4,633 matches
-
se întâmpla în închisoare 3. Gheorghe Bâgu4tc "Gheorghe Bâgu4" Născut în Dorohoi pe 20 aprilie 1924, Bâgu era, în momentul arestării sale, pe 14 octombrie 1948, absolvent nelicențiat al secției de Geologie din cadrul Facultății de Științe Naturale din București și pedagog la Liceul „Aurel Vlaicu”. Reușise să scape de valul masiv de arestări din mai 1948 stând ascuns pe la diverse cunoștințe, întrucât fusese avertizat asupra evenimentelor. A fost închis o scurtă perioadă la Securitate, apoi la Ministerul de Interne și a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
bacalaureatul la 48 de ani, în 1970, și a putut lucra doar ca suplinitor și șef de formație. Eugen Măgirescutc "Eugen Măgirescu" Născut la Scorțeni, în județul Vaslui, a fost arestat a două oară pe 14 mai 1948, pe când era pedagog la Liceul Internat din Iași, după ce absolvise Facultatea de Drept din același oraș. A fost închis la Galata, Suceava și Pitești 1. Măgirescu a fost torturat la Suceava în anchetă, ca, de altfel, majoritatea celor trecuți pe acolo, și avansează
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
o legitimare a violenței instituționale, ea fiind făcută în baza mandatului de a asigura cu orice chip bunăstarea beneficiarului. În curând, violența instituțională va purta un nou nume: putere instituțională. Consecințele violenței Beneficiarii serviciilor în care își desfășoară activitatea asistentul/pedagogul social provin adesea din medii dezorganizate, în care violența este prezentă. De aceea, pentru a-și organiza lucrul cu clienții victime ale violenței, este important, pe de o parte, ca asistentul/pedagogul social să recunoască semnele violenței și să știe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Beneficiarii serviciilor în care își desfășoară activitatea asistentul/pedagogul social provin adesea din medii dezorganizate, în care violența este prezentă. De aceea, pentru a-și organiza lucrul cu clienții victime ale violenței, este important, pe de o parte, ca asistentul/pedagogul social să recunoască semnele violenței și să știe consecințele pe care le are aceasta asupra clienților săi și, pe de altă parte, să-și aleagă cu mult discernământ atitudinile și comportamentele, pentru a nu leza, în continuare, copilul sau tânărul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
violenței și să știe consecințele pe care le are aceasta asupra clienților săi și, pe de altă parte, să-și aleagă cu mult discernământ atitudinile și comportamentele, pentru a nu leza, în continuare, copilul sau tânărul. De asemenea, dacă asistentul/pedagogul social cunoaște cauzele ce duc la violență, poate interveni și asupra factorilor cauzatori, făcând în felul acesta și o muncă de prevenție. Copiii care cresc într-un mediu unde certurile, bataia, teroarea, abuzul sexual, violul și uneori crima sunt parte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și speriat; degradarea: copilul este tratat ca inferior, umilit, neapreciat, ridiculizat, deprivat de demnitate; coruperea: sfătuirea copilului sau neîmpiedicarea lui să se angajeze în activități ilegale sau nepotrivite vârstei sale; expunerea copilului la violență (violența folosită de părinte sau de pedagogul social asupra altor copii sau de către copiii mai mari asupra celor mai mici); violența intrafamilială: copilul trăiește într-un climat de ură, de ostilitate între părinți, care-i creează anxietate. În acest context, copiii își asumă de la vârste mici responsabilități
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
comunitară, care are un rol fundamental în prevenirea și intervenția situațiilor de abuz; definirea instituțiilor, a competențelor și responsabilităților în intervenția în cazul situațiilor de abuz; dezvoltarea de proceduri de intervenție în diferite situații; formarea specialiștilor - asistenți sociali, psihologi, psihiatri, pedagogi, dar și a juriștilor - care urmează să intervină în aceste situații; dezvoltarea unei activități de sensibilizare a colectivității la problematica abuzului asupra copilului, a consecințelor acestuia și a măsurilor de prevenire și combatere. dezvoltarea sistemului instituțional de suport al activității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
El realizează deopotrivă introiecția unui obiect care poate îndeplini înăuntrul său funcția de „obiect gânditor”. Observăm cum, în fața unei dificultăți, mișcarea de proiecție („Nu înțeleg”) este urmată de o mișcare de întoarcere („Acum pot continua”) mediată de intervenția unui terț (pedagogul), care „receptează”, apoi „trimite înapoi” informația, în așa fel încât să o facă asimilabilă și să-i permită subiectului (elevul) să continue singur. De unde și analogia dintre funcția pedagogică și funcția terapeutică, aceasta din urmă căutând să-i procure pacientului
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Întreprinzător privat Cazul 2 Înainte de 1989: directorul unei case de odihnă pentru cadrele partidului După 1989: comerciant Cazul 3 Înainte de 1989: directorul unui departament important din Ministerul Industriei După 1989: proprietarul a două firme private (În domeniul construcțiilor) Cazul 4: pedagog, 51 de ani Înainte de 1989: post de conducere În Uniunea Centrală a Cooperativelor de Grădinărit După 1989: proprietarul unei edituri Cazul 5: interviu inexploatabil Cazul 6: inginer agricol, 47 de ani Înainte de 1989: secretar cu agricultura al unui Comitet regional
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
După doi ani, la Paris, el publică, tot în grecește, un Imn către Elada. Sporadic, va mai compune, în aceeași limbă, unele opere, precum tragedia în cinci acte Armodios și Aristogiton sau Panathinea (Atena, 1840), care exaltă lupta împotriva tiraniei. Pedagogul, cu remarcabile însușiri, este și un harnic autor de manuale școlare și cărți didactice (gramatici, abecedare franțuzești, o culegere de lecții istorice, fizice și morale). În „Învățătorul satului” apare, între 1843 și 1847, un ciclu de articole cu o pronunțată
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
credit intelectual, dar se descrie ca fiind responsabilă, activă și silitoare, o persoană căreia îi făcea plăcere să-și ajute profesorii și să organizeze diverse activități pentru prieteni. Profesorii, de asemenea, nu vor fi descriși ca fiind extrem de talentați ca pedagogi; ei sunt lăudați de Sara pentru asistența și atenția acordate per se fiecărui elev în parte, pentru că nu cereau bani pentru meditațiile pe care le ofereau copiilor la ei acasă, pentru că o încurajau în timpul testărilor, spunând că „liceul acesta chiar
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Vulpe Reprezentând viclenia și răutatea, vulpea îl îndeamnă pe cel ce visează să își pună la punct o strategie inteligentă pentru a-și atinge scopurile. Trebuie să acționeze însă cu tact, cu blândețe. Din acest punct de vedere, ea este pedagogul plin de înțelepciune din Micul Prinț. Însă metodele utilizate de vulpe, oricât de inteligente ar fi, sunt uneori imorale, mai ales în fabule și basme. Visul îl poate așadar alerta pe subiect cu privire la lipsa de onestitate și poate pune accentul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
2. Determinarea tehnologică a educației deschise la distanță 6.3. Medierea didactică și autonomia educatului 6.4. Atuurile educației la distanță 6.5. Perspective și interogații posibile Soției Mihaela și fiicei noastre Ioana, care prea bine știu că, în calitate de pretins pedagog ce sunt, una spun (scriu) și alta facă Introducere Acum șaisprezece ani, când am venit ca dascăl în Universitate, nu știam nimic despre calculatoare. Nici eu, nici colegii mei din facultatea noastră nu prea realizam ce este un computer, care
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mai mult decât o însumare mecanică a realizărilor intelectuale ale celor asamblați în rețea. Mai mult decât atât, ea este formată nu numai din cei doi principali actori ai binomului educator-educat, ci și din tutori, experți, administratori, consilieri, psihologi sau pedagogi. Se pune un mare accent pe activitatea colaborativă, pe coarticularea proiectelor de formare, pe combinarea și suprapunerea creațiilor individuale după reglaje ingenioase, dinamice, liber consimțite. Fiecare devine o sursă pentru ceilalți și un receptacul pentru realizările altora. Creația de resurse
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de instruire internă. AEL este proiectat având în vedere criteriul flexibilității: folosire în diferite limbi pe regiuni, și diferite niveluri de studiu și în diferite tipuri de organizații. În dezvoltarea sistemului AEL, specialiștii SIVECO România sunt sprijiniți în permanență de pedagogi cu experiență și de profesionalismul echipei tehnice în domeniul software. Sistemul AEL urmărește: să sprijine procesul de predare/învățare prin mijloace informatice moderne, punând la dispoziția dascălilor un instrument complementar; să faciliteze procesul de învățare; să stimuleze creativitatea și competiția
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
în problemele epistemologice ale științelor socioumane în general și ale științelor educației în special cu observațiile lui H. Kupffer (în op. cit., p. 25) referitoare la implicațiile pe care răscrucea socială postmodernă le are asupra educației: - dispare logica unică a cauzalității. Pedagogul nu mai deține controlul absolut asupra zonei educației și nu se mai poate bizui pe faptul că anumite acțiuni, decizii și stiluri ale educației conduc spre scopurile dorite; - totul este improvizat, fie și pentru o perioadă scurtă. Pedagogul nu se
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a cauzalității. Pedagogul nu mai deține controlul absolut asupra zonei educației și nu se mai poate bizui pe faptul că anumite acțiuni, decizii și stiluri ale educației conduc spre scopurile dorite; - totul este improvizat, fie și pentru o perioadă scurtă. Pedagogul nu se simte nici un moment pe un teren stabil; el nu poate spune ce este „adevărat”. Relațiile emoționale, dar și cele concrete se pot forma atât datorită mediului, cât și prin mijlocirea noilor tehnici de comunicare; - de aceea, nu există
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
eronată, care a fost inclusă În așa-zisa „tradiție”, este sensul termenului „mirofor”. Termenul evanghelic, myron, Înseamnă exact „parfum”; el nu trebuie confundat cu myrra sau smyrna, care Înseamnă „mir”. Femeile aduceau parfum, nu mir (un ulei prețios) la mormânt. Pedagogul II,8. Comentariu la Matei XXV. Comentariu la Luca VI,14. Comentariu la Matei IV,26,7. Op. cit., pp. 31 sq. Op.cit., p. 32. Trebuie precizat, poate, că Lefèvre d’Etaples era catolic, dar eliberat de prejudecățile pseudo-tradiționalismului oficial. A
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Normale. Condamnat la moarte de autoritățile germane de ocupație, pentru că admisese ca unul dintre elevi să tipărească o poezie patriotică, pedeapsa îi este comutată în muncă silnică. După război, va fi ales senator din partea ținuturilor natale. B. este unul dintre pedagogii de seamă ai României moderne. Autor, în 1878, al unui apreciat manual de pedagogie practică, a tipărit numeroase cărți de specialitate. Scrie într-o limbă literară de o surprinzătoare plasticitate și de o savoare aparte. Împreună cu amănuntul particulariza tor și
BORGOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285818_a_287147]
-
obiceiurilor „din bătrâni”. Nenumărate proverbe, vorbe înțelepte, zicători sunt presărate peste tot, dând paginilor un aer oarecum antonpannesc. Ionel este însă un amestec de didacticism și naturalețe, o întâlnire a sfătoșeniei și bunei cuviințe populare cu mijloacele „intuitive” de persuasiune. Pedagog de vocație, autorul încerca astfel să ilustreze prin literatură propriile preferințe estetice, care îndreptau către frumosul „clasic”, văzut ca o armonie a formei și „cuprinsului”. Renunța însă implicit la „frumosul pur”, despre care susținea că s-ar opune „conținutului” (Încercări
BORGOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285818_a_287147]
-
București, 1895; O vizită pedagogică la școalele primare și normale din Germania și Austria, București, 1899; Ionel, București - Gherla, 1901; Amintiri din copilărie, București - Brașov, 1909; Tatăl nostru în pilde din viața săteanului român, Blaj, 1914. Repere bibliografice: Dimitrie I. Goja, Pedagogul Vasile Gr. Borgovan, Cluj, 1935; Dan Mănucă, Unul din posibilele modele ale lui Rostogan, CRC, 1977, 4. D.M.
BORGOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285818_a_287147]
-
Maiorescu. A fost delegat în Senat din partea Universității clujene. Se va înscrie în Partidul Național Țărănesc, dar, nemulțumit, trece în Partidul Național Liberal, fiind ales, cu acest prilej, și deputat. Moare pe neașteptate la Brașov și este înmormântat la Sibiu. Pedagog prin vocație, B.-D. s-a preocupat de timpuriu de problemele educației și învățământului, începând să publice articole și studii despre manuale, despre organizarea școlară încă din 1897. Temperament de polemist, a intrat în gazetăria cotidiană. La „Tribuna” și „Gazeta
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
creatoare a dimensiunii festive a realității” (Duhul sărbătorii și Declinul sărbătorii, 1936, Pedagogia sărbătorii, 1937). Studiul Doctrina personalismului energetic a d-lui Rădulescu-Motru (1927) conține in nuce o bună parte a sistemului ideologic al lui B. Discutând opera de psiholog, pedagog și filosof a celui ce-i fusese profesor, el glosează în jurul conceptului de autohtonizare a culturii, reformulează în mod original idei de gnoseologie fundamentală, de teorie a receptării și redefinește contextual însăși ideea de filosofie. „Filosofia integrală”, pe care o
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
eseistul în doctrina „personalismului energetic”, este fundamentată pe realitatea etnică, devenind „într-un sens, cea mai etnică disciplină” - adevăr redescoperit, peste o jumătate de secol, de deconstructiviști, în speță de J. Derrida. Meticuloasă și profundă, analiza din studiul C. Rădulescu-Motru, pedagog (1932) surprinde aspectele de actualitate și modul original în care sunt împăcate conceptele antinomice. Fascinat de personalitatea complexă a lui Vasile Pârvan, B. va scrie studiul Tragicul lui Pârvan și tragicul modern (apărut întâi în volumul În memoria lui Vasile
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
Basil Munteanu ș.a. completează imaginea lui B., integrat în atmosfera culturală a epocii, și se constituie în mărturii indirecte despre avatarurile culturii într-o perioadă zbuciumată a istoriei. SCRIERI: Doctrina personalismului energetic al d-lui Rădulescu-Motru, București, 1927; C. Rădulescu-Motru, pedagog, București, 1932; Teoreticism, Cluj, 1934; Literatură și puritate, Cluj, 1934; Tragicul lui Pârvan și tragicul modern, Brăila, 1937; Erocrație și pedagogie, Buzău, 1937; Lucian Blaga, energie românească, Cluj, 1938; Semnificația Ardealului, București, 1944; Portrete și semnificații, îngr. Ileana Băncilă, pref.
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]