1,177 matches
-
asemenea Yves Mény, "La décentralization", în Administration 82 (Institutul Internațional de Administrație Publică), Paris, 1983, pp. 13-57 și de același autor, "Decentralization in socialist France", West European Politics, vol. 7. nr. 1, 1984, pp. 65-79. 42 Un tratament mult mai perceptiv a fost făcut de Mark Kesselman în "The end of Jacobinism? The Socialist regime and descentralization", Contemporary French Civilisation, Toamna/Iarna 1983/4, Vol. VIII, numerele 1&2, pp. 84-103. 43 Articolul 59 al legii din 1982. 44 Președintele regional
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
conceptului în cadrul preocupărilor gazetarului, iar sublexicalizarea (lipsa sau sărăcia paradigmei lexicale pentru un concept) traduce marginalitatea conceptului în cadrul problematicii abordate. Amintim în acest sens bogăția vocabularului denumind aspecte ale vieții sociale în publicistica eminesciană, în detrimentul termenilor care trimit la dimensiunea perceptivă. Rezultatele unei analize lexico-semantice vor fi prezentate în capitolul VI al lucrării, în cadrul abordării contrastive a publicisticii secolului al XIX-lea. În ceea ce privește diferențele ideologice oglindite la nivelul vocabularului utilizat, valorificarea resurselor sinonimice devine la Eminescu mijloc de exprimare a atitudinilor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al XIX-lea: 1. Injurii, 2. Social, 3. Familie, 4. Prieteni, 5. Oameni, 6. Emoțional, 7. Emoțional pozitiv, 8. Emoțional negativ, 9. Anxietate, 10. Furie, 11. Supărare, 12. Rațional, 13. Intuiție, 14. Determinare, 15. Nesiguranță, 16. Siguranță, 17. Inhibiție, 18. Perceptiv, 19. Vizual, 20. Auditiv, 21. Tactil, 22. Sexual, 23. Muncă, 24. Realizări, 25. Nerealizări, 26. Agrement, 27. Financiar, 28. Religie. Menționăm că am păstrat codurile aferente fiecărei clase semantice în programul original, titulatura acestora fiind tradusă în limba română. Am
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
În victorie Deși comunicarea este un proces complex, iată o formulă simplă care ar putea să vă ajute să vă concentrați asupra ingredientului-cheie al ascultării eficiente. Eu Îl numesc modelul P.O.W.E.R. („putere”) de ascultare. Pasul 1: Ascultați Perceptiv. Ascultarea perceptivă implică ascultarea cu alte simțuri decât auzul. Webster definește percepția ca fiind caracterizată de Înțelegere și perspicacitate. Ceea ce sugerez este nevoia de a asculta printre cuvinte pentru a detecta sentimente și emoții. Într-un studiu bine-cunoscut despre comunicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Deși comunicarea este un proces complex, iată o formulă simplă care ar putea să vă ajute să vă concentrați asupra ingredientului-cheie al ascultării eficiente. Eu Îl numesc modelul P.O.W.E.R. („putere”) de ascultare. Pasul 1: Ascultați Perceptiv. Ascultarea perceptivă implică ascultarea cu alte simțuri decât auzul. Webster definește percepția ca fiind caracterizată de Înțelegere și perspicacitate. Ceea ce sugerez este nevoia de a asculta printre cuvinte pentru a detecta sentimente și emoții. Într-un studiu bine-cunoscut despre comunicarea atitudinii, studiu
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
printre cuvinte pentru a detecta sentimente și emoții. Într-un studiu bine-cunoscut despre comunicarea atitudinii, studiu efectuat de dr. Albert Mahrabian la UCLA, se spune că 38% din ceea ce interpretăm se bazează pe tonul cu care se spune ceva. Ascultarea perceptivă presupune acordarea unei atenții speciale tonului vocii folosite, celor nerostite și subtilităților. Pasul 2: Trebuie să aveți spirit de Observație. Întorcându-ne la studiul lui Mahrabian, 55% din comunicare se bazează pe ceea ce văd oamenii. Ascultătorul P.O.W.E.R.
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
aparent) insesizabile sub aspect cantitativ (numărul de cuvinte înțelese și rostite). Pentru ambele grupe de copii, repetarea sau însușirea de noi cuvinte depinde și de familiaritatea materialului verbal. Școlarul mic își însușește sensul cuvintelor în funcție de experiențele și activitățile sale cognitiv perceptive. Pe masura dezvoltării sale, copilul îmbogățește, organizează și reorganizează sensurile diferitelor cuvinte. Diferențele evidente între cele două grupe apar, însă, în însușirea și utilixarea morfemelor gramaticale. Elevii care prezintă deficință mintală ușoară asimilează și operează cu aceste categorii gramaticale, dar
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
etc.). Principalele tulburări întâlnite în mod frecvent la elevii cu dificultăți de învățare sunt: ¾ deficiențe de atenție și capacitate de concentrare redusă; ¾ deficiențe de motricitate generală și fină, cu dificultăți de coordonare spațială a motricității fine; ¾ dificultăți în prelucrarea informațiilor perceptive auditive și vizuale; unii elevi au serioase greutăți de recunoaștere a sunetelor, desi recunosc relativ ușor grafemele și unele cuvinte; ¾ tulburări ale limbajului oral legate de recepție, nedezvoltarea vocabularului, slabă competența lingvistică și prezența deficiențelor de limbaj; 15 ¾ dificultăți ale
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
o structură fonologica dificilă în ceea ce privește analiza și sinteză fenomen denumit de către C. Păunescudisfonografie. O parte dintre tulburările limbajului scris citit se datorează unei imaturități școlare. Acești copii prezintă întârzieri în sfera proceselor cognitive de tip senzorial, care influențează negativ acuitatea perceptiva și receptarea adecvată, în special a stimulilor vizuali și auditivi. Uneori copiii nu pot percepe și diferenția la nivel de fonem grafem și nu pot stabili legături între simbolurile grafice. Toate aceste aspecte ale imaturității școlare (care intră fie în
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
date: culoare, forma, mărime. • Să clasifice obiectele după criterii date (culoare/ formă/ mărime/ grosime). • Să pună în corespondență obiecte după criterii date. Obiective afective: • Participarea cu interes la lecție. Strategia didactica: ¾ Metode și procedee: jocul didactic, conversația, explicația, demonstrația, exerciții perceptiv motorii, exercițiul motric. ¾ Material didactic: fișa cu cercuri de diverse culori și mărimi, hârtie glace, cârlige, plicuri cu piese din jocul LOGI ÎI și jetoane diferite după culoare, forma, mărime, imagini reprezentând diverse obiecte, jucării. Durată activității: 20 min. Bibliografie
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
constituie în fapt o virtualitate, în vreme ce capacitatea motrică poate fi obiectul unei evaluări directe. Singer opercează distincția conform căreia aptitudinile psihomotrice se deosebesc de cele motrice prin faptul că sunt mai rafinate, cuprinzând un grad superior de manifestare a funcției perceptive și intelectuale. Calitatea motrică este definită ca "aptitudine a individului de a executa mișcări cu indici de viteză, forța, rezistență, îndemânare, etc". Termenul de calitate ni se pare mai vag decât cel de aptitudine, el desemnând o însușire universala a
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
și ce valoare de transfer au achizițiile informaționale și operaționale ale învățării? Literatura de specialitate scoate în evidență numeroase abordări ale tipurilor de învățare. Dintre acestea am considerat necesar să reliefăm părerea lui Montppelier referitoare la tipurile de învățare: învățarea perceptivă în care modificările sistematice ale reacțiilor perceptive constau din schimbări structurale cum ar fi: reducerea pragului sensibilității, perceperea detaliilor sau aspectelor ansamblului, recunoașterea sau identificarea structurilor în condiții de percepere dificile, etc. învățarea senzorimotrică ( denumită și perceptiv motrică) constă din
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
informaționale și operaționale ale învățării? Literatura de specialitate scoate în evidență numeroase abordări ale tipurilor de învățare. Dintre acestea am considerat necesar să reliefăm părerea lui Montppelier referitoare la tipurile de învățare: învățarea perceptivă în care modificările sistematice ale reacțiilor perceptive constau din schimbări structurale cum ar fi: reducerea pragului sensibilității, perceperea detaliilor sau aspectelor ansamblului, recunoașterea sau identificarea structurilor în condiții de percepere dificile, etc. învățarea senzorimotrică ( denumită și perceptiv motrică) constă din modificarea comportamentului ca ajustare sau adaptare a
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
de învățare: învățarea perceptivă în care modificările sistematice ale reacțiilor perceptive constau din schimbări structurale cum ar fi: reducerea pragului sensibilității, perceperea detaliilor sau aspectelor ansamblului, recunoașterea sau identificarea structurilor în condiții de percepere dificile, etc. învățarea senzorimotrică ( denumită și perceptiv motrică) constă din modificarea comportamentului ca ajustare sau adaptare a unei noi forme de răspuns la condițiile perceptive noi, fie creșterea preciziei sau a fineței coordonării răspunsului preexistent. învățarea motrică se caracterizează prin aceea că reacțiile de răspuns sunt legate
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
reducerea pragului sensibilității, perceperea detaliilor sau aspectelor ansamblului, recunoașterea sau identificarea structurilor în condiții de percepere dificile, etc. învățarea senzorimotrică ( denumită și perceptiv motrică) constă din modificarea comportamentului ca ajustare sau adaptare a unei noi forme de răspuns la condițiile perceptive noi, fie creșterea preciziei sau a fineței coordonării răspunsului preexistent. învățarea motrică se caracterizează prin aceea că reacțiile de răspuns sunt legate de componentele senzoriale de origine kinestezică sau proprioceptivă. învățarea verbală constă din învățarea limbajului a semnificației cuvintelor și
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
rapiditatea mișcărilor, ideomotricitatea. Printre componentele motricității se pot încadra și calitățile motrice de bază viteza, forța și rezistența, și pentru care termenul de calități psihomotrice ar fi mult mai cuprinzător (T. Ardelean, 1979) 2.4.2. Rolul factorilor senzoriali și perceptivi în învățarea exercițiilor din atletism. După T. Ardelean, „învățarea exercițiilor de atletism, ca de altfel învățarea motrică în general, urmează calea integrării de la interior spre exterior, de la exteroceptori la interoceptori, respectiv proprioceptori.” Învățarea exercițiilor de atletism presupune implicarea majoritatea analizatorilor
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
Aristide Blank f? cea tot posibilul ca s? fie �n rela? îi bune cu toate partidele politice. Dup? p? rerea inteligentului cinic Argetoianu, el era �cel mai periculos om pe care (Argetoianu) �l cunoscuse vreodat? �. Argetoianu �l consideră pe Aristide Blank ca fiind perceptiv ? i inteligent ? i �? i amintea c? �n perioadă de la Ia? i acesta pretindea c? sufer? de un astm incurabil că s? scape de serviciul militar. S?a vindecat imediat dup? �ncheierea armisti? iului. Politică lui constă �n a cump? ra orice ? i pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aproape, s? citeasc? poezia Emmei Lazarus ? i s? mediteze asupra sensului ei! Dac? ar fi f? cut? o, ar fi ar? tat mai mult? �n? elegere fă?? de acei rom�no? americani care? i displ? ceau. Cu toat? dragostea ? i introspec? iile perceptive ale lui Iorga fă?? de Statele Unite, exist? foarte multe lucruri pe care le? a idealizat sau nu a reu? it s? le �n? eleag? (inclusiv unele fundamentale care au f? cut că Statele Unite s? fie ceea ce au devenit). Acest
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era cooptat spre investigare. Au fost vizate șase capacități intelectuale. Dintre acestea, la maturitate, comparativ cu tinerețea, s-au conservat următoarele abilități: înțelegere verbală, memorie și fluiditate verbală, raționament și orientare spațială. Un declin evident s-a decelat în ceea ce privește viteza perceptivă șicapacitățile numerice. La rândul său, Baltes (apud Dacey și Travers, 2002) vorbește și despre existența unei inteligențe pragmatice (care se bazează pe învățarea socială) și care este în ascensiune pe toată durata maturității. Chiar dacă problema modului în care se configurează
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu ajutorul unor teste de vocabular atestă ruta ascensională pe care se angajează capacitatea verbală pe toată durata maturității, reușind să rămână constantă chiar și la 65-70 de ani. Este poate un joc compensatoriu pentru deteriorările ce apar în sfera abilităților perceptive și a celor motrice, deteriorări ce se instalează în perioada de vârstă de 30-40 de ani. În continuare, vom degaja câteva inferențe și cu privire la configurația personalității adultului de vârstă medie. Și anume, dincolo de controversele încă active, cea mai frecventă opinie
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
era cooptat spre investigare. Au fost vizate șase capacități intelectuale. Dintre acestea, la maturitate, comparativ cu tinerețea, s-au conservat următoarele abilități: înțelegere verbală, memorie și fluiditate verbală, raționament și orientare spațială. Un declin evident s-a decelat în ceea ce privește viteza perceptivă șicapacitățile numerice. La rândul său, Baltes (apud Dacey și Travers, 2002) vorbește și despre existența unei inteligențe pragmatice (care se bazează pe învățarea socială) și care este în ascensiune pe toată durata maturității. Chiar dacă problema modului în care se configurează
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu ajutorul unor teste de vocabular atestă ruta ascensională pe care se angajează capacitatea verbală pe toată durata maturității, reușind să rămână constantă chiar și la 65-70 de ani. Este poate un joc compensatoriu pentru deteriorările ce apar în sfera abilităților perceptive și a celor motrice, deteriorări ce se instalează în perioada de vârstă de 30-40 de ani. În continuare, vom degaja câteva inferențe și cu privire la configurația personalității adultului de vârstă medie. Și anume, dincolo de controversele încă active, cea mai frecventă opinie
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
disting la nivelul conștiinței cotidiene prin forța de determinare a conduitei, prin tendința de obiectivare, de ipostaziere în scheme figurale sau lucruri, transpunându-se în termeni și experiență familiară individului și impunându-se în cele din urmă ca un dat perceptiv". 6.4.2. Reprezentări sociale asupra identificărilor: metodologie și analize Datele la care ne raportăm în continuare sunt date de anchetă și provin dintr-un studiu comparativ, referitor la integrarea europeană și impactul ei, efectuat de Centrul de Studii și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ca reflex al unei gândiri, fie ca testimonial); atât vizuale, cât și verbo-iconice (sau verbale, dar codificate/conotate retoric); atât inconștiente, cât și intenționale (Wunenburger 13-74). Între cele două ipostaze ale imaginii "corporale" (descrise încă din tradiția antică), reprezentarea sensibilă (perceptivă) și inteligibilă (ea include și imaginea anticipatoare), se inserează reprezentarea mnezică, legată de procesul de (re)memorare și de problematica identității, implicit și de imaginarul colectiv. Ea este diferită de percepție, deși o poate reactualiza, dar într-o formă datată
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Observații de metodă Pentru cei mai mulți dintre noi, nu există nici o îndoială în privința recunoașterii unor "intenționalități" cu sens de prealabil prezente în structura cunoașterii (sensibile sau inteligibile, a priori sau a posteriori, comună sau științifică etc.). Vorbim despre "scheme senzoriale", "structuri perceptive", "scheme imaginative", "pattern-uri experiențiale", "forme judicative", "modele teoretice" etc., înțelegând prin toate acestea, într-un mod natural, firesc, rolul pre-formativ pe care ele îl au în cunoașterea lucrurilor din mediul în care trăim și chiar în cunoașterea de sine
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]