1,388 matches
-
loc astfel o ruptură între conținutul catehezei și sacramentul reconcilierii, evitându-se în discuțiile catehetice teme ce aprofundau datoriile față de Dumnezeu, morala sexuală și familială și chiar etica fiscală. Aceste aspecte au condus la formarea unor atitudini greșite din partea tinerilor penitenți: automatism în mărturisirea păcatelor, intimism psihic eronat în ambientul confesionalului și în dialogul cu preotul confesor, lipsa de convingere că acest sacrament îi ajută în viața de zi cu zi și chiar un tip de abordare judiciară în celebrarea sacramentului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
reprezinte întreaga sa viață într-un raport dialogic cu Dumnezeu, de la care a primit o chemare și căruia trebuie să-i dea un răspuns. În sacramentul reconcilierii, confesorul are un rol direct în pregătirea tânărului. În dialogul său cu tânărul penitent, el este chemat să cultive următoarele atitudini: a) să nu îl judece cu propria sa măsură spirituală și să nu pretindă de la el formarea spirituală sau intelectuală pe care, de fapt, nu poate să o aibă în acel moment; b
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să nu îl umilească pe tânărul din fața sa prin a recurge la atenționări agresive, ci să folosească motive convingătoare care să ajute și să susțină schimbarea; d) să ofere cu luciditate și fermitate sfaturi potrivite cu situația specifică a tânărului penitent, precum și sprijin și sentiment de siguranță, în special celor care arată instabilitate. Un aspect delicat al procesului dialogic din cadrul sacramentului reconcilierii îl constituie păcatele împotriva poruncii a șasea, mai ales cele referitoare la relațiile de cuplu dintre tinerii necăsătoriți. În
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
delicat al procesului dialogic din cadrul sacramentului reconcilierii îl constituie păcatele împotriva poruncii a șasea, mai ales cele referitoare la relațiile de cuplu dintre tinerii necăsătoriți. În aceste situații, „confesorul trebuie să încerce să evalueze inteligența și intuiția psihologică a tânărului penitent”. Este posibil ca, după toate explicațiile elocvente pe care acesta i le oferă, conștiința tânărului să rămână invincibil eronată, lucru care nu este incredibil, dacă se ține cont de ambientele particulare din care poate proveni tânărul respectiv. Prin urmare, confesorul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Oferindu-le ajutor, Biserica vrea să îi conștientizeze de datoria pe care o au, de a mărturisi lumii evanghelia lui Cristos, „prin cuvânt și rugăciune, dar și prin renunțările și suferințele pe care vârsta înaintată le poartă cu ea”. Pregătirea penitenților este, în adevăratul sens al cuvântului, un program pe care Biserica îl dezvoltă prin multe dintre activitățile sale spirituale și pastorale, dorind ca esența sacramentului reconcilierii să nu fie ignorată. Participând la aceste pregătiri, penitentul este ajutat să vadă mai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
le poartă cu ea”. Pregătirea penitenților este, în adevăratul sens al cuvântului, un program pe care Biserica îl dezvoltă prin multe dintre activitățile sale spirituale și pastorale, dorind ca esența sacramentului reconcilierii să nu fie ignorată. Participând la aceste pregătiri, penitentul este ajutat să vadă mai bine că în această celebrare se desfășoară o întâlnire personală a sa cu Dumnezeu, cu care poate stabili un raport dialogic în vederea sfințirii sale. În acest raport un rol important îl are și confesorul, fapt
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este niciodată înfăptuită în numele propriu, ci în numele lui Dumnezeu, ei fiind doar „slujitori ai lui Cristos și administratori ai tainelor lui Dumnezeu” (1Cor 4,1). Când celebrează sacramentul reconcilierii, confesorul acționează „in persona Christi capitis” și „in persona Ecclesiae”. În fața penitentului, el reprezintă imaginea lui Cristos și întreaga Biserică, fiind doar un instrument de care Dumnezeu se folosește. Acest lucru nu îl obligă să fie static sau indiferent față de rolul său, ci îl determină la responsabilitate și deschidere, pentru ca Dumnezeu să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
întreaga Biserică, fiind doar un instrument de care Dumnezeu se folosește. Acest lucru nu îl obligă să fie static sau indiferent față de rolul său, ci îl determină la responsabilitate și deschidere, pentru ca Dumnezeu să se poată folosi de el, iar penitentul să nu fie împiedicat în primirea harului sacramental și a celorlalte roade. Pentru aceasta, confesorului i se cere și o pregătire necesară. Destul de amplă, această pregătire încadrează în spectrul ei dimensiuni multiple: umană, spirituală, intelectuală și pastorală. Ea dorește ca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ascultare, relaționare și dialog. Aceste atitudini se dobândesc în timp, prin interes pentru formare. În celebrarea sacramentului reconcilierii, fiecare din ele își are importanța și necesitatea sa, astfel: a) ascultarea și prudența îi sunt necesare preotului confesor, pentru că, prin acestea, penitentul poate fi încurajat la deschidere și la încredere. Pentru aceasta însă, confesorul trebuie să se formeze mai întâi el însuși ca să trăiască aceste atitudini nu doar în spațiul confesionalului, ci și în relația sa cotidiană cu ceilalți. Prudența îi va
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ceilalți. Prudența îi va fi folositoare în celebrarea reconcilierii, atât în vederea emiterii unei judecăți corecte, cât și în menținerea discreției; b) blândețea și bunătatea ajută la crearea de relații autentice și de respect, necesare în confesional. Confesorul va avea față de penitent inima deschisă și îl va primi cu toată disponibilitatea, căldura și bunăvoința, acceptându-l necondiționat și invitându-l la bucurie și la sărbătoare, datorită reconcilierii pe care o trăiește; c) maturitatea ajută la stabilirea unei relații obiective cu penitentul, fără
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
față de penitent inima deschisă și îl va primi cu toată disponibilitatea, căldura și bunăvoința, acceptându-l necondiționat și invitându-l la bucurie și la sărbătoare, datorită reconcilierii pe care o trăiește; c) maturitatea ajută la stabilirea unei relații obiective cu penitentul, fără a fi condiționată de impulsuri afective. Afectivitatea nu trebuie să fie anulată în pregătirea confesorului, ci integrată și manifestată printr-o „iubire față de Cristos, prelungită într-o dăruire universală”. De modul de relaționare dintre confesor și penitent va depinde
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
obiective cu penitentul, fără a fi condiționată de impulsuri afective. Afectivitatea nu trebuie să fie anulată în pregătirea confesorului, ci integrată și manifestată printr-o „iubire față de Cristos, prelungită într-o dăruire universală”. De modul de relaționare dintre confesor și penitent va depinde și derularea procesului dialogic din cadrul sacramentului. Aceste trăsături umane pozitive au în sacramentul reconcilierii „o greutate evidentă, mai mult decât în orice alt sacrament”. În lipsa interesului pentru o asemenea formare, celebrarea reconcilierii va fi condiționată în mod negativ
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o greutate evidentă, mai mult decât în orice alt sacrament”. În lipsa interesului pentru o asemenea formare, celebrarea reconcilierii va fi condiționată în mod negativ, riscând să aibă o altă formă și o altă trăire decât cele corecte. În acest fel, penitentul ar avea de suferit în cultivarea unei relații dialogice cu preotul-confesor și implicit cu Dumnezeu, pentru că riscă să nu mai fie înțeles, ascultat și acceptat așa cum este el și să se simtă inhibat în propria mărturisire. Pentru că este doar o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
din anii de formare seminarială, candidatul la preoție și le poate impune. Alături de acestea, căutarea lui Cristos „în cei săraci, în cei mici, în cei bolnavi, în cei păcătoși și în necredincioși” îl va ajuta pe confesor să vadă în penitentul din fața sa chipul lui Cristos și să îl trateze cu respect și demnitate. Cea mai rodnică formare spirituală se realizează atunci când, începând cu anii de seminar, viitorul preot-confesor se lasă format de Duhul Sfânt. Ajutat fiind de formatorii săi, va
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Sfânt. Ajutat fiind de formatorii săi, va păstra în mod constant comuniunea cu Dumnezeu, predispunându-se zilnic transformării și conformării cu Cristos. În felul acesta, în confesional, viitorul confesor va reuși să fie acel „alter Christus” de care are nevoie penitentul. În tot acest parcurs formativ, un rol esențial îl are rugăciunea, care „constituie o valoare și o exigență primordială a formării spirituale”. Alături de aceasta, nu poate lipsi nici tăcerea, care este „acea atmosferă spirituală indispensabilă pentru a percepe prezența lui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se lăsa convins de elocvența și realitatea credinței. În confesional, preotul-confesor are nevoie de cunoștințe teologice, morale, canonice, liturgice, dogmatice, spirituale, dar și de cele de natură generală. Acestea, fiecare cu specificul său, îl ajută pe confesor să discearnă starea penitentului și să îl orienteze spre o moralitate corectă. De aceea, „preoții sunt îndemnați să-și desăvârșească în mod corespunzător și continuu cunoștințele teologice și de cultură generală și, astfel, să fie mai bine pregătiți”. Ei le vor transmite penitenților în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
starea penitentului și să îl orienteze spre o moralitate corectă. De aceea, „preoții sunt îndemnați să-și desăvârșească în mod corespunzător și continuu cunoștințele teologice și de cultură generală și, astfel, să fie mai bine pregătiți”. Ei le vor transmite penitenților în mod fidel învățătura clară și autentică cu privire la Dumnezeu, la viața Bisericii și la viața spirituală, așa cum o propune Sfânta Scriptură și Magisteriul Bisericii. Pregătirea intelectuală în diferitele domenii îl ajută pe confesor să își însușească știința și prudența necesare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ajută pe confesor să își însușească știința și prudența necesare pentru a-și împlini în mod corect slujirea. Prin dreptul canonic, el este ajutat să cunoască limitele, obligațiile și propriile facultăți la care apelează pentru a formula un dialog cu penitentul. Morala îl ajută în realizarea unui discernământ asupra mărturisirii penitentului, în timp ce dogmatica îi este utilă în vederea păstrării coordonatelor adevăratei învățături pe care o poate transmite penitentului prin dialogul sacramental. Alături de acestea, sunt utile și cunoștințele filozofice, psihologice, sociale și antropologice
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pentru a-și împlini în mod corect slujirea. Prin dreptul canonic, el este ajutat să cunoască limitele, obligațiile și propriile facultăți la care apelează pentru a formula un dialog cu penitentul. Morala îl ajută în realizarea unui discernământ asupra mărturisirii penitentului, în timp ce dogmatica îi este utilă în vederea păstrării coordonatelor adevăratei învățături pe care o poate transmite penitentului prin dialogul sacramental. Alături de acestea, sunt utile și cunoștințele filozofice, psihologice, sociale și antropologice, nu pentru a face psihoterapie sau psihanaliză în confesional, ci
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
limitele, obligațiile și propriile facultăți la care apelează pentru a formula un dialog cu penitentul. Morala îl ajută în realizarea unui discernământ asupra mărturisirii penitentului, în timp ce dogmatica îi este utilă în vederea păstrării coordonatelor adevăratei învățături pe care o poate transmite penitentului prin dialogul sacramental. Alături de acestea, sunt utile și cunoștințele filozofice, psihologice, sociale și antropologice, nu pentru a face psihoterapie sau psihanaliză în confesional, ci pentru a putea ajuta penitenții să își mărturisească mai ușor păcatele, mai ales cei timizi, dar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
utilă în vederea păstrării coordonatelor adevăratei învățături pe care o poate transmite penitentului prin dialogul sacramental. Alături de acestea, sunt utile și cunoștințele filozofice, psihologice, sociale și antropologice, nu pentru a face psihoterapie sau psihanaliză în confesional, ci pentru a putea ajuta penitenții să își mărturisească mai ușor păcatele, mai ales cei timizi, dar și pentru a apăra slujirea sa, fiind capabil să recunoască și diferite boli psihice, distingându-le de bolile spirituale. O astfel de pregătire intelectuală se înfăptuiește în timp, atât
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
încât „să știe să-l facă prezent oamenilor pe Cristos”. Formarea pastorală este necesară, pentru ca întreaga pregătire pe care a dobândit-o, atât la nivel uman, cât și la nivel spiritual sau intelectual, să poată fi pusă în practică în favoarea penitenților. Acest lucru nu este ușor, pentru că, în confesional, una din cele mai mari provocări ale confesorului este aceea de a „conjuga claritatea doctrinei cu relevanța sa în viața credincioșilor”. Dobândirea unui autentic spirit eclezial și a capacității de reflecție asupra
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
necazurile vieții obișnuite; să fie capabil de a-i întâlni pe toți și a dialoga cu toți”. Tot la nivel individual, confesorul este îndemnat să continue aprofundarea cunoștințelor de teologie, psihologie, sociologie pentru a putea veni mai bine în ajutorul penitenților, care apelează la sacramentul reconcilierii din ce în ce mai condiționați de spiritul și gândirea lumii moderne. În planul pastoral, el are datoria de a se simți un om și un slujitor al Bisericii și de a acționa în numele acesteia, aprofundând cunoștințe teoretice în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cursurile de formare permanentă pot cuprinde chiar și aprofundări psihologice, sociologice sau antropologice, care să ajute confesorul să devină el însuși mai eficient, trăind și celebrând sacramentul reconcilierii într-un mod profund și oferind, în același timp, un ajutor eficient penitentului, pe care are șansa să îl cunoască mai bine prin apelul la științele umane. Aceste inițiative de formare permanentă sunt benefice, pentru că abordează probleme concrete și de actualitate, care se referă în mod obiectiv atât la persoana confesorului, cât și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
șansa să îl cunoască mai bine prin apelul la științele umane. Aceste inițiative de formare permanentă sunt benefice, pentru că abordează probleme concrete și de actualitate, care se referă în mod obiectiv atât la persoana confesorului, cât și la cea a penitentului. Programele de pregătire permanentă pot conține diferite subiecte de interes, așa cum, spre exemplu, sunt următoarele: - sacramentul reconcilierii și noile provocări bioetice; - aspecte canonice în administrarea sacramentului reconcilierii la divorțații recăsătoriți; - elemente de liturgică în celebrarea reconcilierii sacramentale; - pastorația adolescenților și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]