1,572 matches
-
acopereau uneori tunsoarea inestetică. La Golia exista un număr de 38 scufii inventariate. Îmbrăcămintea de protecție a personalului număra 24 de halate și o pereche de "pantaloni de portar", probabil pentru iarnă. Și acest capitol demonstrează ambianța cenușie, uniformitatea, rigiditatea penitenciară a vieții cotidiene din Ospiciul Golia. Îngrijirea medicală în primii ani de funcționare a Ospiciului era sumară. Ca obiect cu caracter medical în 1856 se menționau: "1 irigator (sic), 1 glistiur mic (sic) și 15 măsuri de dat doctorii". Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
miști, fără să vorbești, pătruns doar de momentul tragic al despărțirii de cel care va pleca pe ultimul drum. Era ultima mămăliguță! Era ultimul "regal culinar" pe care ni-l oferea mama într-o casă potopită de zăpadă în colonia penitenciară Bumbăcari din Câmpia Bărăganului. Mama a aprins o lumânare și mi-a întins-o. Hai cu mine, Titi. Da, mama. Am traversat holul și am intrat în camera cu valențe multiple. Eu țineam lumânarea. Nu știam ce intenționează mama să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
lor un polonic de dude coapte, intrând în comă alcoolică. Vai și-amar de capul lor! Vă spuneam mai sus că lampa cu petrol numărul 8 intrase în șomaj tehnic din lipsă de materie primă. Și iată de ce. În colonia penitenciară Bumbăcari, achiziționarea petrolului se făcea în conformitate cu legile trocului, practicat hăt pe vremea când încă nu se descoperiseră banii ca valoare de circulație universală, iar cumpărarea se făcea prin schimb de mărfuri. Adică: te prezentai la cooperativa agricolă de consum cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
brațele într-un zbor uluitor spre necuprinsul bolții cerești... Aiureli! În realitate, acești oameni erau get-beget ardeleni, din frumosul oraș transilvănean situat pe malul Someșului. Au fost deportați în tranșa a doua, așa că au ajuns ceva mai târziu în colonia penitenciară din Bumbăcari. O familie respectabilă de intelectuali, de o desăvârșită noblețe comportamentală, fizică și morală. Doamna Condor, de o statură mai degrabă submedie, cu niște ochi albaștri, în care citeai bunătatea infinită și mila față de semenii aflați în suferință, era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
numește frivolitate. Serioșii (pretinșii serioși) se sperie de frivolitate, fug de ea ca dracul de tămâie și rămân la nivelul clișeelor și platitudinilor grave. Contrariul frivolității nu e seriozitatea, contrariul frivolității e superficialitatea, pe care Wilde, după marea lui experiență penitenciară, o declara viciul suprem. Nu există teme grave și teme superficiale, există numai privire superficială și privire pătrunzătoare, profundă, indiferent de obiectul ei. Pretinșii serioși nu au acces la profunzime, și nu știu nici să se amuze. Observați că pseudo-amuzamentele
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mult, modelul de succes a fost cel al „funcției fără costuri”, doar cu beneficii. Dacă justițiarismul ar fi dus până în pânzele albe și înșelăciunea scoasă la suprafață în toată goliciunea ei, mă tem că ar trebui să creăm o „regiune penitenciară” înaintea unei „regiuni de dezvoltare”. Asta da, formă supremă de înșelăciune: să poți funcționa adesea eludând legea sau prin complicitate cu „legiuitorul”. De obicei eticienii occidentali vorbesc despre „politica mâinilor murdare”. Nu îndrăznesc să gândească până unde poate să fie
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
venețiantc "Post‑scriptum venețian" Acea strâmtă, vineție zi de toamnă 1979, fragmentată În două jumătăți paupere, când am văzut prima dată, printre perdele de ploaie, Veneția, a rămas În memorie ca un episod Înnodat În confuzie. Evadatul temporar din colonia penitenciară a României socialiste negocia, cu o crispată modestie, frustrarea și exaltarea, care Îl solicitau În aceeași măsură. Întârziat În toate, fracturat În toate, era bucuros totuși că se afla, fie și ca un biet vagabond sărac, fie și doar pentru
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
barbariei, umilinței și suportabilității fizice și psihice, depășind de la distanță chiar inchiziția Evului Mediu. Era un „nec plus ultra” în materie. Dar iată că înalta „școală comunistă” de distrugere a celui mai prețios capital „omul”, brevetează ceva nemaiîntâlnit în istoria penitenciară: Cazimca așa cum o numește Marcel Petrișor în „Secretul fortului 13 Jilava” sau Corabia morții cum a botezat-o părintele Calciu Dumitreasa sau Secția de exterminare cum îi spune Popa Aurel (Popicu), toți trei locatari, ani de zile, ai acestui sinistru
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sunt șase celule și un WC turcesc, în capătul opus intrării. Cândva, aici fusese potcovăria fortului, care nu se știe dacă a funcționat vreodată ca atare, iar acum prin amenajările făcute devenise secția cea mai de temut, din toată rețeaua penitenciară română. Prima celulă este cea destinată gardianului de pază și este prevăzută cu o fereastră mare spre curticică, celelalte cinci au uși grele de stejar, cu trei zăvoare masive de închidere și cu o ferestruică de aerisire de cca. 30
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
un sat de mocani. În detenție Axinte se prezintă - și începe să se comporte - ca Avram Iancu, discutând cu ceilalți ca și cum ar vorbi participanților la revoluția pașoptistă. Din nou preocupat excesiv de detalii, naratorul dă ocoluri „misterului” pe care numai „colonia penitenciară Barbagia” ar putea să-l dezlege: a fost Axinte doar un „țăran original” sau „reîncarnarea spiritului lui Avram Iancu”? Artificiu greoi și neinspirat, intenționând să sugereze că spiritul pașoptist, imanent în conștiința românilor ardeleni, poate renaște în orice perioadă marcată
IANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287481_a_288810]
-
ani a reapărut interesul pentru această cazuistică, etichetată în general ca „psihopatie”. Psihopatia ar fi o clasă supraordonată și un cluster special în raport cu toate categoriile de tulburări de personalitate. Conceptul actual de psihopatie este orientat în mare de subpopulația infracțională, penitenciară care încalcă regulile sociale și morale, având anumite trăsături de personalitate deviante și un anumit model de manifestare longitudinal, de-a lungul vieții. Grupul nu e unitar, dar agregă anumite tipuri de tulburări de personalitate și de comportamente. Circumscrierea sa
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
spune acum " Foaie verde trestie, / Am să-ți spun o chestie". Ne era indiferentă chiar amenințarea asta teribilă, care în mod normal ar fi trebuit să te pună pe gânduri. C. I.: Îmi povesteați despre "regele Bălții", comandant de colonie penitenciară care făcea demonstrații de putere cu deținuții pentru copiii lui. S. Ț.: Da, da, "regele Bălții", Grecu. C. I.: La Salcia?. S. Ț.: Nu, nu, nu, la Salcia era Andone, supranumit "câinele Bălții", la Periprava era Grecu ăsta care spunea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
deschis geamul și l-au aruncat pe geam pe ăla. Au ajuns în țară și au fost chemați permanent la Piatra Frecăței, dar firește, au fost judecați și condamnați înainte de Piatra Frecăței. C. I.: Piatra Frecăței era o altă colonie penitenciară? S. Ț.: Da. Nu era departe de Salcia și acolo era centrala lagărelor din Balta Brăilei. La proces, procurorul a spus că "deși sunt cetățeni francezi, dar originea lor este română, patria mamă își adună fiii ei la piept și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
104) crede că eul-piele îndeplinește o funcție de înscriere a urmelor senzoriale, tactile [...] Eul-piele este pergamentul originar care păstrează precum un palimpsest, ciornele tăiate, răzuite, supraîncârcate cu un scris "originar" preverbal facut de urmele cutanate. (Anzieu evocă mașina infernală din Colonia penitenciară de Kafka, care gravează legea pe pielea condamnatului). 415 "E un lucru delicios să scrii, să nu mai fii tu însuți" (Către Louise Colet, 23-12-1853). Dar este și o asceză, fiindcă viața scriitorului este cea a unui sfânt ducând "o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
privind acoperirea nevoilor de hrana, echipament, cazarmament, pregătire de lupta și de specialitate, transport intern, acordarea de indemnizații și asistența medicală, în condiții similare cu cele prevăzute pentru elevii români, vor fi suportate din bugetul prevăzut pentru Direcția generală a penitenciarilor. p. PRIM-MINISTRU DAN MIRCEA POPESCU, ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale Contrasemnează: ---------------- Ministrul justiției, Gavril Iosif Chiuzbaian Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Teodor Viorel Melescanu ---------------------
HOTĂRÎRE Nr. 727 din 19 octombrie 1994 privind aprobarea şcolarizării a 10 tineri din Republica Moldova în Şcoala Militară pentru Pregătirea Subofiţerilor de Penitenciare a Direcţiei generale a penitenciarelor din subordinea Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111347_a_112676]
-
a Penitenciarelor, pentru contestațiile depuse de magistrații și ofițerii din sistemul penitenciar, sau de către directorul unității de penitenciare, pentru contestațiile depuse de agenții din subordine. ... (2) Contestațiile absolvenților Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza", respectiv ai Școlii Militare de Administrație Penitenciară Târgu Ocna, se depun la unitatea în care au fost repartizați și se vor trimite consiliului profesoral al instituției în vederea soluționării. ... (3) Concluziile se consemnează într-un proces-verbal semnat de comisie, respectiv de președintele consiliului profesoral pentru absolvenți, care adoptă
CRITERII din 8 octombrie 2004 privind evaluarea performanţelor activităţii profesionale a funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare, precum ��i a magistraţilor detaşaţi în sistemul penitenciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163152_a_164481]
-
calitatea de ordonator secundar de credite. ... (4) Pentru aplicarea în mod unitar, în unitățile subordonate, a prevederilor privind obiectivele Administrației Naționale a Penitenciarelor, directorul general emite decizii și instrucțiuni și răspunde în fața ministrului justiției de întreaga activitate desfășurată de administrația penitenciară. ... (5) În activitatea de conducere a Administrației Naționale a Penitenciarelor și a unităților subordonate, directorul general este ajutat de 3 directori generali adjuncți, care angajează și reprezintă administrația penitenciară pe baza mandatului expres dat prin decizie a directorului general. ... (6
HOTĂRÂRE nr. 1.849 din 28 octombrie 2004 (*actualizată*) privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162619_a_163948]
-
și răspunde în fața ministrului justiției de întreaga activitate desfășurată de administrația penitenciară. ... (5) În activitatea de conducere a Administrației Naționale a Penitenciarelor și a unităților subordonate, directorul general este ajutat de 3 directori generali adjuncți, care angajează și reprezintă administrația penitenciară pe baza mandatului expres dat prin decizie a directorului general. ... (6) Directorul general și directorii generali adjuncți sunt numiți prin ordin al ministrului justiției, cu excepția magistraților detașați, pentru care se dispune de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justiției
HOTĂRÂRE nr. 1.849 din 28 octombrie 2004 (*actualizată*) privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162619_a_163948]
-
a Penitenciarelor se înființează, se organizează și funcționează penitenciare, penitenciare-spital, penitenciare pentru minori și tineri, penitenciare pentru femei, centre de reeducare, Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna, Centrul de Formare și Specializare a Ofițerilor din Administrația Penitenciară, Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații și Subunitatea de Pază și Escortare Deținuți Transferați. ... ------------ Alin. (1) al art. 10 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 362 din 18 aprilie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL
HOTĂRÂRE nr. 1.849 din 28 octombrie 2004 (*actualizată*) privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162619_a_163948]
-
Timiș ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 43. Penitenciarul Găești Str. Dumbravei nr. 2 Găești Dâmbovița ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���─ 44. Centrul de Reeducare Târgu Ocna Str. Tisesti nr. 137 Târgu Ocna Bacău ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 45. Centrul de Formare și Str. Nicolae Grigorescu Specializare nr. 8 Arad Arad a Ofițerilor din Administrația Penitenciară ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 46. Școala Națională de Pregătire a Str. Tisesti nr. 137 Târgu Ocna Bacău Agenților de Penitenciare Târgu Ocna ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 47. Baza de Aprovizionare, Gospodărire Str. Sabarului nr. 1 Jilava Ilfov și Reparații ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 48. Subunitatea de Pază și Escortare Deținuți Str. Maria Ghiculeasa
HOTĂRÂRE nr. 1.849 din 28 octombrie 2004 (*actualizată*) privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162619_a_163948]
-
11 (1) Funcționarii publici debutanți urmează cursurile de specializare în unitățile de formare profesională cu durata de cel puțin 3 luni. Cursurile vor cuprinde teme de: penologie și reintegrare socială, aplicarea regimurilor de detenție, siguranța deținerii, management penitenciar și administrație penitenciară. Pregătirea de specialitate va fi completată cu pregătirea fizică, folosirea mijloacelor de imobilizare, trageri cu armamentul din dotare, precum și activități practice în așezămintele de detenție. ... (2) Cursurile se vor finaliza cu un examen. ... Articolul 12 (1) După finalizarea cursurilor de
ORDIN nr. 2.855/C din 29 octombrie 2004 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea pregătirii profesionale a funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162968_a_164297]
-
11 (1) Funcționarii publici debutanți urmează cursurile de specializare în unitățile de formare profesională cu durata de cel puțin 3 luni. Cursurile vor cuprinde teme de: penologie și reintegrare socială, aplicarea regimurilor de detenție, siguranța deținerii, management penitenciar și administrație penitenciară. Pregătirea de specialitate va fi completată cu pregătirea fizică, folosirea mijloacelor de imobilizare, trageri cu armamentul din dotare, precum și activități practice în așezămintele de detenție. ... (2) Cursurile se vor finaliza cu un examen. ... Articolul 12 (1) După finalizarea cursurilor de
METODOLOGIE din 29 octombrie 2004 privind organizarea şi desfăşurarea pregătirii profesionale a funcţionarilor publici din sistemul administraţiei penitenciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162969_a_164298]
-
de Expertize Criminalistice Timișoara B. Direcția Generală a Penitenciarelor: 13.561 a) 9 penitenciare de maximă siguranță b) 24 de penitenciare c) 1 penitenciar pentru minori și tineri d) 4 centre de reeducare pentru minori e) Școală Militară de Administrație Penitenciara f) Centrul de Pregătire și Perfecționare a Personalului de Penitenciare g) Baza de aprovizionare, gospodărire și reparații h) Subunitatea de acces, pază și escortare a deținuților transferați i) 6 spitale-penitenciar*) III. Instituții publice finanțate din venituri proprii prin sistemul asigurărilor
HOTĂRÂRE nr. 1.040 din 28 august 2003 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 736/2003 privind organizarea şi func��ionarea Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152116_a_153445]
-
de stat de posturi B. Direcția Generală a Penitenciarelor: 15.411 a) 9 penitenciare de maximă siguranț�� ... b) 24 de penitenciare ... c) 1 penitenciar pentru minori și tineri ... d) 4 centre de reeducare pentru minori ... e) Școala Militară de Administrație Penitenciară ... f) Centrul de Pregătire și Perfecționare a ... Personalului de Penitenciare g) Baza de aprovizionare, gospodărire și reparații ... h) Subunitatea de acces, pază și escortare a ... deținuților transferați i) 6 spitale-penitenciar*) ...
HOTĂRÂRE nr. 1.159 din 23 iulie 2004 privind suplimentarea posturilor la Ministerul Justiţiei, pentru Direcţia Generală a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160025_a_161354]
-
cererea Ministerului public și ascultarea celui condamnat. Articolul 528 În toate cazurile prevăzute de art. 38 din codul penal, Ministerul public competent, de îndată ce hotărîrea a devenit definitivă, ia dispozițiile necesare pentru instituirea curatelei. Capitolul ÎI Procedura trecerii condamnaților în colonie penitenciara sau în libertate condiționala Articolul 529 Cererea pentru trecerea condamnatului în colonie penitenciara sau în libertate condiționala, fie că este pornită din oficiu, fie din partea condamnatului, se adresează tribunalului corecțional în circumscripția căruia se află penitenciarul. Cererea se rezolvă în
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 17 martie 1936. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157194_a_158523]