acestui b]rbat; el a jelit destr]marea atât a c]s]toriei, cât și a prieteniei cu atât de mult patos, încât a sfârșit prin a-i deranja pe toți membrii grupului. Situația lui a devenit o chestiune public], deci de competent] politic], și grupul s-a v]zut nevoit s] rezolve o problem] ce nu mai putea fi tolerat]. B
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a istoriei, toți naționaliștii români, cei care până ieri ar fi dorit la Cluj-Napoca o universitate pur românească - una care să lepede până și cuvântul „Bolyai” din denumirea ei, ca În timpurile lui Ceaușescu -, toți aceștia, spun, pledează astăzi cu patos pentru o universitate multiculturală. Evident, ei susțin acest lucru doar pentru a se opune revendicărilor UDMR. În orice caz, poziția lor actuală reprezintă un real progres, chiar dacă ea nu se explică decât prin dorința de a nu da satisfacție părții
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Își identifice soarta cu partida lui Kossuth XE "Kossuth" Într-o asemenea măsură, Încât va atrage asupra sa fulgerele mâniei lui Papiu XE "Papiu" , care Îl va eticheta drept renegat. Buda nu era Însă cu nimic mai puțin entuziast În patosul său revoluționar, cu singura deosebire că Își proiecta utopiile ideologice Într-o direcție diferită de cea care Îl călăuzea pe Papiu. Se poate aprecia, pe baza unor asemenea implicații ale relațiilor româno-italiene, că reacția ideologică a românilor ardeleni față de mișcarea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
în rolul progresist al Uniunii Sovietice pe plan mondial, în vreme ce românii încercau doar să se folosească în mod mai mult sau mai puțin oportunist de prefabricatele propagandistice ale sistemului pentru a-și plasa viziunea artistică - atâta câtă era. De aici patosul autentic, emoționant, care animă Crucișătorul Potemkin, Octombrie, Sfârșitul Sankt Petersburgului, Mama, Pământ sau Trei cântece despre Lenin. De aici absența unui mare film comunist din cinematografia românească 1949-1989, poate doar exceptând Puterea și Adevărul. Tocmai pentru că atunci când făceau cinema aveau
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
îndărătnice din real fără a furniza un aliment nou gândirii” (idem:106), realul este asimilat și mascat de către limba de lemn, ea însăși dându-se drept “adevărata realitate”; rațiunea este paralizată prin mestecarea formelor goale de conținut dar și prin patosul emoționant, gândirea fiind, de obicei, suspendată de emoție. Trecând în revistă funcțiile limbajului, pe filieră jakobsoniană, Thom va afirma că funcția referențială este cea mai vitregită, cuvintele fiind împopoțonate cu referenți după bunul plac, referentul limbii de lemn fiind, de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Sorin Antohi, în prefața la Limba de lemn a lui Fr. Thom, crede că este nevoie de o acțiune educativă sistematică, corectiv recuperatorie, în vederea refacerii, reconstrucției lingvistice, pe câteva direcții: lupta pentru denotație, legătura constantă cu realitatea, eliminarea sistematică a patosului, lupta pentru pluralism discursiv. După cum am amintit mai sus, Francoise Thom face distincție între două modalități ale limbii de lemn, o limbă de lemn de aparat, produs al unei ideologii dominante, totalitare dar și o falsă limbă reală ce poate
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
îmbrăcarea nudurilor, lucrare care i‑a fost încre‑ dințată lui Daniele da Volterra. Deoarece acesta nu a reușit să finalizeze, papa Clement al XIII‑lea l‑a desemnat pe Stefano Pozzi 15 să continue îmbră‑ carea începută de Volterra. 4. Patos și grandoare 4.1. Influența biblică în opera pictorului renascentist - crearea lui Adam Biblia a fost întotdeauna o sursă de inspirație pentru pictorul renascentist căruia i‑a schimbat modul de viață pentru că era conștient că reprezentând imagini biblice se face
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Leonardo este un artist pe care îl putem considera, întruchiparea idealului umanist al omului universal. Deși a finisat doar vreo zece picturi, a găsit so‑ luții pentru toate categoriile de probleme artistice și tocmai de aceea observăm în lucrările sale patosul și grandoarea. Generații întregi de artiști au be‑ neficiat de pe urma inovațiilor sale: compozițiile sale sunt armonioase creând o extraordinară impresie de real. Leonardo a creat modulații foarte fine ale umbrei și ale luminii, în special contururi, și în peisajele de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
patru vârste și temperamente diferite. În ei se împletesc tradi‑ 32 Salvador Dali - pictor spaniol, originar din provincia Catalonia, reprezentant de seamă al curentului suprarealist din artă. Artiștii pe care i‑am amintit în această lu‑ crare se caracterizează prin patos și grandoare. După ei, va urma o perioadă de tranziție numi‑ tă baroc ceea ce exprimă forma neregulată. Folosit inițial într‑o manieră depreciativă termenul și‑a păstrat multă vreme conotația ne‑ gativă. Din punct de vedere stilistic, secolul al XVII
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
al II‑lea, interpretare și viziune modernă Comentarii Și a privit Dumnezeu toate câte le făcuse și iată erau foarte bune. Sfântul Părinte, de fericită amintire, precizează în această scrisoare că nimeni nu poate intui mai bine decât voi artiștii patosul cu care Dumnezeu în zorii creației, a privit la lucrarea mâinilor sale. O reflexie a acelui sentiment s‑a reflectat de multe ori în privirile cu care voi ca toți artiștii din orice timp cuprinși de uimirea față de puternica taină
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
-l comentez, când mai căpătasem experiență și curaj. Dacă eseurile despre opera lui George Bălăiță ți-au adus laurii concursurilor literare, cele despre opera teleormăneanului aveau să te conducă în cele din urmă spre debutul editorial, studiul critic Marin Preda. Patosul interogației fiind girat de editura focșăneană Pro Juventute, în 1997. Deși ecourile critice nu au lipsit, impresia mea e că nu s-a acordat suficientă atenție acestei contribuții la mai buna cunoaștere a prozei autorului Celui mai iubit dintre pământeni
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
mea e că nu s-a acordat suficientă atenție acestei contribuții la mai buna cunoaștere a prozei autorului Celui mai iubit dintre pământeni. În ce măsură viziunea confraților asupra creației tale a avut sau nu vreo influență în evoluția ulterioară? Marin Preda. Patosul interogației a apărut, cum spuneai, la Editura „Pro Juventute”, în 1997. A fost editura mea. N am știut că ai avut și o asemenea inițiativă, tot așa cum nici n-am mai auzit să fi editat vreo altă carte. De ce nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
-l comentez, când mai căpătasem experiență și curaj. Dacă eseurile despre opera lui George Bălăiță ți-au adus laurii concursurilor literare, cele despre opera teleormăneanului aveau să te conducă în cele din urmă spre debutul editorial, studiul critic Marin Preda. Patosul interogației fiind girat de editura focșăneană Pro Juventute, în 1997. Deși ecourile critice nu au lipsit, impresia mea e că nu s-a acordat suficientă atenție acestei contribuții la mai buna cunoaștere a prozei autorului Celui mai iubit dintre pământeni
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
mea e că nu s-a acordat suficientă atenție acestei contribuții la mai buna cunoaștere a prozei autorului Celui mai iubit dintre pământeni. În ce măsură viziunea confraților asupra creației tale a avut sau nu vreo influență în evoluția ulterioară? Marin Preda. Patosul interogației a apărut, cum spuneai, la Editura „Pro Juventute”, în 1997. A fost editura mea. N am știut că ai avut și o asemenea inițiativă, tot așa cum nici n-am mai auzit să fi editat vreo altă carte. De ce nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Exegeza modernă a religiilor ne-a arătat că fiecare activitate este, în rădăcina ei, o asemenea reiterare. Nu numai agricultorul (a cărui muncă este rit) sau întemeietorul de cetate, dar fiecare om este purtat, în gesturile lui esențiale, de un patos cosmotic. Numai că, între acestea toate, sculptura este cel mai decis atentat la adresa haosului, pentru că în ea voința de limitare și modelare, ca principiu psihic al cosmo-genezei, își capătă expresia simbolică absolută, devine pentru sine. Nouă ne scapă esența sculpturii
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]