3,841 matches
-
ALBUMUL PELERINILOR ROMÂNI, publicație periodică literară apărută la Paris, o dată pe lună, între 15 aprilie și 31 iunie 1851. Este de fapt o culegere de versuri ale poetului D. Bolintineanu. Apar aici, printre altele, În exil, dedicată „celor ce suferă mai mult
ALBUMUL PELERINILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285232_a_286561]
-
tip Texas au suferit doar daune minore. Acest agent patogen nu era nou. În raportul său, comitetul Consiliului Național de Cercetare spunea că este posibil ca el să fi existat deja În momentul În care indianul Squanto le-a arătat pelerinilor cum să planteze porumb și, chiar dacă ea a produs periodic tulpini mai virulente, „porumbul american era prea variat pentru a da ocazia unei noi tulpini să se dezvolte foarte bine”. Problema era vulnerabilitatea gazdei. Raportul continua cu consemnarea faptului că
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
solemn, aproape sacru, iar cel care Îl slujește nu numai că trebuie crezut pe cuvânt, dar Îți inspiră presentimentul de a găsi În istoria trecutului, În anatomia memoriei, frazele necesare unei predicții despre viitor. Vizitatorii locurilor memoriei - citește istoriei - sunt pelerinii viitorului. Cu fața Înspre trecut și spatele spre viitor, atrași iremediabil de furtuna viitorului, tot așa cum Îl Înfățișează Walter Benjamin pe Îngerul istoriei. Încă o dată, totul până aici e foarte solemn, Înălțător. Dar pe de altă parte, nu mă pot
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
descrise în cuvinte simple de călătorul în drum spre Sahara, ale cărui tresăriri de încântare rămân departe de pragul expresivității. Mai puțin rutiniere ar fi notațiile din Ierusalim (1914), cărticică unde autorul reconstituie, fără pretenții de stil, itinerarul său de pelerin la Locurile Sfinte. Minuțios ca îndeobște, atras de detaliul care cât de cât semnifică, evlaviosul („căzui în genunchi și sărutai piatra funerară”) e cotropit, după propria spusă, și de „delicii estetice”. Ce folos, ele își pierd pulsul în exclamațiile calpe
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
Comentariu la Psalmi. Ar fi tradus în latină, spune el, Patimile celor șapte adormiți din Efes. Dar acum această povestire hagiografică există în greacă și în siriană, această „traducere” trebuie să fi fost fie transpunerea unei povestiri orale a unui pelerin care fusese în Orient, fie a unui text sirian care fusese tradus în latină pentru a fi folosit chiar de Grigorie. Ca scriitor, Grigorie de Tours se situează la sfârșitul epocii clasice; el nu e conștient precum Grigorie cel Mare
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lungi; ultima ar fi măsurat 18 sau 20 de metri și el ar fi rămas în vârful ei vreme de 30 de ani. A devenit un sfătuitor și un adevărat sfânt ocrotitor al oamenilor din acel ținut, iar mulțimi de pelerini veneau să-l vadă din locurile cele mai îndepărtate; influența sa a devenit enormă și împăratul a avut grijă să-l facă să declare public că aderă la doctrina calcedoniană (cf. aici, mai jos). Simeon a murit în 459. S-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ia doctoratul în filologie (1981) cu o teză pe care o va publica în 1989, cu titlul Lexicul și structura stilului în poezia lui Octavian Goga. Debutează în 1969 la revista „Echinox”, iar în volum în 1977, cu placheta Alb pelerin. Colaborează la „Echinox”, „Steaua”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Tribuna” ș.a. Paralel cu activitatea didactică și științifică (autor de studii și articole de lingvistică publicate în reviste din țară și străinătate, de manuale de limba română pentru studenții străini, de dicționare și
GOGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287304_a_288633]
-
română pentru studenții străini, de dicționare și gramatici ale limbii române), G. continuă să scrie versuri. Poet al discreției sufletești, sobru și elegant în expresie, autorul se află într-o continuă căutare a purității și a liniștii spirituale. În Alb pelerin, „poetul timid al lirei tandre” cântă în manieră vag simbolistă trecerea domoală a vieții. Cel de-al doilea volum, Efebul din lumină (1979), cuprinde o lirică meditativă, elegiacă, organizată după un principiu muzical, poetul încercând să devină un fel de
GOGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287304_a_288633]
-
din contradicțiile vieții de toate zilele, din latura perisabilă a existenței. Tonul crispat imprimă comunicării o gravitate sumbră. Soclul de umbră (1986) conturează un profil liric clasicizant, ale cărui caracteristici sunt discreția, melancolia, eleganța, pudoarea, voința de claritate. SCRIERI: Alb pelerin, București, 1977; Efebul din lumină, Cluj-Napoca, 1979; Limuzina de ceață, Cluj-Napoca, 1982; Urgența de a trăi, Iași, 1985; Soclul de umbră, Cluj-Napoca, 1986; Poeme, București, 1987; Lexicul și structura stilului în poezia lui Octavian Goga, București, 1989; Poezii, Cluj-Napoca, 1992
GOGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287304_a_288633]
-
Cluj-Napoca, 1993 (în colaborare cu Yvonne Goga), Oameni iluștri, Cluj-Napoca, 1995 (în colaborare cu Yvonne Goga); Georges Perec, O colecție de amator. Povestea unui tablou, Cluj-Napoca, 1996 (în colaborare cu Yvonne Goga). Repere bibliografice: Tașcu, Poezia, 121-125; Adrian Popescu, „Alb pelerin”, ST, 1978, 1; Aurel Sasu, „Efebul din lumină”, „Făclia”, 1980, 10314; Horia Bădescu, Accesul la expresivitate, TR, 1983, 20; Adrian Marino, Intertextualitatea, TR, 1986, 27; Lector, „Soclul de umbră”, RL, 1986, 47; Adrian Popescu, Elegii bine temperate, „Tribuna Ardealului”, 1992
GOGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287304_a_288633]
-
Cluj-Napoca, 1976; Efigiile riscului, Cluj-Napoca, 1978; Blaga inedit. Efigii documentare, I-II, Cluj-Napoca, 1981; Inscripții pe tăblițe de aer, Cluj-Napoca, 1983; Miraculoșii Alter Ego, Cluj-Napoca, 1985; Infinitul de fiecare zi, Cluj-Napoca, 1987; A patra dimensiune, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 1989; Pelerin la Curtea Miracolelor, Cluj-Napoca, 1991; Copacul ascuns, Cluj-Napoca, 1994; Mixaje în timp, București, 1995; Recviem pentru o iluzie, Cluj-Napoca, 1995. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Arderea etapelor”, GL, 1968, 24; Șerban Cioculescu, Poezia de dragoste, RL, 1972, 27; Nicolae Manolescu, Versuri
GRUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287378_a_288707]
-
Brăila, 1996; Panait Istrati - omul care nu aderă la nimic, îngr. și pref. Zamfir Bălan, Brăila, 1996; Tsatsa Minnka - Țața Minca, ed. bilingvă, îngr. Zamfir Bălan, Brăila, 1997; La Maison Thüringer - Casa Thüringer, ed. bilingvă, îngr. Zamfir Bălan, Brăila, 1998; Pelerinul inimii, îngr., tr. și pref. Alexandru Talex, București, 1998; Cum am devenit scriitor, I-II, îngr. și tr. Alexandru Talex, București, 1998; Chira Chiralina și alte povestiri, pref. Teodor Vârgolici, București, 1999; Mediterana, îngr. și pref. Mircea Iorgulescu, București, 2001
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
nimănui, București, 1978; Elegii, București, 1980; Zile de pescuit, București, 1985; Haz cu pește (sau Fals tratat de adolescență și pescuit), București, 1994; Precum fumul, București, 1996; Bucate, vinuri și obiceiuri românești, București, 1998. Repere bibliografice: Mircea Constantinescu, Poezia unui pelerin poet, VR, 1976, 1; Virgil Mazilescu, „Călătorie spre nord”, RL, 1976, 12; Voicu Bugariu, Reportajul unui sentiment, LCF, 1976, 26; Popa, Dicț. lit. (1977), 476; Tia Șerbănescu, Epică și etică, RMB, 1978, 10 596; Sultana Craia, De la reportaj la roman
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
neamurile sale, București, 1944; Cuiburi în soare, introd. Ion Trăistaru și Ion Pătrașcu, Craiova, 1974. Traduceri: Cântarea Cântărilor, București, 1925; Gunnar Heiberg, Balconul, introd. trad., București, 1925; Fausto Martini, Teatru, București, 1925; Paula Yakobi, Lily chineza, Craiova, 1927; Charles Vildrac, Pelerinul, Craiova, 1927; Sigbjörn Obstfelder, Teatru, introd. trad., București, 1927; Goethe, Poezii, București, f.a. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 20-24, 126-130; Pompiliu Constantinescu, „Hermanosa din Corint”, VL, 1927, 51; Călinescu, Cronici, I, 85-87; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 121-123; Metzulescu
ROMANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289309_a_290638]
-
Stănescu, Constantin Bivolaru, Ion Ronda, Ana Luca ș.a. Lui Dimitrie Stelaru i se acordă o atenție deosebită. După o prezentare entuziastă făcută de Eugen Jebeleanu, unde este caracterizat drept „prieten al fantomelor din vis, mâhnit - dar și lipsit de gravitate - pelerin al singurătăților stranii, familiar al demonilor de pe tărâmurile lui Edgar Allan Poe”, Stelaru va figura frecvent la rubricile „Poeții tineri” și „Cartea cu poezii” (Icar, Drumuri fără drumeți, Cadavrul de aur, Omul nou, Cei trei, Dinspre vest, Orbi ș.a.). E
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
o mărturisire de credință clasică” (G. Călinescu), umanistă, exprimată încă din mottoul din Renan: „Il y a un lieu où la perfection existe...”. Călătorul admiră măreția, armonia, echilibrul, perenitatea artei eline: „Arta grecească, radioasă arătare ce se înfățișează de pretutindeni pelerinului pe Acropole, nu are început, nici sfârșit. Ea s-a născut o singură dată pe pământul fericit al Eladei și de atunci meșterii cei mai iscusiți caută zadarnic să afle secretul pierdut al creației sale.” Acropole îi produce o „impresie
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
În contextul american este ceea ce l-a făcut atât de atractiv, iar America - un succes. Exclusivitatea sa este ceea ce Îl face acum să fie din ce În ce mai suspect și nepotrivit Într-o lume care Începe să-și creeze o conștiință planetară. Când pelerinii au debarcat la Plymouth Rock În 1620, ei credeau cu adevărat că au fost eliberați de către Dumnezeu din jugul opresorilor lor europeni. Ultimii dintre reformatorii protestanți, acești refugiați se vedeau ca pe niște noi israeliți și asemănau primejdioasa lor călătorie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
contemporanii lor. Unii, cum ar fi arhiepiscopul Richard Hooker, au văzut În stilul lor „puritan” o anumită atitudine de superioritate care Îi făcea mai puțin potriviți să se amestece cu oamenii obișnuiți și mai predispuși să trăiască „În sălbăticie”6. Pelerinii și alte ordine religioase și secte oprimate care au venit după ei, au văzut vasta Întindere sălbatică americană ca pe o natură lăsată În paragină, gata să fie subjugată și recuperată pentru gloria Domnului. S-au văzut pe ei Înșiși
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
1993; ed. (Despre farmecul levantin), tr. Ioana Diaconescu, București, 1995; Fragments frivoles d’éternité, Montréal, 1998; ed. (Fragmente frivole de eternitate), tr. Irina Petraș, București, 2001; La Surprenante dignité d’un inconnu qui étouffe, Montréal, 1999; Le Fuyard, Montréal, 2002; Pelerinii, București, 2003. Repere bibliografice: M. N. Rusu, „Dimineața”, LCF, 1966, 45; Dumitru Solomon, „Dimineața”, GL, 1967, 2; Magdalena Popescu, „Peștele de fontă”, RL, 1969, 1; Sorin Titel, Un debut în roman, RL, 1975, 1; Victor Atanasiu, Talent și formulă epică
STOICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289957_a_291286]
-
Comentariu la Psalmi. A tradus în latină, spune el, Patimile celor șapte tineri adormiți din Efes. Dar cum această povestire hagiografică există în greacă și în siriacă, „traducerea” trebuie să fi fost transpunerea fie a unei povestiri orale a unui pelerin care fusese în Orient, fie a unui text siriac care fusese tradus în latină pentru a fi folosit chiar de Grigorie. Ca scriitor, Grigorie de Tours se situează la sfîrșitul epocii clasice; el nu e conștient, precum Grigorie cel Mare
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mai înalte; ultima ar fi măsurat 18 sau 20 de metri, iar Simion ar fi rămas în vîrful ei vreme de 30 de ani. A devenit un sfătuitor și un adevărat ocrotitor al oamenilor din acel ținut, iar mulțimi de pelerini veneau să-l vadă din locurile cele mai îndepărtate; influența sa a devenit enormă, și împăratul a avut grijă să-l facă să declare public că aderă la doctrina calcedoniană (cf. infra). Simion a murit în 459. S-au păstrat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
publicat în 1981, sub titlul Înfrângerea somnului. Va fi urmat de alte volume de poezie - Soarele-Lup (1984), Ființa de vis (1989), Agenția de eufemisme (1995), Sinucigași de lux (1996), Răstălmăcirea jocului (1998) ș.a., dar și de romane - trilogia alcătuită din Pelerinul de cenușă (2000), Conspirația vagabonzilor (2001) și din Crematoriul de suflete (2003), ori de proză scurtă - Cantina cu cearcăne (2003) ș.a. S. a tradus foarte mult din scrierile unor poeți din Belgia, Franța, Canada, Spania, Argentina etc., preocupări care ghidează
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
brisées, ed. bilingvă, Oradea, 1996; Sinucigași de lux, Timișoara, 1996; Orbita melancoliei, Timișoara, 1997; Răstălmăcirea jocului, Iași, 1998; Wortwunde, tr. Christian W. Schenk, Kastellaun, 1998; 11 fante, zi-i despre dialogul edenic, Chișinău, 1999; Cu siliconul în bandulieră, Botoșani, 1999; Pelerinul de cenușă, Iași-Chișinău, 2000; Autoportrait avec blasphème - Autoportret cu blestem, ed. bilingvă, Amay (Belgia), 2001; Conspirația vagabonzilor, Iași, 2001; Spiritul universal al culturii române, Iași, 2002; Mexicul - tărâmul de basm al poeziei, Cluj-Napoca, 2003; Cantina cu cearcăne, pref. Luca Pițu
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
colaborare cu Jean Poncet și Rodica Bogdan). Repere bibliografice: Liviu Antonesei, „Înfrângerea somnului”, „Opinia studențească”, 1981, 2; Lucian Vasiliu, „Înfrângerea somnului”, CL, 1981, 5; Maria Sârbu, „Înfrângerea somnului”, „Dialog”, 1981, 5-6; Constanța Buzea, „Înfrângerea somnului”, AFT, 1981, 7; Lucian Gruia, Pelerin la marginea tăcerii, LCF, 1983, 36; Virgil Cuțitaru, Luminile poetului, CRC, 1985, 11; Mircea Șoncuteanu, Descifrarea poetului, LCF, 1985, 42; George Bădărău, „Soarele- Lup”, CL, 1986, 1; Cezar Ivănescu, Valeriu Stancu, LCF, 1987, 20; Ioan Holban, Salonul refuzaților, Iași, 1994
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
de fee dovedesc puțina compatibilitate cu modul poetic muzical, în utilizarea disonantă până și a versificării fără rigori, à la Minulescu, pentru a da expresie unei imaginații marcate prematur de sordid, de prozaic și de absurdul destinului sub iminența morții. Pelerinii către ideal, împrumutați și ei de la Minulescu, sunt descumpăniți de un miraj funest: „Și totuși ei zăresc din când în când în zare/ (În zare totul doar e gol)/ Un negru, mare, rece și monstruos simbol,/ Trimesul morții -/ Un sicriu
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]